Raluca Fișer este una dintre cele mai puternice voci feminine din România și Europa în domeniul sustenabilității și al economiei verzi. Cu o viziune curajoasă și peste 15 ani de experiență în inovație de mediu, mobilitate durabilă și economie circulară, ea a transformat modul în care vorbim despre orașe, transport și viitorul nostru comun.
Fondatoare a organizației Green Revolution și inițiatoarea I’Velo, primul și cel mai mare sistem de bike-sharing românesc, ea a reușit să aducă inovația și ecologia în mijlocul orașelor noastre. În calitate de lider internațional, președintă a World Cycling Alliance și vicepreședintă a European Cyclists’ Federation, Raluca a pus mobilitatea activă pe agenda politică europeană și globală. Astăzi, ca Managing Partner al Green Report, coordonează strategii și campanii de advocacy care conectează guvernul, industria și societatea civilă. Cu o expertiză ce îmbină managementul strategic, dezvoltarea durabilă și afacerile publice, Raluca Fișer inspiră și contribuie la schimbări sistemice pentru un viitor mai verde și mai rezilient.
Pe 17-18 septembrie, Raluca Fișer va urca pe scena Impact Bucharest, cel mai mare eveniment de business și tehnologie din Europa de Sud-Est, unde va modera discuția „How to stimulate innovation to make Europe sustainable, prosperous, and strong?” în cadrul sesiunii dedicate economiei verzi.
Raluca, când te-ai apropiat pentru prima dată de ideea de sustenabilitate? A fost un moment revelator sau o evoluție naturală?
A fost o evoluție firească. Am crescut cu respect pentru natură și cu credința că orașele pot fi prietenoase cu oamenii. Momentul-cheie a fost când am văzut în Vest că „se poate”: biciclete peste tot, parcuri vii, colectare selectivă – până la urmă, bun-simț. Atunci am decis să transform curiozitatea și invidia că „la ei se poate” în acțiune.
Sustenabilitatea, pentru mine, e un mod de a construi viitorul, nu un slogan.
Ai fondat primul ONG din România dedicat ecologiei urbane. Cum a fost să fii pionier într-un domeniu atât de puțin explorat în acel moment?
A fost o combinație de entuziasm, provocări și puțină inconștiență, zic eu astăzi, uitându-mă în urmă, pe care o pun pe seama vârstei, când totul ți se pare posibil. Încă de la început am avut convingerea că schimbarea mentalităților, fie că vorbim de politică, business sau comunități, se poate face prin educație și dialog constructiv.
Temele alese de noi la Green Revolution erau considerate curajoase la acea vreme: economia circulară, transportul sustenabil sau educația de mediu, ca să numesc câteva dintre ele.
Am deschis conversații curajoase și le-am transformat în proiecte concrete care schimbă obiceiuri. Azi, presiunea pe orașe e uriașă, când mai mult de jumătate din populația lumii trăiește în orașe, procent ce va ajunge la aproape 70% în 2050. Cred că rolul nostru, încă de la început, a fost să punem întrebarea esențială: cum facem ca viața în orașe să fie mai bună, iar relația noastră cu mediul una sănătoasă?
Dacă ar fi să privești în urmă, care sunt momentele definitorii din cariera ta în care ai simțit că „se schimbă ceva”?
Acum mai bine de 20 de ani am luat decizia de a înființa Green Report, prima publicație de business de mediu, și de a promova temele legate de protecția mediului; așa am pus businessul de mediu și legislația de mediu pe agendă. La acea vreme, interesul pentru aceste probleme era scăzut, dar intrarea în UE a impus alinierea la politicile europene. Treptat, oamenii au început să-și pună întrebări, să fie mai interesați de problemele ce țin de mediu și mă bucur că am contribuit la acest lucru.
Apoi, în 2009, odată cu înființarea Asociației Green Revolution, am lansat I’Velo, primul sistem de bike-sharing din România, un moment care a venit cu extrem de multă satisfacție când am văzut cum oamenii încep să prindă curaj să folosească bicicleta ca mijloc de transport, cât și pentru agrement. Astăzi numărăm peste 1,2 milioane de oameni care au pedalat pe bicicletele noastre.
Roaba de Cultură din Parcul Herăstrău este un alt proiect definitoriu pentru noi- prima pajiște urbană din București, accesibilă oricui dorește să se relaxeze la firul ierbii. Asta ca urmare a faptului că ne-am luptat să îndepărtăm din legislație acea interdicție „Nu călcați iarba!”.
Am dorit să arătăm că și la noi se poate: un loc în care oamenii să poată citi o carte pe iarbă verde și tunsă, să vadă un spectacol sau un film bun, să facă sport sau să-și dezvolte hobby-uri noi în natură, în aer liber… și totul cu acces gratuit. Sunt peste 1 milion de oameni care au trecut pe la Roaba de Cultură în ultimii 13 ani, iar asta nu poate decât să mă bucure și să mă impulsioneze să merg mai departe cu genul acesta de inițiative.
Dar niciunul dintre aceste proiecte nu ar fi fost posibil fără sprijinul sponsorilor noștri, care au crezut în ideile noastre. Sunt profund recunoscătoare pentru fiecare oportunitate pe care am avut-o și pentru fiecare echipă cu care am lucrat. Aceste colaborări cu oameni valoroși au contribuit la ceea ce sunt azi și m-au îmbogățit în moduri pe care nu le-aș fi putut anticipa.
Cum a fost experiența de a aduce România la masa discuțiilor europene despre mobilitate activă și transport verde? Ce a însemnat pentru tine rolul din World Cycling Alliance?
Intensă, responsabilă și foarte valoroasă. Ca președintă WCA și vicepreședintă a European Cyclists’ Federation, am arătat că România are voce și soluții, conectând inițiative locale la obiectivele globale de dezvoltare durabilă. Impactul nu e doar local; e european. Am învățat foarte multe despre advocacy și politici publice la cel mai înalt nivel, cât și despre colaborarea între echipe multiculturale.
Raluca, coordonezi constant dialogul și colaborarea între autorități, industrie și societatea civilă, trei lumi care uneori vor lucruri diferite, în ritmuri diferite. Care este cea mai mare provocare în acest proces? Cum reușești să construiești punți între aceste sectoare și, în același timp, să îți păstrezi ferm poziția, mai ales atunci când ai convingerea că susții ceea ce este corect?
Cea mai mare provocare este diferența de ritm și de priorități. Autoritățile gândesc în termeni politici, industria în termeni economici, iar societatea civilă în termeni de valori și bine comun. Eu cred însă că rolul meu este să creez spații de dialog onest, să găsim punctele comune și să avem răbdarea necesară să construim. Îmi păstrez fermitatea prin faptul că știu clar care este cauza pe care o susțin și nu uit niciodată că, la final, e vorba despre oameni și planetă, iar totul trebuie să fie măsurabil în KPI.
Ce înseamnă leadershipul sustenabil pentru tine? Cum îți construiești echipele și deciziile în jurul acestui principiu?
Pentru mine, leadershipul sustenabil este leadership făcut corect: creează valoare pe termen lung pentru toți stakeholderii, în limitele planetare și cu echitate socială, prin decizii ghidate de date și responsabilitate.
Leadershipul, în esență, înseamnă direcție și mobilizare: cel sustenabil aplică aceleași competențe: strategie, disciplină și curaj, dar le ancorează în știință (dublă materialitate, ținte de decarbonizare) și accountability, astfel încât performanța economică și impactul pozitiv să fie inseparabile.
Să susții o cauză presupune adesea curaj, perseverență și o doză sănătoasă de încredere în viziunea proprie chiar și atunci când lucrurile nu se mișcă așa repede cum ți-ai dori. De unde îți iei tu forța de a merge „până în pânzele albe”? Cum știi că o cauză merită efortul, energia și expunerea ta? Ai un reper interior care îți spune când să continui sau, dimpotrivă, când e timpul să regândești abordarea?
Îmi iau forța din convingerea că schimbarea este posibilă și din energia oamenilor care cred în aceleași valori. Fiecare proiect care reușește și fiecare om care descoperă că poate fi parte din soluție îmi confirmă că merită efortul.
Mă alimentează și încăpățânarea de a nu accepta cultura „merge și așa”, prefer standarde clare, măsurarea impactului și responsabilitatea asumată. Așa cum spunea Mahatma Gandhi, „The future depends on what we do in the present”, iar prezentul înseamnă alegeri zilnice, muncă grea și consecvență.
În leadership, energia vine din sens și din echipă: încerc să pun misiunea înaintea ego-ului, creez spațiu pentru ca oamenii să-și depășească limitele și transform ambiția în rezultate măsurabile pentru business și societate. De aceea merg „până în pânzele albe”, pentru că știu de ce o fac, cu cine o fac și ce schimbă munca noastră.
Ai reușit să creezi un impact semnificativ atât prin activitatea ONG-ului, cât și prin Green Report. Cum echilibrezi aceste două roluri și cum reușești să păstrezi direcția clară a misiunii tale?
ONG-ul îmi oferă libertatea să derulez proiecte concrete și să văd direct impactul în comunitate, precum și să punem pe agenda publică subiecte importante și să derulăm dialoguri pentru politici publice. Green Report, în schimb, este platforma prin care facem subiectele vizibile și relevante, atât prin site, cât și prin dialogul cu stakeholderii în cadrul Conferințelor Green Report sau în Podcastul Green Report, care traduce pe înțelesul tuturor teme complexe și dă sfaturi practice. Împreună, ele se completează. Una e despre acțiune directă, cealaltă despre vizibilitate și influență.
Acesta este și motivul pentru care am început să oferim și consultanță strategică în domeniul dezvoltării durabile, cererea venind de la partenerii noștri – și trebuie să recunosc că îmi place tare mult această nouă direcție.
Dacă ai avea puterea să schimbi instant un lucru în România, în zona de mediu sau transport, care ar fi acela și de ce?
Aș investi masiv în infrastructură verde și în educație. Avem nevoie de piste sigure pentru biciclete și parcări de biciclete, transport public de calitate și spații verzi reale, dar și de cetățeni educați să le folosească și să le respecte.
Ce ne poți spune despre viitoarea ta intervenție la Impact Bucharest? Ce înseamnă pentru tine să urci pe scena celui mai mare eveniment economic din Europa de Sud-Est?
Este o onoare și o responsabilitate în același timp. Impact Bucharest aduce împreună lideri din diverse domenii, iar prezența mea acolo este o oportunitate să pun sustenabilitatea în centrul discuției despre viitor. Pentru mine, este un moment în care pot arăta că sustenabilitatea nu e un „trend” și niciun „cost”, ci o investiție importantă pentru o dezvoltare economică, socială și de mediu sănătoasă.
Cum vezi tu rolul unor astfel de evenimente, raportat la industriile implicate, publicul din sală și toți cei implicați?
Cred că sunt esențiale pentru a conecta lumi care, altfel, se mișcă de multe ori în paralel. Industria, autoritățile, societatea civilă și publicul larg au nevoie de spații comune de dialog. Evenimentele mari pot seta direcții, pot inspira și pot crea alianțe neașteptate.
Cine e Raluca când nu este la birou, într-o ședință sau la o conferință? Ce te inspiră, ce te liniștește, ce te ține ancorată în prezent?
Sunt un om privat care își ia energia din natură, familie și prieteni, inclusiv cei patrupezi. Iubesc timpul meu de a citi o carte bună, de a râde cu poftă și de a degusta tot ce produce natura asta, pentru a fi savurat de noi, oamenii. Timpul acesta îmi aduce echilibru și mă întoarce la esențial.
O calitate pe care o admiri la alții: Răbdarea
Un vis neîmplinit (încă): un oraș care pune omul în mijlocul planificării și care ține cont cât de diferiți suntem și ce nevoi reale avem.
Dacă ziua ar avea 30 de ore, ce ai face în plus? – Aș avea timp să mă ocup și de un ONG pe teme sociale și inechitate socială, sunt atâtea cauze pentru care merită să lupți și mi-ar plăcea să pictez.
Dacă ai avea o superputere, care ar fi și de ce? – Puterea de a încetini timpul în momentele care contează, ca să fiu 100% prezentă.
Mirosul copilăriei tale: de curat, rufe proaspăt spălate
Despre Impact Bucharest
Impact a devenit un brand de referință în Europa. Din 2016, reunește lideri de afaceri, politicieni, cercetători, intelectuali și artiști în Polonia. A doua ediție din București va fi cel mai mare și important eveniment economic din Europa de Sud-Est. Va oferi o oportunitate unică de a asculta opiniile unor experți din domenii diverse și de a conecta lideri de business din toată Europa.
Sunt așteptați aproximativ 2.000 de participanți din România, Bulgaria, Serbia, Croația, Albania, alte țări din SEE, Polonia și restul Europei. Anul acesta, pe lângă experți și lideri de afaceri, vor fi prezenți mai mulți reprezentanți ai sectorului public din România și Europa de Sud-Est. De la cele mai importante inovații în banking, finanțe și marketing, până la marile provocări economice, sociale și de mediu cu care se confruntă astăzi Europa de Sud-Est, agenda Impact Bucharest le cuprinde pe toate. Structurată în opt secțiuni tematice, fiecare aduce pe scenă lideri internaționali de opinie în domeniile lor – în prim-plan cu Michelle Obama, fosta Primă Doamnă a Statelor Unite, care va face prima sa vizită la București.
–
Redactor:
