Yvona Mardare se caracterizează drept un om optimist, care iubește viața și se bucură ca un copil de micile ei daruri. Ea este, totodată, mama a patru copii, somelier de 11 ani și organizatoarea a numeroase evenimente vinului și culturii acestuia. Cel mai mare dintre acestea este festivalul internațional de vin „Hai cu pluta!”. Pe 26 și 27 aprilie acesta revine în Suceava cu două zile pline de povești, socializare și numeroase soiuri de vin și crame.
Yvona a învățat despre vin în Italia, una dintre țările simbol pentru această băutură. A urmat cursurile Associazione Italiana Sommelier (AIS) și în acea perioadă un gând nu-i dădea pace: cum ar fi să facă și la Iași un eveniment dedicat vinului? A lăsat ideea la decantat până în 2019, când a devenit realitate: a pornit cu „Cel mai mic festival de vin” dedicat exclusiv cramelor din Iași.
Ea a subliniat pentru The Woman că România face o treabă excelentă în acest domeniu. „Am observat că a crescut enorm calitatea vinului în ultimii ani, au apărut foarte multe crame, oenologii au viziuni noi și îndrăznesc să facă tot mai multe experimente.” A început în urmă cu peste un deceniu să educe publicul curios de vinuri și acesta rămâne obiectivul pe termen lung. Până acum a reușit să atragă mii de oameni la evenimentele pe care le-a organizat.
Pe 26 și 27 aprilie readuci festivalul „Hai cu pluta!” în Suceava. De ce ai ales acest oraș după Iași? Și cum vezi regiunea Moldovei pe scena regională și chiar internațională a vinului?
Am ales Bucovina pentru că este o zonă cu un imens potențial de consum. O vizitează oameni din toată țara, dar și din afara țării și cred că este o zonă care categoric are nevoie de diversitate în vinuri, mai ales că nu produce vinurile sale locale. În plus, Suceava este un oraș care înflorește, în care se întorc tinerii plecați la studii sau în diaspora. Cred, totodată, că are nevoie de astfel de evenimente în care oamenii să se întâlnească, să socializeze, să facă networking și bineînțeles să învețe despre vin.
Mergem noi acasă la ei. Bucovina este o regiune în care merită să investești.
La ce se pot aștepta participanții la evenimentul din Suceava? Dar pentru ediția din Iași, din toamnă, ce pregătești?
La Suceava ne reîntâlnim pe 26-27 aprilie, în primul weekend după Paște. De data aceasta vom oferi vizitatorilor noștri posibilitatea de a ne întâlni două zile consecutive. Venim cu crame care abia așteaptă să-și întâlnească publicul, să întâlnească noi și vechi parteneri, să discute, să vadă fiecare cum și ce se poate îmbunătăți de ambele părți pentru a crește consumul de vin de calitate. Întregul proiect poate fi găsit pe haicupluta.ro.
Sunt deja câțiva ani buni de când aduni oameni, crame și sortimente în același loc pentru celebrarea vinului. Ce ai spune că ai învățat ca urmare a organizării unor astfel de evenimente?
Da, sunt deja 11 ani de când organizez fel și fel de degustări cu și despre vin. În primul rând am cunoscut foarte mulți oameni de la care încă învăț, ceea ce mi se pare un lucru extraordinar. Am învățat să am răbdare, să nu am așteptări, să mă pun în slujba oamenilor, să ajut și să mă las ajutată atunci când nu mai fac față. Am învățat că rezultatele apar atunci când faci lucrurile cu seriozitate și profesionalism.
Cum ai avut ideea organizării unui eveniment precum „Hai cu Pluta!”? Și ce așteptări ai acum de la el, ce ai vrea să reprezinte?
Ideea era în mintea mea încă de pe vremea când eram la studii în Italia. Când mergeam la festivaluri de vin mereu apărea această idee în mintea mea: „Cum ar fi să fac și la Iași un astfel de eveniment?”. Am așteptat momentul potrivit.
În 2019, am pornit cu „Cel mai mic festival de vin” dedicat exclusiv cramelor din Iași. Am continuat cu evenimente mai mari dedicate, de ce nu?, cramelor din lumea întreagă. Vreau ca „Hai cu pluta!” să reprezinte o bună ocazie de a face business, atât pentru vizitatori, cât și pentru parteneri. Un weekend în care învârtim rotițele, ne vedem, socializăm, degustăm vinuri de calitate și povestim tuturor curioșilor „care-i treaba cu vinul”. Un eveniment de referință pentru zona Moldovei, în care chiar merită să investești.
Când ți-ai descoperit pasiunea pentru a această băutură, s-o studiezi, s-o înțelegi și acum s-o promovezi printr-un eveniment dedicat?
Au fost mai multe etape, dar cea mai importantă a fost cea în care am luat hotărârea de a urma cursurile de somelier în ideea de a investi în mine, în educația mea, în cultura mea generală. De când m-am întors în România am știut că voi face „ceva cu vinul”, deși nu aveam o idee clară. Am ținut multe degustări, cursuri, workshopuri și, zic eu, am avut un mare aport în educarea publicului din Iași și de a duce trendul spre vinul de calitate.
Ce presupune calificarea de somelier? Prin ce ai trecut pentru certificare?
Eu am urmat cursurile la Milano, la AIS (Associazione Italiana Sommelier). Încă mi se pare o școală care oferă extrem de multe posibilități de învățare cursanților săi. Este format din 3 module, a câte 15 lecții fiecare.
Eu am început în 2012 și am terminat în 2014, iar în acest timp, pe lângă cele 45 de lecții cu teorie și practică, mi-au fost puse la dispoziție nenumărate degustări cu tematică (de spumante, de Champagne, de Barolo, de vinuri toscane, de vinuri lombarde, de Amarone, de vinuri franțuzești, nemțești etc.). Doar timp să fi avut, iar la momentul respectiv, cum eram singură fără familie și fără copii, a fost cel mai bun lucru pe care l-am putut face pentru mine: să studiez și să aprofundez acest domeniu foarte bine!
Cum recunoaștem un vin bun? La ce trebuie să fim atenți atunci când îl savurăm?
Pentru mine ca somelier profesionist, când degust un vin îi fac analiza senzorială, iar în mintea mea urmăresc aspectul vinului, ce îmi oferă olfactiv, gustativ, armonia etc., îl punctez pe o scară de la 1 la 100 imediat. Dar ca simplu degustător (un degustător poate fi oricine, nu trebuie să aibă studii în domeniu) te poți lăsa influențat de locul în care te afli, de companie, de vreme, de stare, de etichetă, de alte informații pe care le ai sau nu despre acel vin.
Sfatul meu este să fiți atenți la vin în general, să citiți din ce soi este obținut, de ce cramă este produs, din ce zonă a țării provine, ce arome are, dacă este servit la temperatura corectă, lucruri ușor de memorat și de punctat în discuțiile viitoare cu alți iubitori de vin.
Care sunt câteva dintre miturile care afectează direct calitatea vinului? De exemplu, vinul roșu să fie rece sau cald? E util sau nu un decantor? O sticlă lăsată desfăcută mai multe zile la rând dăunează calității?
Unul din miturile pe care aș vrea să le desființăm ar fi că „vinul vechi este mai bun”. Nu orice vin vechi devine mai bun cu timpul, mai ales cele albe și roze. Dacă aveți un astfel de vin acasă, consumați-l fără regrete, acum este vremea lui.
Niciun vin nu se consumă cald. Nici alb, nici roșu. Spumantele, vinurile albe și rose se consumă reci. Cel roșu se consumă de la 12 la 18 grade în funcție de complexitate, vechime, consistență.
Decantorul este util la vinurile nefiltrate sau la vinurile vechi care chiar au nevoie de timp pentru a se deschide. O sticlă poate fi consumată și într-o săptămână, dacă are dopul pus și este ținută la temperatura optimă. Dușmanul vinului este aerul, de aceea, atunci când lăsăm o sticlă deschisă mai mult timp, observăm schimbări.
Ce tendințe ai observat în industria vinului de la noi – de la culturi până la experimente de cupaj? Există o cultură a vinului puternică? Sau mai avem multe de învățat?
România este o țară cu o cultură și istorie a vinului de câteva mii de ani. Avem soiuri autohtone vechi cum ar fi Feteasca Neagră, Feteasca Albă, Crâmpoșia, Zghihara etc. Am observat că a crescut enorm calitatea vinului în ultimii ani, au apărut foarte multe crame, oenologii au viziuni noi și îndrăznesc să facă tot mai multe experimente. Felicitări tuturor, România face o treabă excelentă! De învățat avem zilnic, important este să ne dorim.
Cum reușești să menții un echilibru între viața profesională și personală având în vedere natura solicitantă a organizării unui festival de amploare?
Am 4 copii mici care au nevoie de mine pentru a deveni adulți buni. Copiii sunt cel mai important „proiect” pentru mine. Cariera, în schimb, mă ajută să-mi păstrez echilibrul. Mă scoate din rutina zilnică și îmi oferă încredere că pot face multe lucruri utile și de impact pentru domeniul meu. Nu îmi iese mereu totul, dar nu mă judec prea aspru și merg înainte cu lecțiile învățate.
Independent de organizarea unor astfel de evenimente, cum arată viața ta profesională? Care sunt catalizatorii care te fac să mergi înainte, să experimentezi? Din ce îți iei optimismul?
Faptul că lucrez și interacționez cu foarte mulți oameni care vor să facă lucruri, să se mobilizeze, să miște ceva, să își facă pur și simplu bucățica lor, mă ajută enorm și îmi dă senzația că lucrurile se schimbă în bine și se pot face bine! Evit oamenii care se plâng mereu, care mereu critică sau nu au nimic bun de zis. Mă rog și cred că mă ajută mult încrederea în Dumnezeu și faptul că mă simt mereu iubită și protejată.
Credit foto: Irina Mocanu
Editor:
