Într-o societate care cere necontenit mai mult – performanță, control, putere – tot mai multe femei redescoperă valoarea blândeții, a autenticității și a grijii față de sine. Campania „Self-Love” by June Communications pune în lumină femei care reușesc să construiască performanță fără să își piardă vocea interioară și care demonstrează că vulnerabilitatea și echilibrul pot coexista cu leadershipul și succesul profesional.
Prin seria „Self-Love”, June Communications își propune să vorbească despre leadership, succes și echilibru într-un mod mai personal și mai sincer decât cel pe care îl vedem, de regulă, în conversațiile despre business. Campania aduce în prim-plan femei care au construit cariere solide în domenii competitive, dar care nu și-au pierdut autenticitatea, vulnerabilitatea sau relația cu ele însele pe parcurs. Dincolo de funcții și rezultate, seria explorează ce înseamnă astăzi puterea feminină într-o Românie profesională aflată în schimbare: mai empatică, mai conștientă și mai deschisă către ideea că performanța nu exclude sensibilitatea, introspecția sau grija față de sine.
Această ediție a campaniei aduce împreună două perspective aproape opuse, dar profund complementare, despre leadership feminin și succes. Anca Nicolița – Country Manager la Allianz Trade România – vorbește despre reflecție, cultură, libertate interioară și nevoia de a rămâne autentică într-un mediu competitiv. Universul ei este construit în jurul artei, dansului, teatrului și al explorării permanente a sinelui. În contrast, Alina Necula – Country Manager România la Lion’s Head – vorbește despre disciplină, construcție pe termen lung, pragmatism și curajul de a evolua constant prin muncă și consecvență. Relația ei cu succesul este una construită „cărămidă cu cărămidă”, prin asumare, răbdare și capacitatea de a transforma provocările în creștere profesională.
Dincolo de diferențele dintre ele, poveștile lor spun ceva important despre România de business de astăzi și despre noua generație de leadership feminin: succesul nu mai este definit doar prin performanță și reziliență, ci și prin capacitatea de a rămâne conectată la tine însăți, de a construi sănătos și de a conduce fără să îți pierzi vocea interioară. Într-un mediu profesional care începe să valorizeze tot mai mult autenticitatea, empatia și echilibrul, cele două perspective devin relevante nu doar personal, ci și cultural.
Anca Nicolița – autenticitate, libertate și eleganța gândirii
Anca s-a format și și-a construit cariera într-un mediu în care prezența femeilor și a bărbaților a fost una firească:
„Nu am simțit niciodată că trebuie să demonstrez ceva în plus pentru că sunt femeie. Am avut mereu parte de colegi și modele de ambele genuri, iar ceea ce am învățat din toate interacțiunile mele este că încrederea în sine se construiește în comunitate, nu în competiție.”
Din punctul său de vedere, prezența femeilor în poziții de decizie este naturală și sănătoasă pentru echipe. „Societatea noastră dă azi femeilor posibilitatea de a alege orice tip de profesie. Evitați să vă puneți etichete și nu uitați să mergeți prin viață cu curaj. Încrederea în propria valoare vine din recunoașterea și celebrarea diversității și a contribuțiilor unice pe care fiecare dintre noi le aduce.”
Libertatea de exprimare ca practică zilnică
Experiența copilăriei trăite în perioada comunismului a influențat profund felul în care Anca privește astăzi libertatea de exprimare și responsabilitatea pe care aceasta o aduce. Pentru ea, ideea de a avea o voce și de a o folosi conștient nu este un lucru banal, ci o valoare care ar trebui înțeleasă și cultivată încă din școală.
Susținerea libertății de exprimare, a drepturilor minorităților și a incluziunii este, pentru Anca, un exercițiu cotidian de responsabilitate.
„Mă gândesc adesea la cum folosesc libertatea de exprimare și la efectul pe care îl are asupra celor din jur. Pe măsură ce am interacționat cu diverse culturi și generații, am realizat că trebuie să rămân ancorată în realitate și să renunț la preconcepții. De fapt, această renunțare este ca o yoga mentală pentru mine – mă ajută să mă dezvolt și să mă mențin flexibilă. Și când mă surprind judecând, îmi dau seama că sunt încă în faza de învățare.”
Arta ca spațiu de identitate
Identitatea ei este profund ancorată în cultură – în teatru, design interior și artă.
„Arta reprezintă pentru mine un limbaj universal, un spațiu de reflecție și exprimare autentică.”
Relația Ancăi cu arta nu este una decorativă, ci profund personală. Referințele la Frida Kahlo și la artiști care și-au transformat vulnerabilitatea în expresie autentică spun mult despre felul în care își privește propriul parcurs. Pentru ea, arta nu înseamnă doar estetică, ci și curajul de a transforma experiențele personale, contradicțiile și fragilitățile într-o formă de asumare și libertate interioară. Tocmai această combinație dintre sensibilitate și luciditate îi conturează astăzi identitatea profesională și personală.
„Mulți artiști celebri, precum Frida Kahlo, au folosit arta ca pe un instrument de autoanaliză și de afirmare a sinelui, transformând experiențele personale în simboluri universale.”
Dansul: conversația cu sine
„Dansul este pentru mine o conversație intimă care mă ajută să mă reconectez cu esența mea. Inspirată de filosofia Pinei Bausch, văd dansul ca pe o explorare a emoțiilor, un mod de a dezvălui vulnerabilitățile și de a celebra frumusețea imperfecțiunii umane. Prin dans pot să mă eliberez de constrângerile cotidiene și să îmi explorez limitele.”
Obiceiuri de echilibru
Anca și-a construit propriile ritualuri care o ajută să se reconecteze cu sine: meditația, mișcarea, serile petrecute la teatru, conversațiile cu prietenii, plimbările prin târguri de antichități, lecturile din Shakespeare sau din „Micul Prinț” și, mai presus de toate, respectarea unui somn echilibrat.
„O viață bună presupune și zile proaste. Nimeni nu e ferit de mici drame. Personal, am mare noroc să am o familie și prieteni către care mă întorc în astfel de momente.”
Definiția iubirii de sine
În trei cuvinte, pentru ea, self-love înseamnă „autenticitate, curiozitate și, mai presus de toate, acceptare”. Nu vede iubirea de sine ca pe un scut, ci ca pe o temelie:
„Nu aș spune că iubirea de sine este un mecanism de protecție, ci mai degrabă punctul de plecare pentru a nu te sabota ca individ și a-ți da șansa să te înțelegi și să te tratezi cu respect.”

–
Alina Necula – feminitate, rigoare și puterea de a construi pe termen lung
Alina a clădit o reputație solidă în real estate prin muncă, consecvență și alegerea curajoasă a proiectelor dificile.
„Încrederea nu vine peste noapte; se construiește pas cu pas, «cărămidă cu cărămidă», exact ca un proiect imobiliar. Iar, ca în orice construcție, nu poți construi fără să investești. Am investit mereu în mine și în dezvoltarea competențelor. La fel de important a fost curajul de a accepta proiecte care păreau peste puterile mele și care m-au ajutat să cresc pentru că doar depășind anumite praguri îți dai seama de ce ești capabil. Tocmai aceste alegeri mi-au construit, în timp, încrederea. Am învățat mult din greșeli și din încercări.”
Susține că a crescut lângă oameni care au încurajat-o.
„Ancorele mele au fost fiica mea și acei oameni care au crezut în potențialul meu. Iar cel mai important, am înțeles că lucrurile de valoare vin doar prin efort și răbdare.”
Feminitate ca forță de leadership
Într-o industrie tranzacțională, Alina aduce empatia și abilitatea de relaționare în centrul performanței.
„Cred că femeile sunt mai puternice decât se crede, iar sensibilitatea la nevoile celor din jur este, de fapt, una dintre sursele acestei puteri. Abilitățile de relaționare și empatia ajută enorm într-un domeniu dominat de cifre și negocieri. Eu cred că feminitatea nu se reduce la aparențe, ci ține mai degrabă de gândirea pe termen lung, de intuiție și de capacitatea de a te adapta și autodepăși.”
Alina vorbește deschis și despre importanța oamenilor de la care a avut de învățat de-a lungul carierei. Nu vede performanța ca pe o competiție permanentă cu ceilalți, ci ca pe un proces de creștere construit inclusiv prin întâlnirea cu oameni „mai buni decât tine”. Recunoaște că a avut șansa să fie înconjurată de profesioniști care au provocat-o să evolueze, care i-au dat încredere și i-au arătat perspective noi.
„Am avut șansa să întâlnesc oameni mai buni decât mine, care m-au încurajat, mi-au dat aripi și mi-au arătat ce pot face.”
În loc să transforme comparația într-o insecuritate, a ales să o transforme într-un instrument de dezvoltare personală și profesională.
Echilibrul dintre carieră și viață personală
Pentru Alina, echilibrul este un antrenament zilnic de respect de sine.
„Am învățat că felul în care te tratezi pe tine se reflectă în felul în care îi tratezi pe ceilalți. Încerc să mă respect, să investesc în mine și să fiu înțelegătoare cu mine când nu îmi iese ceva din prima. Răbdarea și auto-prețuirea sunt resurse importante. Dacă uiți de tine, inevitabil vei ajunge să uiți și de ceilalți.”
Puterea lui „nu”, fără vinovăție
„A spune «nu» vine din claritatea pe care o ai asupra valorilor și a priorităților tale. Când știi cine ești și ce vrei, îți este mai ușor să trasezi limite. La început, am simțit și eu dificultatea de a refuza, dar am înțeles că nu poți fi de folos altora dacă te pierzi pe tine. Respectul de sine și încrederea fac din «nu» un act natural, nu o vină.”
Ritualuri care reîncărcă energia
Când zilele devin prea pline, Alina revine la repere simple: timpul petrecut împreună cu fiica ei, lectura, mișcarea, descoperirea unor locuri noi.
„Cel mai mult mă încarc alături de fiica mea. Nimic nu se compară cu timpul petrecut împreună. În rest, citesc, călătoresc și fac sport. Mișcarea și descoperirea unor locuri noi îmi oferă energia de care am nevoie.”
Grija de sine, în cuvinte-ancoră
Pentru Alina, grija de sine înseamnă luciditate și blândețe.
„Cred că e foarte important felul în care îți vorbești ție însăți. Eu încerc să-mi fiu aliat, să fiu blândă cu mine și să-mi dau curaj, pentru că sunt persoana cu care petrec cel mai mult timp.”
Dacă ar rezuma self-love în trei cuvinte, ar spune „acceptare, cunoaștere și asumare”. Iar când e întrebată despre momentul declanșator, răspunsul rămâne matur: „Pentru mine, iubirea de sine nu a fost despre protecție, ci despre evoluție. A venit în timp… o acumulare de experiențe care m-au adus aici.”
Spațiile care ne schimbă starea
Din proiectele la care a lucrat, Alina a înțeles că biroul nu mai este „doar un loc de muncă”.
„Spațiile în care trăim și lucrăm au un impact uriaș asupra noastră. Ne influențează starea, creativitatea și chiar modul în care relaționăm. Am înțeles că biroul nu este doar un loc unde muncești, ci un spațiu care îți poate susține sau limita potențialul. De aceea, pentru mine e important să construim locuri care să ofere echilibru, flexibilitate și inspirație.”

Firul comun: self-love ca temelie, nu ca scut
Între povestea Ancăi și a Alinei se conturează aceeași lecție: iubirea de sine nu înseamnă izolare sau „mai puțin” pentru ceilalți, ci un mod sănătos de a fi prezentă, lucidă și consistentă.
În cazul Ancăi, self-love înseamnă să rămâi flexibilă, să renunți la preconcepții, să practici acceptarea și să îți păstrezi libertatea interioară chiar și într-o lume care încearcă adesea să uniformizeze oamenii. În cazul Alinei, înseamnă să vorbești cu blândețe cu tine, să îți trasezi limite, să evoluezi și să accepți că performanța reală se construiește împreună cu ceilalți, nu împotriva lor.
Ambele cred că grija de sine îți întărește capacitatea de a face bine în jur.
„Să ai grijă de tine nu este o plăcere vinovată, este primul pas pe care trebuie să îl faci astfel încât să fii capabil cu adevărat să îi ajuți pe alții”, spune Anca, iar perspectiva Alinei completează firesc acest adevăr.
Poate întrebarea nu este dacă avem timp pentru self-love în viața de zi cu zi, ci ce pierdem atunci când amânăm prea mult ritualurile care ne țin în echilibru. Self-love nu cere perfecțiune; cere prezență. Nu e un gest singular; este o practică. Nu e un paravan; este o temelie.
Într-o lume în care grija față de ceilalți devine adesea prioritară, aceste două povești ne reamintesc un adevăr simplu: a avea grijă de tine nu este un gest egoist. Este primul pas către a putea avea grijă, cu adevărat, de ceilalți.
–
Acest articol face parte din Campania „Self-Love” inițiată de June Communications și își propune să redea vocea unor femei lider în diverse domenii sau evoluții personale și profesionale.
