Patricia Bertea, unul dintre speakerii celei mai recente ediții TeCOMM, este una dintre femeile care au avut curaj, încă din 2005, să punăm bazele propriului business. Patricia deține agenția de research pentru produse digitale – Humanize.
Ce înseamnă pentru tine Humanize?
Humanize pentru mine este un proiect de suflet, un proiect la care visez de 13 ani, de când eram studentă și la cursul de marketing am aflat pentru prima dată de tehnologia de eye tracking care este folosită în publicitate pentru a testa reclame. Și începând de acum 13 ani, eu am lucrat în mediul digital pe partea de publicitate și dezvoltare de produse de IT și întotdeauna m-am gândit că, apelând la o tehnologie de eye-trecking în mediul digital, putem îmbunătăți dezvoltarea produselor digitale, aflând mai multe despre comportamentul consumatorilor în mediul online.
Cât de greu a fost să îți înființezi o echipă de research în zona aceasta?
Pe partea de echipă de research sau de înființare a unei echipe în general, în România putem spune că este dificil, mai ales în zona de start-up-uri, mai ales din cauza concurențelor pe care multinaționalele o au, prin toate beneficiile pe care le oferă.
E drept că pe piață există, în România, cel puțin, puține joburi pe partea de research, la fel cum există și puțin interes din partea studenților de a merge pe o carieră de research. Însă, din fericire, am reușit să fac acest lucru pentru că am conexiuni foarte puternice cu universitatea, respectiv țin cursuri la universitatea din Iași de marketing digital și atunci am putut să îmi selectez cei mai buni oameni care au interes specific pe această parte de research.
Cum reușești să menții interesul viu al echipei tale pe partea aceasta?
Aici ține foarte mult de personalitatea antreprenorului și implicit a mea. Întotdeauna eu am plecat la drum cu foarte mult entuziasm și este principalul sfat pe care îl dau tuturor celor care pornesc la drum cu proiecte antreprenoriale și nu numai, pentru că atunci când faci un lucru cu entuziasm este imposibil să nu îți iasă bine.
Și încerc ca acest entuziasm să fie molipsitor. Pe scurt, să fie molipsitor și pentru echipă. Este molipsitor prin modul prin care abordăm proiectele, prin modul prin care ne selectăm clienții, pentru că un anumit tip de client poate să fie sau să trezească un entuziasm mai mare decât de un alt tip de client, prin faptul că pot fi proiecte care sunt mai dificile și fiind mai dificile, de fapt, sunt mai provocatoare pentru că apelează abilitățile cercetătorului la mai multe niveluri.
Spune-ne mai multe despre eye-tracking technology.
Eye tracking-ul are mai multe aplicații. În România pe partea de digital cred că este folosit doar de către companiile foarte mari care deja au centre de cercetare și de dezvoltare inhouse create, în schimb, companii individuale care fac research nu cunosc care să folosească această tehnologie.
Tehnologia este una care oferă extrem de multe informații la nivel obiectiv, cantitativ, cu privire la modul în care navighează într-un site de comerț electronic sau într-o aplicație pentru mobil.
Simți că există interes viu pe acest domeniu?
Este foarte greu să spun că este interes pentru că este o tehnologie care nu este cunoscută românilor. Și mai întâi, pentru a avea interes, trebuie mai întâi să ai parte de notorietate, dacă mergem pe modelul deja clasic AIDA – Atenție, Interes, Dorință și Acțiune.
Noi suntem în momentul în care dorim să captăm atenția publicului, de aceea ne aflăm și la multe conferințe, încercăm să facem cunoscută această tehnologie pe piața din România, urmând ca mai apoi să trezim interesul celor care pot fi potențialii noștri clienți.
Într-un fel sau altul, sunteți niște lideri ai schimbării. Și tocmai în acest sens, aș duce discuția înspre cum consideri tu că ar trebui să arate sau că ar trebui să arate în România zilelor noastre un lider al schimbării, vorbind inclusiv de un lider feminin.
Da, se poate spune că suntem sau că ne dorim să fim lideri ai schimbării și în primul rând datorită faptului că modul în care gândim și acționăm este că niciodată nu spunem nu.
Întotdeauna acceptăm orice provocare și întotdeauna ne dorim să facem mai mult și mai bine și întotdeuana preluăm sau urmărim modele din afară, modele din Vest, în special pe piața Statelor Unite și încercăm să le adaptăm la ceea ce înseamnă piața din România.
Este destul de dificil pentru că vorbim despre o piață din România care nu este pregătită să accepte tehnologia la adevăratul potențial. Respectiv din punctul meu de vedere tehnologia poate să ne ușureze extrem de mult viețile și cred că a fi un lider al schimbării înseamnă în primul și în primul rând să adopți tehnologia într-un mod foarte ușor, foarte rapid, să faci parte din acea categorie care se numește categoria inovatorilor, cei care își doresc își doresc tot timpul să fie cu un pas înaintea celorlați, să aibă cele mai noi tehnologii, cele mai noi gadget-uri, cel mai noi produse, să încerce tot ceea ce este nou și a fi un lider al schimării înseamnă în același timp a transmite și către cei din jur această dorință de schimbare, această dorință de autodepășire, această dorință de a deveni, să zicem, un model pentru ceilalți, un model bun de urmat.
Crezi că într-un fel sau altul, consumatorului îi este teamă de o astfel de schimbare?
Cred că da, poate să existe această posibilitate, pentru că dacă ne uităm și pe ceea ce înseamnă statisticile cu privire la clasificarea indiciilor Hofstede, România nu este tocmai o națiune care să îmbrățișeze ușor schimbarea, suntem foarte sceptici, suntem neîncrezători. Sunt diferite studii care arată acest lucru.
Dincolo de toate acestea, am început să avem mult acces la informație, în schimb nu știm cum să o folosim, nu știm cum să o interpretăm, nu avem toți sau foarte mulți dintre noi pregătirea necesară, deschiderea necesară și de aici acel sentiment de teamă, eu i-aș spune o aversiune față de risc ridicată, care de altfel caracterizează românii în general.
Românii își doresc stabilitate, românii își doresc să iasă mai puțin din zona de confort, aici vorbim, bineînțeles, în numere mari, de studii care s-au făcut la nivel național, bineînțeles că există și excepții.
Există o generație, cred că generația Z de acum va fi cea care va conduce schimbarea, eu mă regăsesc în generația Y, noi cred că de fapt o să creăm un mediu propice pentru ca cei din generația Z să poată să creeze cu adevărat schimbarea. Noi cred că acum facem un lucru care este destul de dificil – punem temelia.
Punem temelia și probabil aducem niște valori pe care ni le dorim noi într-un fel sau altul și dorim să le dăm mai departe cu tehnologie.
Un sfat pentru posibilii viitori antreprenori? Sau pentru cei care sunt deja, dar la început de drum?
Un sfat pentru posibilii viitori antreprenori este să inoveze, să pornească la drum, să apeleze cu încredere la ceea ce oferă statul, pentru că, în ciuda faptului că există, să zicem, o percepție generală legată de faptul că statul nu ajută antreprenorii, eu pot să vă spun contrariul.
Humanize este un start-up care a fost finanțat cu start-up nation, am colaborat foarte bine cu agenția pentru IMM-uri, lucrurile au mers foarte bine, de asemenea la începuturi, când am început eu antreprenoriatul, respectiv în 2005, nu știu acum dacă mai există programul, am înființat firma printr-un program special al Guvernului în care studenții nu plăteau taxe pentru înființarea firmei și ulterior, m-am angajat în cadrul propriei firme, folosind o subvenție de la stat care se oferea pentru tinerii absolvenți.
Deci eu pot să vă spun, ca antreprenor, am folosit cu foarte mare succes toate uneltele oferite de către stat pentru susținerea micilor afaceri. Bineînțeles, există și probleme, în schimb, cred că trebuie încercat și, mai ales, nu neapărat probleme, cât există și o lipsă de informare.
sursa foto: conferința TeCOMM
