Prof. univ. dr. ing. Adina Florea este una dintre acele personalități rare care reușesc să aducă împreună rigoarea științei și sensibilitatea umană. Considerată „Doamna AI-ului românesc”, ea vorbește despre tehnologie nu ca despre un teritoriu rece, ci ca despre un spațiu în care se nasc soluții pentru oameni. În laborator sau în sala de curs, misiunea ei rămâne aceeași: să formeze minți curioase, capabile să înțeleagă inteligența artificială dincolo de algoritmi și să o folosească pentru a crea un viitor mai sigur, mai etic și mai empatic.
Coordonând HRIA – Hubul Român de Inteligență Artificială –, prof. Florea conturează astăzi unul dintre cele mai ambițioase proiecte tehnologice ale României. În viziunea ei, AI-ul este o unealtă care poate salva vieți, poate transforma orașe, poate proteja comunități și poate deschide drumul unei generații care gândește critic și acționează cu responsabilitate. Dar, înainte de toate, este o șansă: aceea de a construi un viitor în care tehnologia respectă omul și îl susține, nu îl înlocuiește.
Despre începuturile sale, despre misiunea HRIA și despre felul în care educația rămâne puntea dintre știință și umanitate, prof. dr. ing. Adina Florea ne vorbește în interviul de mai jos — cu aceeași claritate, căldură și înțelepciune care au făcut-o un reper în cercetarea românească.
Când vă uitați în urmă, care a fost primul moment în care ați simțit că educația este drumul dumneavoastră?
Încă din copilărie am simțit că învățarea este o formă de libertate. Îmi amintesc cum citeam cu pasiune și cum fiecare carte deschidea o lume nouă pentru mine… Educația nu a fost pentru mine doar un drum profesional, ci o chemare. Am avut profesori care mi-au arătat că adevărata valoare a cunoașterii este să o împărtășești.
Mai târziu, în adolescență, am descoperit că bucuria de a înțelege concepte complexe se amplifică atunci când le explici altora. Acea dorință de a împărtăși și de a construi punți între oameni și cunoaștere a devenit crezul carierei mele. Educația nu este doar despre a oferi cunoștințe, ci despre a trezi curiozitatea și a inspira încredere.
HRIA promite să pună România pe harta inovațiilor globale în inteligența artificială. Care este, pentru dumneavoastră, misiunea principală a acestui proiect? Care este visul pe care vi-l doriți să-l transformați în realitate prin intermediul său?
Consorțiul proiectului este format din Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, în calitate de beneficiar, în parteneriat cu șase universități reprezentative la nivel național și 8 IMM-uri inovative.
HRIA este nucleul național de cercetare și inovare în inteligența artificială. Misiunea proiectului este de a transforma România din consumator de tehnologie într-un creator de soluții relevante. Cu 9 laboratoare de cercetare avansată, HRIA va pune România pe harta inovațiilor globale în Inteligența Artificială. Aici se vor dezvolta tehnologii definitorii pentru următorul deceniu: IA sigură, etică și de încredere, sisteme autonome, interfețe inteligente om-mașină, soluții hardware pentru o IA sustenabilă și aplicații care salvează vieți în medicină, protejează orașele, securizează spațiul și contribuie la salvarea mediului.
Totodată, HRIA va accelera legătura dintre cercetare și mediul economic, susținând parteneriatul între universități și companii pentru ca rezultatele cercetării să se transforme rapid în soluții reale pe piață.
Este un proiect care aduce împreună 7 universități și 8 IMM-uri inovative într-un ecosistem viu.
Proiectul „HUB Român de Inteligență Artificială – HRIA” este implementat în perioada 2025-2029 în cadrul Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027, cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.
Îmi doresc ca HRIA să fie locul unde ideile prind viață și unde curajul de a inova este susținut de excelență și încredere.
„În esență, HRIA este despre a construi aripi pentru România, aripi care să ne ajute să zburăm în spațiul european și global al cercetării.”
Proiectele HRIA ating mai multe domenii ale societății și economiei. Dacă ar fi să realizați un top 3 al celor mai importante, care sunt acele arii unde simțiți că impactul va fi cel mai puternic? Care sunt cele mai importante domenii de impact?
Dacă ar fi să aleg un top 3, medicina rămâne pe primul loc. Am văzut cum inteligența artificială poate sprijini recuperarea pacienților și poate salva vieți. Este un domeniu unde tehnologia se întâlnește direct cu umanitatea.
Mobilitatea autonomă și orașele inteligente sunt al doilea domeniu, pentru că ele pot transforma modul în care trăim zi de zi, aducând eficiență și siguranță. Iar securitatea cibernetică este esențială pentru protejarea societății. Într-o lume digitală, AI-ul trebuie să fie un scut, nu doar un instrument. De aceea, utilizarea AI în securitate cibernetică este de asemenea în top 3.
Domeniul AI-ului poate fi fascinant, dar și complex. Cum contribuie HRIA la formarea unei generații care să înțeleagă și să folosească inteligența artificială responsabil, fără teamă sau prejudecăți?
Formăm tinerii pentru cercetarea în inteligența artificială, lucrând în echipe mixte alături de cercetători de elită, cu experiență solidă. Le oferim acces la laboratoare de vârf, mentorat și stagii de cercetare. Dar, dincolo de tehnologie, cultivăm responsabilitatea: îi învățăm că AI-ul nu înseamnă doar algoritmi, ci decizii care pot influența vieți.
Cred cu tărie că educația în AI trebuie să fie completă: tehnică, etică și umană. Tinerii trebuie să înțeleagă nu doar cum funcționează sistemele, ci și ce înseamnă să iei decizii bazate pe ele. HRIA le oferă acest cadru, pentru ca viitorul să fie construit pe discernământ și înțelepciune.
Știm că educația și practica trebuie să meargă mână în mână. Cum colaborează HRIA cu universități, școli și companii pentru a face AI-ul parte integrantă din viața de zi cu zi a oamenilor?
HRIA este un pod între cercetare și industrie. Prin proiecte pilot și transfer tehnologic, AI-ul devine parte din viața reală.
„Inovația apare din colaborarea directă dintre cercetători, medici, ingineri și antreprenori.”
Această colaborare interdisciplinară este esențială. Universitățile aduc cunoaștere, companiile aduc aplicabilitate, iar împreună putem construi soluții care să răspundă nevoilor societății. HRIA este locul unde aceste întâlniri devin soluții concrete.
Publicul larg are adesea o imagine neclară despre AI. Care sunt, din experiența dumneavoastră, cele mai mari provocări în educarea oamenilor despre inteligența artificială?
Provocarea principală este demistificarea. Mulți văd AI-ul ca magie sau ca amenințare. Adevărul este între aceste extreme: AI-ul este un instrument. Educația și comunicarea clară sunt cheia pentru a-l folosi cu discernământ.
Am întâlnit oameni care se tem de AI și alții care îl idealizează. Rolul nostru este să arătăm că AI-ul poate fi un aliat, dacă este construit și folosit responsabil. Comunicarea și implicarea comunitară sunt esențiale pentru a construi încredere.
În contextul AI, etica nu este doar un concept – este un ghid. Cum abordați acest aspect în dezvoltarea și aplicarea proiectelor HRIA?
Etica este fundamentul. Fiecare proiect este evaluat nu doar tehnic, ci și prin impactul social. Inteligența artificială ne poate da aripi, dar depinde cum o construim. Nu vreau să fim niște Icari moderni, ci să zburăm cu AI valorificând ce are omul mai bun.
Transparența, echitatea și responsabilitatea sunt principiile care ne ghidează. Cred că AI-ul trebuie să reflecte umanitatea, nu doar performanța. De aceea, etica este integrată în fiecare etapă a cercetării și aplicării.
Profesorii sunt adesea puntea dintre cunoștințe și generațiile viitoare. Ce rol joacă ei în ecosistemul HRIA și cum îi sprijiniți să se adapteze la noile tehnologii?
Profesorii sunt mentori și vectori de transformare. Ei sunt un pilon central în ecosistemul HRIA, pentru că ei modelează felul în care generațiile viitoare înțeleg, folosesc și dezvoltă inteligența artificială. Astfel, profesorii devin facilitatori ai inovației, mentori în proiecte interdisciplinare și parteneri în formarea unei culturi academice responsabile în domeniul AI.
HRIA le oferă nu doar infrastructură, ci și un cadru de colaborare interdisciplinară. Profesorii devin astfel parte dintr-un ecosistem în care tinerii sunt sprijiniți și îndrumați să crească profesional și uman, pentru a fi pregătiți să formeze liderii de mâine.
Dacă ne uităm înainte, către următorii 5 ani, cum vedeți evoluția HRIA și ce impact sperați să aibă la nivel național și internațional?
Văd proiectul HRIA ca un reper european. Vom extinde infrastructura, vom consolida rețele internaționale și vom genera tehnologii aplicabile direct în industrie și societate. România va fi pe harta globală a AI-ului prin impact, nu doar prin cercetare.
HRIA va fi un ecosistem viu, unde ideile circulă, se testează și devin soluții. În cinci ani, îmi doresc ca România să fie recunoscută pentru contribuțiile sale reale la progresul AI-ului.
Dacă ar fi să transmiteți noii generații un singur mesaj despre inteligența artificială, care ar fi acesta? Dar generația mai în vârstă ce considerați că este foarte important să internalizeze cu privire la inteligența artificială?
Pentru tineri: să nu se teamă de complexitate și să învețe să folosească AI-ul responsabil. Pentru generația mai în vârstă: să înțeleagă că AI-ul nu este un pericol, ci un instrument care poate aduce valoare dacă este folosit cu discernământ.
Inteligența artificială este despre echilibru. Este despre a înțelege că tehnologia poate fi un sprijin, dar că omul rămâne centrul deciziei. Acesta este mesajul pe care îl transmit tuturor generațiilor.
Inteligența artificială poate părea intimidantă, dar este și o oportunitate imensă. Ce mesaj ați transmite femeilor care vor să exploreze și să reflecte corect și responsabil asupra acestui domeniu?
Încurajez femeile să își afirme vocea și să contribuie activ. Vocea feminină aduce echilibru și profunzime.
„Am fost adesea singura femeie într-o sală plină de ingineri, dar am învățat că sensibilitatea și diversitatea sunt esențiale pentru un AI uman și responsabil.”
Femeile pot modela AI-ul într-un mod care să reflecte umanitatea, nu doar performanța. Diversitatea este cheia pentru a construi soluții care să fie relevante și incluzive.
În cariera dumneavoastră, ati combinat știința, tehnologia și aplicațiile care au impact real asupra oamenilor. Ce lecții ați învățat despre perseverență, curaj și inovație în acești ani și cum le transmiteți mai departe celor care vă urmăresc sau lucrează alături de dumneavostră?
Am învățat că performanța se naște din curajul de a încerca și din perseverența de a continua chiar și atunci când drumul pare dificil. Inovația cere răbdare, dar și încredere în oameni.
Încerc să transmit aceste lecții prin exemplul personal și prin comunitățile pe care le construim. Cred că inspirația vine din autenticitate și din dorința de a merge mai departe, indiferent de obstacole.
Ce vă aduce cea mai multă împlinire astăzi, în activitatea dumneavoastră profesională de zi cu zi? Cum se corelează asta cu planul personal?
„Împlinirea mea vine din faptul că pot vedea cum ideile se transformă în soluții reale, palpabile. Când un proiect de cercetare ajută un pacient să își recapete viața normală sau când un profesor inspiră studenți să își urmeze visurile, simt că munca mea are sens.”
Este o bucurie profundă să vezi cum tehnologia, atunci când este folosită cu responsabilitate, devine un sprijin pentru oameni și pentru comunități.
Pe plan personal, această împlinire se traduce prin liniștea de a ști că ceea ce fac are un impact durabil. Îmi doresc ca fiecare zi să fie o punte între știință și umanitate, între cercetare și viața reală.
Echilibrul dintre viața profesională și cea personală se regăsește în această armonie: să contribui la progres, dar să rămâi conectat la valorile umane fundamentale.
Dacă ați putea transmite publicului The Woman un mesaj despre educație și despre felul în care aceasta se îmbină astăzi cu integrarea AI-ului în procesul învățării, care ar fi acesta și de ce?
Educația de astăzi nu mai înseamnă doar acumulare de cunoștințe, ci dezvoltarea unei capacități de a înțelege, folosi și modela tehnologia care ne schimbă lumea. Iar inteligența artificială devine parte firească din acest proces.
Mesajul pe care îl transmitem este simplu: AI-ul nu înlocuiește profesorii și nici curiozitatea umană, ci le amplifică. Prin instrumente inteligente, putem personaliza învățarea, putem transforma fiecare lecție într-o experiență adaptată ritmului și intereselor elevilor, iar profesorii pot deveni ghizi mai buni, mai aproape de nevoile reale ale tinerilor. În loc să limităm educația la un set de competențe fixe, o deschidem spre explorare, spre gândire critică și spre proiecte care reflectă provocările actuale ale societății.
Integrarea AI-ului în educație nu este despre a face lucrurile mai ușoare, ci despre a le face mai relevante: formăm generații care nu doar folosesc tehnologia, ci o înțeleg, o pun sub semnul întrebării și o transformă în soluții responsabile. De aceea, într-o lume în schimbare rapidă, mesajul nostru este unul de încredere: educația rămâne spațiul în care oamenii învață să gândescă liber, iar AI-ul devine un aliat în acest proces, nu un înlocuitor al lui.
O întrebare pe care ați dorit-o să vi se adreseze într-un interviu, dar nu a fost – și răspunsul dumneavoastră la ea?
Întrebarea ar fi: „Cum reușiți să păstrați echilibrul între știință și umanitate?” Este o întrebare care reflectă esența parcursului meu. Răspunsul meu este că am învățat să privesc tehnologia ca pe un mijloc, nu ca pe un scop în sine. Știința trebuie să servească omul, să îi aducă valoare și să îi protejeze demnitatea.
Îmi doresc ca fiecare pas în AI să fie însoțit de respect pentru viață, pentru diversitate și pentru frumusețea umană. Echilibrul vine din convingerea că progresul tehnologic nu are sens dacă nu este înrădăcinat în valori umane. Aceasta estemesajul care merită să îl împărtășesc.
Cum vă începeți dimineața:
Cu o cafea tare.
Ce vă aduce liniște:
Sentimentul lucrului bine făcut.
Ce înseamnă astăzi să fii un om educat:
Să fii capabil de analiză critică.
Un loc în care v-ați reîntoarce oricând:
Călătorind în timp, ca studentă în băncile facultății.
_
Editor:
Credit foto: Arhiva personală a doamnei Adina Florea