Dalia Bologan, Creative MBA Program Director la Universitatea de Studii Economice din București: „Dacă vrem să evoluăm de la o economie care doar „incubează” idei la una care le susține și dezvoltă pe termen lung, atunci industriile creative trebuie să fie sprijinite în mod real.”

Dalia Bologan este directorul programului Creative MBA din cadrul școlii de afaceri a Universității de Studii Economice din București, singurul program de MBA din România dedicat exclusiv industriilor creative și culturale. Se autodefinește ca un „hibrid creativ”, pentru că întreaga sa carieră a fost despre armonizarea creativității cu structurile care o pot susține pe termen lung.

A studiat modă la București și la Istituto Marangoni din Milano, iar gândirea de design i-a fost constant busolă în tranziția de la creație artistică la management și educație. A început ca designer vestimentar și antreprenor creativ, colaborând cu clienți din domenii variate, și a înțeles rapid că procesul creativ nu înseamnă doar idei, ci și capacitatea de a le organiza astfel încât să devină sustenabile.

În 2018, a lansat un proiect de design social, transformând spații de artă și co-working în huburi de colaborare și schimb de idei. Aceste experiențe de co-creare i-au întărit convingerea că învățarea continuă și apartenența la o comunitate sunt esențiale nu doar pentru dezvoltarea personală, ci și pentru a pentru a pune bazele unor proiecte viabile.

În 2021, a creat „Future Jobs Design” – o metodologie de reconversie profesională pentru specialiștii din industriile creative, bazată pe principiile gândirii de design. După ce a testat-o în cadrul unor workshopuri pilot, a realizat că, în contextul post-pandemic, profesioniștii creativi aveau nevoie nu doar de competențe tehnologice, ci și de un spațiu în care să se simtă susținuți și conectați. Acest insight a stat la baza lansării CREATIVE MBA: un program care oferă mai mult decât know-how.

„Deși creativitatea este un motor important al noii economii, profesioniștii din aceste domenii au rareori acces la instrumente de business structurate, gândite pentru nevoile lor.”

Ai vreun mentor care te ghidează și la care apelezi în momente-cheie de pe parcursul devenirii tale profesionale? Dacă da, care este persoana în care ai reușit să găsești un astfel de mentor și cum ai găsit-o?

Da, am câțiva mentori care m-au ghidat de-a lungul parcursului meu profesional. Unul dintre aceștia este Patrizia Boglione, trainer Gestalt Bodywork Counselling și specialist certificat în Creative Personal Branding. Este genul de persoană care știe să pună întrebările potrivite și care îmi oferă întotdeauna o perspectivă valoroasă. Am apelat la ea în 2020, într-un moment în care simțeam nevoia să-mi aliniez mai bine talentul, abilitățile și valorile cu noua etapă profesională în care voiam să intru.

Ulterior, când a venit timpul să dau o formă concretă ideii mele, am lucrat cu Jurgen Salenbacher, un coach extraordinar, care m-a ajutat să pun metodologia Future Jobs Design într-o structură clară și eficientă de workshopuri. Cu ajutorul lui, am reușit să evaluez, să rafinez, să elimin ce nu era esențial și să transform ideea într-un produs aplicabil în piață.

Din acest rol pe care îl ai, cum reușești să îmbini rigorile academice cu necesitatea de a stimula creativitatea și inovația într-un program educațional? Care este provocarea principală în această combinație și cum reușești să o depășești?

De multe ori, există teama că un cadru prea bine definit ar putea „strivi” procesul creativ, dar realitatea pe care am observat-o este exact opusă: când ai claritate și știi să gândești pe termen lung, creativitatea are, de fapt, mai mult spațiu să se exprime și să genereze impact real.

„Cred că rigorile academice sunt necesare tocmai pentru că oferă creativității o structură de sprijin, nu o limitare.”

La Creative MBA nu încercăm să standardizăm gândirea creativă, ci să oferim instrumente clare care să-i ajute pe profesioniști să transforme ideile în inițiative viabile de business. Într-o piață care se schimbă rapid, provocarea principală nu este lipsa ideilor, ci riscul de a căuta soluții rapide, „învățarea fast food”, fără o viziune pe termen lung.

Prin structura programului – un weekend pe lună în campus, plus sesiuni online integrate în fiecare modul – creăm un ritm de lucru care încurajează atât reflecția, cât și aplicarea practică. Insistăm pe dezvoltarea gândirii strategice: cum prioritizezi, cum iei decizii asumate și cum construiești proiecte care să rămână relevante în timp.

Cariera ta te-a plasat într-un punct cheie al industriei educaționale pentru profesioniștii din domeniul creativ. Când ai început să observi necesitatea unui program academic dedicat industriei creative și care a fost momentul în care ai realizat că trebuie să fii parte activă din acest proces de schimbare?

Am început să observ nevoia unui program academic dedicat industriilor creative în momentul în care am văzut cât de puține resurse educaționale erau adaptate realităților și provocărilor specifice acestui sector în România.

Pentru mine, momentul în care am decis să mă implic activ a fost atunci când am realizat că mă alătur unei echipe de profesioniști cu peste 30 de ani de experiență în educația de tip MBA – oameni care au format deja peste 3000 de lideri de business. Mi-a fost clar că puteam aduce un plus de valoare, contribuind la crearea unui program care să ajute profesioniștii creativi să își transforme ideile în inițiative sustenabile.

Cred cu tărie că dacă vrem să evoluăm de la o economie care doar „incubează” idei la una care le susține și dezvoltă pe termen lung, atunci industriile creative trebuie să fie sprijinite în mod real. Prin Creative MBA, ne-am propus să oferim exact acest sprijin: acces la educație de business, crearea de punți între sectoarele creative pentru atingerea unor scopuri comune și integrarea inteligentă a tehnologiilor emergente, indiferent din ce domeniu vine fiecare student.

Creative MBA a fost creat special pentru domenii precum moda, designul și marketingul. Care crezi că este cea mai mare provocare cu care se confruntă profesioniștii din aceste industrii astăzi și cum ajută acest program să le ofere soluții eficiente? Care sunt, din perspectiva ta, abilitățile esențiale pe care le dobândesc acești tineri prin educație?

Cred că cea mai mare provocare cu care se confruntă profesioniștii din industriile creative, cum ar fi moda, designul sau marketingul, este găsirea echilibrului între viziunea creativă și necesitatea de a construi produse și servicii capabile să genereze efecte economice.

Mulți dintre acești profesioniști au un talent extraordinar și o viziune clară, dar ajung într-un punct în care nu știu cum să facă saltul de la idee la realitate economică. De asemenea, schimbările rapide din industrie, alimentate de noile tehnologii și cerințele pieței, fac ca adaptarea să fie o provocare continuă.

Creative MBA răspunde acestor provocări printr-un program care combină teoria cu aplicabilitatea practică. În cadrul programului, profesioniștii învață cum să-și structureze ideile într-un mod strategic, cum să construiască și să scaleze proiecte creative, și cum să construiască parteneriate valoroase care să le sprijine viziunea. De asemenea, învață să folosească gândirea de design pentru a găsi soluții inovative la provocările de business și dobândesc cunoștințele necesare pentru a gestiona eficient finanțele, a naviga provocările legale și a înțelege dinamica pieței internaționale.

Pe scurt, abilitățile esențiale pe care le dobândesc prin educația de tip MBA sunt gândirea strategică, capacitatea de a lua decizii informate și de a prioritiza resursele în mod eficient.

Totodată, acești profesioniști învață cum să integreze inovația și tehnologia în procesul creativ, ceea ce le oferă un avantaj competitiv pe o piață aflată în continuă schimbare.

De-a lungul carierei tale, ai avut ocazia să interacționezi cu numeroși tineri talentați. Ce crezi că face diferența între un student care se va impune în industrie și unul care va întâmpina dificultăți în a-și construi un drum sustenabil în carieră? Care sunt, în opinia ta, factorii care contribuie la succesul lor pe termen lung?

„De-a lungul timpului am înțeles că talentul e doar punctul de plecare. Ce face cu adevărat diferența este capacitatea de a învăța continuu, de a se adapta și de a construi relații solide.”

Studenții care reușesc pe termen lung sunt cei care investesc în dezvoltarea lor strategică, își cultivă gândirea critică și își asumă inițiativa. Înțeleg că succesul nu vine peste noapte și că drumul e presărat cu efort conștient, nu doar cu inspirație.

Un alt factor important este atitudinea față de incertitudine: cei care privesc schimbările nu ca pe obstacole, ci ca pe oportunități de a crește, au un avantaj real. Iar în industriile creative, unde ritmul este alert și așteptările sunt mereu în schimbare, reziliența și curajul de a experimenta devin esențiale.

Este important de spus că nu toți creativii își doresc să devină CEO sau să preia integral un rol de lider de business – și este OK. În cadrul programului, încurajăm ambele drumuri: fie că vrei să-ți dezvolți propriul business, fie că preferi să colaborezi cu parteneri complementari. De multe ori, cele mai puternice inițiative apar atunci când un creativ își unește forțele cu un strateg de business sau un economist. Vedem exemple clare în industrie: relația dintre designerul Marc Jacobs și Robert Duffy, strategul din spatele creșterii brandului, sau colaborarea dintre artistul Damien Hirst și agentul său Frank Dunphy, care l-a ajutat să transforme creația artistică într-un model de business global.

Indiferent de traseul pe care îl aleg, ceea ce încercăm să cultivăm este capacitatea studenților de a înțelege pașii necesari pentru a-și evalua corect proiectele, de a lua decizii informate și de a construi un parcurs sustenabil, în acord cu propriile lor valori.

Te-ai implicat activ în formarea liderilor din industrii creative. Cum crezi că se schimbă leadershipul în aceste domenii față de alte industrii? Care sunt trăsăturile esențiale pe care trebuie să le cultive un lider creativ pentru a rămâne relevant într-un context în continuă schimbare?

În industriile creative, un lider nu trebuie să controleze fiecare pas, ci să faciliteze procesul de co-creație, să fie un catalizator pentru idei și să sprijine echipele să își dezvolte potențialul.

Pentru un lider creativ, provocarea este dublă: pe de o parte, trebuie să fie capabil să observe direcțiile în care se îndreaptă lumea și, pe de altă parte, să construiască o viziune conștientă în acea direcție.

În contextul actual, în care digitalizarea, hiper-personalizarea și nevoia de a oferi sens sunt prioritare, rolul designerilor și creativilor este esențial, deoarece aceștia sunt deja instruiți să găsească soluții inovatoare la probleme reale.

Dat fiind contextul globalizării și al unei lumi interconectate, cum reușesc absolvenții programului să aplice în mod concret ceea ce învață, având în vedere că piețele din industria creativă sunt tot mai competitive? Care sunt metodele prin care educația poate rămâne relevantă și eficientă în fața acestor provocări globale?

Trăim un moment interesant: deși tehnologia ne conectează la nivel global, în realitate, tendința este să operăm tot mai local. Globalizarea va continua să existe mai ales în zona piețelor digitale, dar din perspectiva dezvoltării de business, relevanța locală, conexiunea cu comunitatea și înțelegerea contextului cultural devin esențiale. Așadar, nu mai vorbim doar despre scalare rapidă, ci despre construcție conștientă, despre cum rămâi loial unei viziuni chiar și când aceasta evoluează.

În acest context, absolvenții Creative MBA aplică ceea ce învață adaptând proiectele la realitățile piețelor locale și la nevoile concrete ale comunităților cărora li se adresează. În loc să urmărească o expansiune rapidă, ei învață să construiască inițiative cu identitate clară și potențial real de scalare.

Educația rămâne relevantă și eficientă tocmai prin această abordare: în loc să propunem formule fixe, încurajăm o gândire critică, flexibilă și colaborativă.

Cred că una dintre cele mai valoroase lecții este aceasta:

În industriile creative de azi, succesul nu mai înseamnă neapărat creștere rapidă ci capacitatea de a crea sens, de a genera impact autentic și de a rămâne relevant în timp.

Multe dintre domeniile creative, precum moda sau designul, sunt adesea percepute ca fiind non-conformiste. Cum integrezi această latură a industriilor creative într-un cadru academic structurat? Cum găsești acel echilibru între a sprijini creativitatea liberă și a învăța studenții să respecte standardele profesionale?

Creativitatea, prin natura ei, are nevoie de libertate. Iar domenii precum moda sau designul, fiind adesea percepute ca non-conformiste, aduc exact acel tip de energie vie, de reinventare continuă, care nu poate fi constrânsă într-un cadru rigid. De aceea, când am construit Creative MBA, am știut că nu putem vorbi despre o educație „clasică”, ci despre un spațiu de facilitare, unde structura există, dar nu pentru a limita, ci pentru a susține procesul creativ.

Cred că echilibrul vine din felul în care construim cadrul: un framework clar, dar suficient de flexibil încât să permită experimentarea. Învățăm împreună cum să organizăm ideile fără să le pierdem esența, cum să construim proiecte solide fără să amputăm impulsul creativ.

La final, nu e despre a alege între libertate și rigoare, ci despre a învăța cum să le facem să funcționeze împreună. Un proiect creativ de succes are nevoie de ambele: de o viziune curajoasă și de o arhitectură solidă care să o susțină.

În opinia ta, care sunt câteva dintre cele mai comune mituri cu privire la industria creativă? Cum ai demonta aceste concepții și ce ai vrea ca tinerii talentați să înțeleagă despre realitățile acestei industrii?

Unul dintre cele mai răspândite mituri despre industria creativă este ideea că talentul este suficient. Că dacă ai inspirație și viziune, lucrurile se vor așeza de la sine. Realitatea este mult mai complexă. Talentul este important, dar fără structură, strategie și capacitatea de a naviga provocările reale ale pieței, creativitatea riscă să rămână la nivel de intenție frumoasă, fără impact concret.

Un alt mit este ideea că industriile creative sunt mereu „libere”, fără reguli sau rigori. În realitate, proiectele care rezistă și cresc sunt cele care știu să jongleze cu libertatea creativă și cu disciplina profesională.

„Creativitatea fără asumare și fără direcție se risipește rapid.”

De aceea, e important să înțelegi că și în industriile creative există bugete, termene, echipe de coordonat și decizii dificile de luat.

Un al treilea mit este că succesul vine rapid dacă ai o idee „genială”. În realitate, ideile sunt doar începutul. Ceea ce face diferența este capacitatea de execuție, răbdarea și disponibilitatea de a învăța și de a te adapta continuu. Este un drum de construcție, nu de sprint.

Și nu în ultimul rând, există ideea greșită că „din industriile creative nu se fac bani”. De fapt, sectoarele creative au un impact economic real, iar la nivel global contribuie semnificativ la PIB și la crearea de locuri de muncă. Problema nu este în potențial, ci în lipsa instrumentelor potrivite de monetizare și scalare a inițiativelor. Cu educație adecvată și strategie clară, creativitatea poate și trebuie să fie și sustenabilă financiar.

Pentru cei care se află la început de drum, jonglând cu latura creativă și cu provocările unui business, ce sfat le-ai oferi pentru a reuși să își echilibreze aceste două dimensiuni ale carierei?

Primul lucru pe care l-aș spune este că nu există un echilibru perfect – și nici nu trebuie să îl căutăm obsesiv. Creativitatea și businessul sunt ca două forțe complementare: uneori una va cere mai mult spațiu, alteori cealaltă va trebui să preia controlul. Important este să înveți să navighezi între ele fără să îți pierzi esența.

Un sfat practic ar fi să nu-ți fie teamă să pui structuri clare ideilor tale. Mulți creativi cred că organizarea „omoară” spontaneitatea, dar în realitate, un cadru bine gândit îți oferă libertatea de a crea cu mai multă claritate și impact.

Și poate cel mai important sfat: nu încerca să faci totul singur. Construiește-ți o rețea de oameni de încredere – colegi, colaboratori, mentori – care să te ajute să vezi mai departe decât propriul tău unghi de lucru. Creativitatea are nevoie de comunitate ca să se transforme în proiecte care contează cu adevărat. Iar un business sănătos nu se clădește în izolare, ci în dialog.

Cel mai bun sfat pe care l-ai primit la început de drum:

Mai bine să înveți din ce funcționează și să ai curajul să ajustezi din mers, decât să aștepți momentul perfect – care poate să nu vină niciodată.

Ce spune stilul tău vestimentar despre tine:

Că prețuiesc autenticitatea și confortul.

Un lucru pe care ți-ai dori să-l cunoască mai multă lume despre tinerii creativi:

Că sunt resursa principală a acestui mileniu.

Ce ai spune că înseamnă să fii un om educat:

Să ai capacitatea de a înțelege lumea din jurul tău cu curiozitate.

Un vis pe care încă nu ți l-ai îndeplinit:

Nu am.

Ultimul lucru pe care-l faci seara, înainte de culcare:

Mulțumesc, cu recunoștință.

_

Editor:

Credit foto cover image: Adi Bulboacă.