Trăim ca urmare a ceea ce alții au clădit și suntem ce suntem astăzi și datorită lor, femeilor care nu au trăit doar pentru ele, ci au plecat lăsând mai bine în urma lor.
Au fost primele care au deschis poarta spre un nou domeniu, lăsându-le loc urmașelor să le calce pe urme, au fost cele care și-au pus patria și țara mai presus de propria viață, au fost acelea care și-au dedicat viața profesiei și au așezat România lângă cele mai importante țări ale lumii sau au fost acele femei care au luptat pentru dreptul nostru de astăzi.
Regina Maria (1875-1938)
Regina Maria a fost principesă de coroană și cea de a doua regină a României.
Fiică a unui duce de Edinburgh și a unei ducese a Rusiei, a ajuns în România odată cu căsătoria cu Regele Ferdinand I. A devenit regină într-un moment crucial pentru România, marcat de izbucnirea Primul Război Mondial. A dezvoltat sistemul de sănătate al țării, încă de la începutul războiului punând bazele serviciului de ambulanță destinat frontului, coordonând organizațiile „Crucea Roșie” prezente în țară și strângând fonduri pentru serviciul de ambulanță. Mergea în fiecare dimineață la gară, îmbrăcată în uniformă de infirmieră, pentru a primi răniții, vizita zilnic spitalele militare și trata răniții de pe front și bolnavii de tifos și holeră. „Nimeni nu e judecat pe drept cât trăiește: abia după moarte este pomenit sau dat uitării. Poate de mine vă veți aminti, deoarece v-am iubit cu toată puterea inimei mele și dragostea mea a fost puternică, plină de avânt” – scria Regina Maria în testamentul său.
Ecaterina Teodoroiu (1894-1917)
Ecaterina Teodoroiu a fost cercetașă și participantă la Primul Război Mondial.
Originară din Târgu-Jiu, aceasta a venit la București pentru a deveni învățătoare. Odată ajunsă la București a pus bazele primelor organizații de cercetași din țară. După intrarea țării în Primul Război Mondial a devenit asistentă pe front. Din dorința de a-și răzbuna frații care au murit pe frontul de luptă, aceasta se înrolează în război. Ecaterina fost luată prizonieră, a evadat și a fost rănită în luptă, având nevoie de spitalizare. Pe patul de spital a fost decorată de către Casa Regală și apoi avansată la gradul de sublocotenent, cu care intrat în ultima sa bătălie. A pășit în lupta de la Mărășești, comandând un pluton de infanterie, luptă în care Ecaterina își găsește eroic sfârșitul, fiind împușcată în inimă.
Ca omagiu, la data de 1 Decembrie 2021 a fost pusă în circulație bancnota de 20 de lei cu chipul acesteia, fiind prima bancnotă din România pe care este reprezentată o personalitate feminină.
Ana Aslan (1897-1988)
Ana Aslan a fost unul dintre cei mai recunoscuți medici ai României, fiind specializată în gerontologie.
A fost cea care a inventat Gerovital și Aslavital, două produse geriatrice recunoscute la nivel mondial. Punctul de plecare în cercetările sale a fost constituit de tratarea unui student bolnav de artroză acută, aflat într-o stare critică, dar care după câteva zile de tratament administrat de către Ana Aslan reușea să părăsească spitalul, vindecat. Astfel, Ana Aslan a fost sprijinită să își continue cercetările.
În anul 1952 a pus bazele primului Institut de Geriatrie din lume, la cârma căruia s-a aflat până la moartea sa. Pentru a cunoaște cât mai bine efectele tratamentului pe care îl cerceta, aceasta și l-a administrat și ei. După ani de cercetare și testare, Ministerul Sănătății a omologat în anul 1957 Gerovital H3, produs care a fost brevetat în peste 30 de țări.
În anul 1960 începea cercetările pentru noul tratament Aslavital, pentru care primește brevet, alături de farmacista Irina Polovrăgeanu, în anul 1980. Mai mult de 150 de țări au înregistrat Gerovital și Aslavital. Având în vedere realizările sale, în anul 1974 a devenit membru al Academiei Române.
Elisa Leonida Zamfirescu (1887-1973)
Elisa Leonida Zamfirescu a fost prima femeie inginer din România și printre primele cu o astfel de titulatură în lume.
După finalizarea studiilor liceale s-a înscris la Școala de Poduri și Șosele din București, actuala Universitate Politehnică, dar a fost respinsă pe baza prejudecăților din acele timpuri, femeilor fiindu-le interzis să urmeze o facultate. Perseverentă, a plecat la Berlin unde s-a înscris la Academia Regală Tehnică, fiind prima femeie care a studiat acolo. Deși a refuzat un post de inginer în Germania pentru a veni să lucreze acasă, în România și-a găsit cu greu un post de inginer. Odată cu începerea Primului Război Mondial mergea, riscându-și viața, pe front pentru a ajuta la tratarea soldaților, ajungând chiar să conducă spitale de campanie. Pentru activitatea sa a fost decorată cu ordine și medalii. A realizat studii importante despre bogățiile minerale ale României. A reușit performanța de a fi prima femeie membră a Asociației Generale a Inginerilor din România și a reprezentat cu mândrie România în cadrul Asociației Internaționale a Femeilor Universitare.
Elena Caragiani-Stoenescu (1887-1929)
Elena Caragiani-Stoenescu a fost prima femeie aviator din România și printre primele 10 ale lumii, primul zbor al său având loc în anul 1912.
Pasionată de mică de pilotaj, aceasta s-a înscris în „Liga Aeriană”, o școală de pilotaj, fiind singura femeie care urmat până în acel moment cursurile școlii. După absolvire, a aplicat pentru obținerea brevetului de pilot civil, dar cererea i-a fost respinsă, astfel luând decizia de a pleca în Franța. A urmat cursurile Școlii Civile de Aviaţie din Mourmelon le Grand, iar după absolvire a primit Brevetul Internațional de Pilot Aviator la doar 27 de ani. S-a întors în țară unde a fost din nou refuzată și a decis să se angajeze ca reporter și apoi corespondent de război în Franța. A devenit astfel primul corespondent de război care a realizat reportaje din avion. După intrarea României în Primul Război Mondial a solicitat să fie încadrată drept pilot pentru apărarea țării, pentru transportul răniților sau pentru aprovizionarea spitalelor, dar a fost refuzată. Astfel, s-a înscris în Crucea Roșie ca infirmieră, participînd la îngrijirea răniților pe front și organizând un punct sanitar la casa părintească.
Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu (1867-1935)
Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu a fost prima femeie româncă avocat, prima femeie din Europa cu o licență în drept obținută la Universitatea din Paris și prima femeie din lume care a realizat un doctorat în drept. A fondat Societatea Domnișoarelor Române care avea ca scop creșterea nivelului de educație în rândul femeilor și a fost Președinta Federației Femeilor Universitare.
Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920-2008)
Sofia Ionescu-Ogrezeanu a fost prima femeie neurochirurg din sud-estul Europei, numărându-se printre primele din lume.
A realizat mai multe stagii de practică, în anul 1943 aflându-se în timpul unui stagiu la Spitalul de Neurochirurgie din București. Un an mai târziu, când în urma bombardamentelor din București existau foarte multe victime și prea puțini medici, un copil rănit, pentru care o operație la nivelul craniului era esențială, a fost adus la spital la momentul în care niciun cadru medical nu era disponibil. Deși avea doar 24 de ani și era încă studentă, Sofia a realizat operația, salvându-i viața copilului. Acela a fost momentul definitoriu pentru cariera acesteia.
A continuat să profeseze timp de cinci decenii, a instruit cadre didactice tinere și a publicat numeroase articole și lucrări de specialitate. Pentru activitatea sa a primit multe distincții și medalii, una dintre cele mai înalte fiind Steaua României, în grad de cavaler.
Virginia Andreescu Haret (1894-1962)
Virginia Andreescu Haret a fost prima femeie arhitect din România și prima femeie din lume care a atins gradul de arhitect inspector general. A reprezentat România la multe congrese de arhitectură de talie internațională, în orașe precum: Paris, Bruxelles, Moscova sau Roma. Peste 150 de clădiri din orașele București, Cluj-Napoca, Târgoviște, Iași, Vaslui, Focșani, Râmnicu-Sărat, Făgăraș, Tecuci, Pitești au purtat semnătura sa de arhitect.
Smaranda Brăescu (1897-1948)
Smaranda Brăescu a fost prima femeie parașutist care a primit brevet din România, fiind de asemenea campioană europeană la parașutism în anul 1931 și campioană mondială, un an mai târziu, doborând recordul atât la feminin, cât și la masculin.
A atins performanță stabilirii primului record de traversare a Mării Mediterane, cu unul dintre avioanele sale, a instruit parașutiști militari și a activat ca pilot în război.
În memoria sa au fost înființate Aeroclubul „Smaranda Brăescu” din Tecuci, Batalionul de parașutiști 498 de la Bacău cu denumirea onorifică de Batalionul „Smaranda Brăescu” și Ordinul „Smaranda Brăescu”, dedicat femeilor tinere care activează în acest domeniu. Anul 2022 va fi dedicat la nivel național Smarandei Brăescu, fiindu-i recunoscute meritele.
Eugenia de Reuss Ianculescu (1866-1938)
Eugenia de Reuss Ianculescu a fost profesoară, scriitoare și activistă, luptând pentru drepturile femeilor. A fost una dintre cele care au pus bazele primei organizații de feminism din țara noastră – Liga Femeilor Române și a fondat Liga pentru Drepturile și Atribuțiile Femeii Române. A luptat timp de 50 de ani pentru dreptul femeilor de a vota, vis care s-a îndeplinit chiar înainte de moartea acesteia.