Cu o carieră de peste 15 ani și fondatoarea brandului SABINNE, lansat în 2015, Sabina explorează combinația dintre formele arhitecturale și trăsăturile organice, folosind materiale neconvenționale și culori vibrante. Absolventă de master în strategii de modă la Universitatea Națională de Arte din București și în prezent doctorandă în sustenabilitatea modei, ea crede cu tărie că moda poate fi atât practică, cât și magică. Sabina Georgescu se orientează către formele arhitecturale, combinând trăsăturile geometrice, cu aspectele organice și include în lucrările sale materiale neconvenționale, folosind curajos culorile vibrante și contrastele puternice.
De-a lungul carierei sale, Sabina a participat la evenimente internaționale precum Paris Fashion Week și a coordonat proiecte educaționale și sustenabile, printre care „From Waste to Wonder”, un atelier de upcycling și expoziție care transformă hainele reciclate în piese de artă. Lucrând cu tineri creatori, dar și cu publicul larg, Sabina promovează responsabilitatea în modă și experimentul creativ ca formă de învățare și exprimare.
În acest interviu, ne vorbește despre începuturile sale, despre procesul creativ din spatele pieselor sale unice, despre cum sustenabilitatea devine parte integrantă din design și despre viziunea sa asupra viitorului modei, un viitor în care eleganța, creativitatea și responsabilitatea merg mână în mână.
Cum a început povestea ta în designul de modă și arta vizuală?
Din copilărie am fost atrasă de această parte artistică. Am crescut printre albumele de artă și revistele de modă ale mamei, privind-o cum își crea singură tiparele pentru rochiile speciale pe care le imagina. La rândul meu, citeam, desenam, pictam și făceam mici proiecte practice, mai mult sau mai puțin estetice, dar pentru mine experimentul era cea mai utilă formă de a învăța. Ulterior, în 2010 mi-am deschis un atelier și din 2015 am lansat SABINNE, brand de creație vestimentară sustenabilă, 100% made in Ro, care anul acesta a ajuns la frumoasa vârstă de 10 ani. Între timp, am studiat Master de strategii de modă și costum la Universitatea Națională de Arte din București, iar în prezent, sunt studentă la doctorat, anul III, sub coordonarea doamnei prof. dr. Unda Popp, cu o cercetarea în sustenabilitatea în modă.
Cum influențează studiile tale de doctorat viziunea ta asupra modei contemporane?
Sunt foarte recunoscătoare că pot să studiez ceea ce îmi place și ceea ce a constituit practic ”firul roșu” al întregii mele activități de atelier de până acum. În 2015 am pornit pe acest drum al sustenabilității, chiar dacă la vremea aceea în România, cuvântul nu exista încă, sau exista sub alte forme. Am fost descurajată să merg pe această idee de consum responsabil, economisire de materiale, reutilizarea resturilor în moduri creative, colecții-capsulă și un număr redus de prezentări de modă. Activitatea de până acum a ajutat foarte mult cercetarea în sine, iar investigațiile academice au căpătat contur în acord cu practicile de atelier.
Folosești materiale neconvenționale și culori îndrăznețe. Cum alegi materialele și ce rol joacă ele în povestea fiecărei piese?
Materialele spun o parte din povestea conceptului.
Ele sunt alese în funcție de ce dorim să comunicăm. În general, în colecțiile mele merg pe această dualitate contrastantă inerentă ființei umane, și atunci lucrez cu materiale aflate ”în antiteză”, din punct de vedere al texturii, al opacității, al capacității de a reflecta lumina, și așa mai departe. Prefer să folosesc materiale organice, pentru aspectul lor și confortul termic pe care îl oferă și pentru faptul că se reciclează ușor și revin în circuitul natural, de la sine. Însă folosesc responsabil și materiale sintetice, dacă anumite concepte o cer. Din ce în ce mai mult, există variante bio pentru materialele sintetice, grație cercetărilor în domeniu din ultimii ani: se poate realiza piele din reziduuri ale fructelor folosite în alimentație, sau materiale din fibrele provenite din ciuperci (mycelium), cauciucul din trestia de zahăr este folosit din ce în ce mai mult la crearea elementelor din industria de încălțăminte. De-a lungul anilor, s-au utilizat și pluta sau fibrele din bambus pentru diverse scopuri în industria fashion. Deci soluții există. Ele trebuie doar implementate.
Ai participat la numeroase evenimente, de la Paris Fashion Week la workshop-urile de upcycling, povestește-ne despre unul care are o semnificație aparte pentru tine. Ce lecție esențială ai dobândit în urma participării și cum a influențat acest eveniment interacțiunile tale viitoare cu publicul sau cu alți creatori?
Paris Fashion Week a însemnat o deschidere extraordinară către colaboratori externi, practic o poartă către industria modei, pentru că la noi nu se poate vorbi încă de o industrie. Piața este redusă, publicul nu are cunoștințe suficiente în domeniu, iar cei care ar avea nu au puterea de cumpărare care să susțină un efort creativ de amploarea aceasta. Workshop-urile de upcycling mi-au fost tare dragi, m-am implicat 100% pentru că sunt lucruri în care cred și atunci am fost extrem de preocupată pentru a transmite mai departe informația acumulată pe parcursul atâtor ani de practică și studiu.
Lucrezi în proiectele tale și cu tineri, viitori creatori. Cum ți se pare colaborarea cu noile generații?
Cei care sunt cu adevărat interesați de domeniu și de a-și crea un nume în industria modei sunt realmente avizi de cunoaștere. Iar asta mi se pare un lucru extraordinar. Însă acest interes trebuie dublat de dorința de a experimenta cât mai mult, fără frică de eșec și cu încrederea în viziunea proprie, fără a lua în considerare eventuale critici nefondate.
Este bine să dorești să te îmbunătățești, dar trebuie să îți găsești mentorii potriviți.
Ce sfaturi ai pentru cineva care vrea să transforme pasiunea pentru modă într-o carieră de durată?
Să se înarmeze cu multă răbdare pentru că este de departe, cel mai dificil domeniu. Nivelul de stres este mare, presiunile sunt din toate părțile: de la clienți, de la colaboratori, relația cu propriul Sine creator este greu de gestionat, sunt foarte multe aspecte implicate.
E bine dacă există ajutor extern, dar dacă acesta nu există, este foarte important să îți dozezi eforturile, pentru ca altfel se ajunge foarte ușor la burnout.
Ce te-a determinat să te implici în proiectul „From Waste to Wonder”? Care a fost scânteia care a pornit totul?
Când a apărut această propunere din partea Asociației Elite Art, am acceptat fără să clipesc pentru că demult îmi doream să pun în practică cunoștințele acumulate și să lucrez cu oamenii într-un astfel de proiect. Deci, a fost binevenită inițiativa.
Cum ai ales materialele reciclate (denim uzat, resturi textile etc.) și cum decurge procesul creativ de reconstrucție a acestor piese? Ce provocări ai întâmpinat?
A fost un întreg proces creativ în spate. Am decis împreună cu fetele de la curs să folosim cu precădere denim pentru că existau foarte multe piese din denim disponibile, însă am inclus și alte tipuri de materiale, precum poplin, voal, și așa mai departe. Pe de altă parte, denimul se încadra și în tema pe care am decis să o abordăm. Colecția finală ce a rezultat în urma acestui proiect s-a intitulat Hybrid Muse, a avut ca inspirație curentul punk de se axa pe deconstrucția pieselor vestimentare și reconstruirea lor în moduri inedite.
Pentru tine, ce înseamnă succesul unui proiect ca „From Waste to Wonder”: numărul de piese realizate, impactul asupra participanților, schimbarea de mentalitate, altceva?
”From Waste to Wonder: Artă și Modă pentru viitor” a avut un impact foarte bun, din ce am putut eu să analizez până în momentul de față. Cursantele au fost încântate să descopere noi tehnici de lucru cu materialele. Pentru unele dintre ele a fost o premieră lucrul cu mașina de cusut și s-au descurcat cu brio, chiar dacă au existat și anumite provocări. Iar publicul care a văzut prezentarea la Park Lake mall a fost realmente impresionat de ținute. Intenția acestui proiect a fost de a comunica ideea de sustenabilitate în modă, faptul că se pot face proiecte creative prin transformarea pieselor vestimentare deja existente, faptul că nu este nevoie să investim tot timpul în haine noi, ci putem refolosi creativ ceea ce avem deja.
Pe termen lung, ce ți-ai dori să se întâmple cu ideile promovate de acest proiect ca să devină parte din realitatea modei din România și poate dincolo?
Mi-ar plăcea ca ceea ce am început noi să comunicăm prin acest proiect să ajungă la cât mai multe persoane și în timp, să reușim să schimbăm obiceiurile toxice de consum, să încurajăm colectarea diferențiată și reciclarea textilelor și să investim rațional în piese vestimentare care ni se potrivesc real, nu în ceva ce aruncăm după o purtare.
Cum vezi viitorul modei sustenabile în România și la nivel internațional?
Mă număr printre cei care cred cu tărie că sustenabilitatea nu este o modă trecătoare, doar o altă tendință. Cred că este un mod de a face lucrurile de acum încolo. Adunând toate informațiile care sunt acum disponibile, sunt convinsă că și la nivel internațional, și la nivel național putem face modă creativă și sustenabilă, în mod etic.
Cartea de pe noptieră: Charles Bukowski, Povești despre nebunia obișnuită
Un vis profesional sau personal pe care încă vrei să-l îndeplinești: să duc ideile mele creative cât mai departe
Cuvântul care te descrie cel mai bine: surprinzătoare
Când spui „pauză”, la ce te gândești prima dată? La un mic refugiu pe o plajă nu chiar aglomerată, dar vie și caldă
Credit foto copertă: Atrix Studio
–
Redactor:
