Anamaria Chiorean, fondatoare & CEO ThoSay: „Businessul este ca un organism care are diferite nevoi pentru a funcționa și a crește sănătos”

După o experiență solidă în jurnalism, Anamaria Chiorean a trecut prin diferite faze ale antreprenoriatului, până când, într-o zi, a știut foarte clar care este drumul său în business.

Totul a început cu o bijuterie din aur cumpărată din primul său salariu, la 19 ani. Un inel. Și s-a definit mulți ani mai târziu, în urma unei călătorii la New York, ce i-a stârnit amintiri bine păstrate. Povestea ThoSay, în rândurile ce urmează. 

 

Bijuteriile au spus dintotdeauna o poveste, iar ceva care aduce bucurie se ascunde în spatele fiecărei bijuterii. În acest context, care este povestea din spatele ThoSay? De unde a început totul?

 

Bijuteria are o istorie lungă, la fel ca și istoria omenirii. Mai mult, încă de la începuturi, bijuteria a avut o dublă semnificație, practică și simbolică, fiind o podoabă care vorbește despre identitatea culturală și religioasă, dar și despre statut. Cu alte cuvinte, încă de la început, oamenii aveau nevoie de simboluri care să-i poarte mai departe, fără să-și piardă însă identitatea. Azi, bijuteria este și despre stil, trend; are valoare sentimentală și, în general, este oferită. 

ThoSay (”to say”, engl.), așa cum spune chiar numele, este despre a te exprima, despre a fi autentic, despre a-ți găsi propria identitate și a fi loial, în primul rând, ție. Și totul se întâmplă într-o lume în care căutarea sinelul o facem de ceva vreme în afara noastră. Căutăm validare și locul în care să ne “blenduim” cu ceea ce ne cere societatea.

La 19 ani, când am început să lucrez în presă, din primul salariu mi-am cumpărat o bijuterie din aur. Din multele lucruri de care aveam nevoie (chirie, facturi, mâncare etc.) am ales o bijuterie deoarece prima plată a muncii mele era cea mai importantă. Pornisem la drum și ceva avea să-mi amintească de unde și de ce am pornit pe drumul acela și, în același timp, să-mi dea (cumva) o idee despre unde mă îndreptam. A fost un mod de a-mi spune “Da!”. Mie însămi. O promisiune pe care mi-o făceam. 

Cred că aici e o parte din începutul despre care vorbim, iar mulți ani mai târziu povestea aceasta a prins contur. Eram la New York în fața unui magazin celebru de bijuterii și mi-am adus aminte de inelul cumpărat din primul salariu. Atunci am realizat foarte clar că vreau să creez bijuterii din aur cu diamante, care să ajungă în toată lumea și să inspire. Fiecare piesă să reprezinte acel ghid spre călătoria de redescoperire a sinelui prețios al fiecăruia. Eu cred că noi, oamenii, suntem mai prețioși decât aurul și diamantele și că vom înțelege asta atunci când realizăm ce înseamnă, de fapt, puterea iubirii și frumusețea naturii. Acesta este locul din care îmi iau în fiecare zi un strop de inspirație. 

 

Când v-ați decis să intrați în antreprenoriat și care a fost experiența care v-a adus în acest punct, al antreprenoriatului? Cu ce vă ocupați înainte? 

 

Așa cum spuneam, de la 19 ani am început să-mi construiesc o carieră în jurnalism. Am lucrat mulți ani la un post de radio, apoi am avut activitate și în televiziune și presa scrisă. Am condus un departament de știri, apoi am coordonat toate departamentele de știri dintr-o rețea de radio. Învățam în fiecare zi ceva nou și iubeam să lucrez cu oamenii și să aduc la lumină lucruri care cereau a fi schimbate. În același timp, făceam și o facultate – alesesem ”Psihologia” deoarece credeam că o să mă ajute în munca pe care o făceam. Pot spune că mi-a deschis, cumva, alte orizonturi.

După mai bine de zece ani, am început să simt tot mai tare că îmi lipsește ceva. Și am conștientizat că era timpul ca eu să fac o schimbare. Astfel că, înainte cu un an de recesiunea economică din 2008, am început cu pași mici antreprenoriatul, fiind cofondator al unei companii de PR (Public Relations). Dar nici nu am început să înțeleg bine lucrurile, că acea criză financiară mi-a și dat planurile peste cap.

Am găsit un job rapid, dar nu m-am întors în presă. De această data, am ales un domeniu cu care nu mai avusesem de-a face. Eram manager de proiect și, împreună cu echipa cu care lucram, construiam hale industriale, drumuri, spații verzi și parcări. 

Nu răspund chiar punctual la întrebări pentru că drumul pe care suntem, fiecare dintre noi, nu este o autostradă în linie dreaptă sau o cale rapidă care să te ducă undeva. Drumul pe care suntem este o cărare șerpuită, cu gropi, hopuri, urcuș și coborâș. Pe alocuri, nici măcar nu sunt urme de pași, nu e cărare și, drept urmare, te mai și rătăcești. Dar totul are cu un scop. Întotdeauna mai este ceva de învățat, de descoperit, poate chiar ceva ce este musai să-ți adunci aminte. Iar pașii sunt mici. 

De fapt, cum am ajuns de la hale, drumuri și parcuri la bijuterii din aur? În primul rând, am mai trecut printr-o redescoperire de sine. Mă pierdusem, la un moment dat. Și a trebuit să mă întorc la rădăcini. Apoi a venit și perioada în care am devenit mamă. Este, poate, experiența cea mai importantă prin care trebuia să trec, să pot ajunge aici, la proiectul ”ThoSay”. 

”ThoSay” reprezintă prescurtări ale numelui fiului meu – Thomas Sasha Dîngă.

După ”bebelușeală”, am revenit la muncă. Și, din nou, ceva diferit: fotografie, organizare, (din nou) PR. Apoi, social media manager, organizator de evenimente, blogger. Apoi.. o pandemie.

Și ajungem la răspunsul clar al întrebării. Despre ce este vorba? În perioada în care am făcut fotografie, am cunoscut o familie care deține o fabrică de bijuterii. Mică. Și aici fac o paranteză – m-au fascinat interviurile cu profesorul de mitologie, Joseph Campbell. El a spus că, ”atunci când îți urmezi calea, încep să apară uși acolo unde erau doar pereți și oamenii potriviți intră în viața ta”. Cam așa arată povestea ThoSay. Practic, tot ceea ce am făcut înainte, m-a adus în punctul în care sunt azi. 

Fabrica era încă o piesă din puzzle. Și este locul în care creațiile mele prind viață în cel mai frumos mod posibil. De la aurul ca textură și durabilitate, la nuanță și cele mai mici detalii ale bijuteriei ThoSay. În timpul pandemiei, am lucrat mult la acest proiect. Mi-am făcut de lucru pentru că, după vreo trei zile de urmărit știrile, am simțit că intru în panică. Mi-am spus că, în felul acesta, nu contribui cu ceva la tot ce se întâmplă. Așa că, mi-am îndreptat atenția către familie și către visurile care așteptau cuminți și care, din când în când, mă mai trăgeau de mânecă.

 

De ce bijuterii? A fost un vis pe care l-ați avut de mai mult timp? 

 

”Bijuterii din aur cu diamante” pentru că ceea ce vreau să transmit are o mare importanță în viețile noastre. Este un mesaj care trebuie să dăinuie. Să ne imaginăm ștafeta pe care și-o pasează sportivii. La fel și aici. Materialul trebuie să fie prețios, ca mesajul. Și durabil, în același timp. Într-adevăr, este vorba despre visul acela care nu mi-a dat pace până când nu l-am transformat în realitate. Oricare dintre bijuteriile din colecțiile ThoSay, care ajunge să fie purtată de cineva, îl va face pe acel cineva să își aducă aminte cât de unic și de special este. 

 

În parcursul dvs. ca femeie de afaceri, care au fost cele mai mari provocări, de la început și până astăzi? Dar temeri?

 

Provocări? Temeri? Nu e greu să le identifici, din moment ce mintea noastră este orientată cu predilecție în direcția asta. Se spune că ne păzește de “pericole”. Ideea este că, atunci când vrei să faci ceva, mintea e prima care te ia la întrebări și-ți spune să stai cuminte. 

Provocări și temeri. Le-aș pune împreună.

– Trebuie să înveți multe, într-un interval scurt.

– “Fake it, until you make it” – adică, ai nevoie să joci puțin “teatru”, să dai senzația că știi exact ce faci când, de fapt, habar nu ai. Și prima persoană căreia să-i arăți asta ești tu. 

– În business, nu prea poți alege să faci doar ceea ce îți place. Dacă stau bine să mă gândesc, faci mai mult din ceea ce nu iți place.

– Să înțelegi repede că “împreună” este cheia. 

– Falimentul nu e capăt de lume. Este un nou început.

Mai este ceva ce face parte, mai degrabă, din capitotul “provocări” – trebuie să te provoci pe tine însuți. Și nu, nu este o glumă. Eu cred că tu ești principala ta “concurență”. E musai să știi exact ceea ce vrei. Să-ți fie clar, să poți vedea lucrul acela cu care businessul tău poate să contribuie. Din acel moment, se liniștesc “apele”. Îți poți vedea de treaba ta fără să te mai tot uiți în stânga și în dreapta, pentru că doar tu poți da ceea ce ai tu. Iar din poziția de luptă nu ai cum să vezi lucrurile atât de clar și mesajul tău poate fi distorsionat. Așa, însă, dacă treci de zgomot, ai șanse mai mari să te focusezi pe ceea ce contează. 

 

Sunteți de părere că femeile au un mediu propice în care să se dezvolte? Care sunt avantajele unei femei în dezvoltarea businessului său? Dar punctele slabe?

 

Istoric vorbind femeia le-a cam “trăit” pe toate. Și a răzbit. Dacă ea nu are un “mediu propice”, și-l creează. Astăzi, sigur că nu mai putem spune că nu avem un teren propice pentru a ajunge la statutul pe care ni-l dorim. Au fost alte femei înaintea noastră care au “luptat” pentru asta, nu-i așa? Îmi place ceea ce a spus, zilele trecute, istoricul contemporan, Yuval Noah Harari: “După mii de ani de nedreptate, feminismul a creat o schimbare enormă în structura socială a umanității. Fără războaie, fără ca cineva să fie asasinat sau pus sub ghilotină în piața sfatului. Este un exemplu prin care oamenii, doar schimbând narațiunea, pot în același timp să schimbe lumea.”

Cam așa este cu femeia. În opinia mea, are toate uneltele necesare – și le putem numi avantaje – ca să dezvolte orice fel de business. Femeia are răbdare. Eu am învățat să am răbdare în perioada de sarcină. Atunci am învățat că “așteptarea” nu este pierdere de timp și motiv de enervare. Așteparea poate să fie cea mai frumoasă formă de creație. Femeia este creativă. De fapt, unde sunt eu cea mai creativă? La cratiță.  Acolo trebuie să te descurci foarte bine doar cu ingredientele pe care le ai.

Femeia caută înțeles și acolo unde pare să nu fie vreunul. Și îl găsește pentru că este atentă, trăiește momentul. Sigur că pot spune lucruri frumoase și despre bărbați. Pentru că am acasă cei mai faini băieți din lume – soțul meu și băiatul nostru.

Puncte slabe? Cred că poți, într-un moment de neatenție, să transformi orice într-un punct slab. Chiar și un avantaj.

 

Acest domeniu (în care activați) este unul extrem de competitiv. Cum reușiți să păstrați un business sănătos și echilibrat?

 

Practic sporturi. Și am ales câteva care să mă ajute și în business. De asemenea, îmi petrec mult – poate cel mai mult timp – cu familia. Și nu ratez programul de somn. Toate aceste lucruri mă ajută. Sunt conștientă de “apele” în care am ales să navighez și cred, în mod sigur, că cea mai mare concurență pentru tine însuți ești chiar tu. Și mai cred că ”a-ți face loc” într-un domeniu nu înseamnă neapărat ”să faci slalom” printre ceilalți. Este la fel ca în tenis – te dai la o parte din calea ta, îți faci loc, te așezi ca să poți lovi mingea și, în același timp, să-i dai direcția în care vrei să meargă. Dacă m-aș gândi la ceilalți la modul de ”competiție”, probabil m-aș panica. Sigur că mă gândesc, dar aleg o altă perspectivă. Mă fascinează, mă provoacă, îmi dau seama câte mai am de învățat.

 

Astăzi, care sunt principalele tendințe care se manifestă la nivel local pentru industria bijuteriilor? 

 

Piața de fine jewellery este mereu în mișcare și sigur că urmărește tendințele din fashion, dar și din alte domenii. Azi se pune accent pe sustenabilitate, poate mai mult decât oricând. Minimalism și versatilitate. Totodată, cumpărătorul caută piese unicat, poate chiar o modalitate de a-și pune propria amprentă pe o piesă deja creată. Și mă refer aici la personalizarea bijuteriilor. 

 

Ce anume vă inspiră cel mai mult în crearea bijuteriilor? 

 

Bijuteriile ThoSay sunt inspirate din puterea iubirii și frumusețea naturii. Fiecare colecție vorbește: despre esența vieții, despre legătura indestructibilă dintre oameni și natură, despre mișcare, despre familie și iubirea de sine. 

“The Dream” are două elemente principale: inima, o inimă desenată cu imperfecțiuni și cel de-al doilea element – puiul de elefant. Am ales elefantul pentru că este familist, inteligent și trăiește emoții. El este inginerul ecosistemului. Inima – este evident ce reprezintă. Iar faptul că are acele imperfecțiuni, este ca un adevăr care vorbește despre noi. De ce se numește “The Dream”? Pentru că visurile aduc oamenii împreună, pentru că ele sunt, de fapt, poveștile care ne duc un pas mai departe, care inspiră. 

Colecția “T by ThoSay” este despre mișcare, schimbare, perspectivă. Litera “T’ din cuvântul ThoSay, scrisă cu fontul pe care îl găsim și pe website, este practic semnătura noastră. Când rotești litera aceasta, încet, ea se va transforma într-o inimă. 

Colecția “Nature” este un omagiu care cuprinde valorile după care mă ghidez. Sunt născută și am crescut la munte. Mi-am petrecut copilăria în natură. Ea m-a învățat multe lucruri importante. Prin colecția aceasta, cumva, îmi doresc să o răsplătesc. 

 

Care sunt principalele materiale folosite? De ce ați optat pentru aceste materiale?

 

Toate bijuteriile sunt create din aur italian de 14 K și majoritatea au și câte un diamant sau mai multe. Nuanța și durabilitatea aurului sunt finisate după rețeta proprie a fabricii din România cu care colaborez.  Am ales aceste materiale pentru că le văd ca și mesagerul a ceea ce îmi doresc să exprim și să transmit. Trebuia să fie prețios și durabil. 

 

Atunci când o clientă alege o bijuterie, care sunt aspectele care o interesează cel mai mult?

 

Cred că cel mai bine pot să răspundă chiar ele. O să punctez aici ce fel de mesaje am primit: “Inelul de la ThoSay îmi amintește despre mine. Puteam să aleg să cumpăr unul de la oricare alt brand, dar nu ar fi însemnat același lucru”; sau, un alt mesaj: ”Bijuteriile ThoSay sunt o încântare. De fiecare dată când mă uit în oglindă zâmbesc și cu gura și cu inima”.

Și, bineînțeles, este despre calitatea aurului, despre detaliile lucrate cu atâta măiestrie și, nu în ultimul rând, despre autenticitatea lor. 

 

Strict referitor la această piață, ce modele de business credeți că sunt potrivite pentru ca o firmă să devină profitabilă și să se dezvolte?

 

Nu știu sigur dacă azi mai este potrivit să vorbim despre un anumit model de business. Cred că trebuie să fii în mișcare și să păstrezi acele valori care contează. Să fii sincer și nu să încerci să vinzi ceva doar pentru că tu vrei să ai un câștig din asta. Clientul, așa cum am punctat și în răspunsurile anterioare, are nevoie de motive să te aleagă pe tine. Iar calitatea nu mai este neapărat un diferențiator la momentul de față. 

Și, dacă intrăm și pe tărâmul calculelor sau dacă dezvoltăm partea de strategii, venituri și parteneriate, în aceste direcții este vorba despre cum se organizează fiecare. Businessul este ca un “organism” care are diferite nevoi pentru a funcționa și a crește sănătos. 

 

În câteva cuvinte, cum vă definiți din punctul de vedere al tipului de leadership aplicat? Pe ce considerați că se bazează (în primul rând) relația cu echipa proprie și cu partenerii de business?

 

Atunci când plec la drum cu cineva, caut, în primul rând, bucuria. Asta vine din dorința de ”a face”, ”a contribui”, ”a construi” și, în nici un caz, din dorința de ”a demonstra”. Îmi place să lucrez cu oamenii și am răbdare să-i caut sau, uneori, să-i las să mă găsească. În echipă, dar și cu partenerii de business, cu furnizorii, este nevoie de încredere, despre a împărtăși aceleași valori. 

 

Unde vedeți businessul dvs. peste cinci ani?

 

Răspunsul presupune ceva claritate în ceea ce îți dorești. Putem spune că cei cinci ani au început deja? Pentru că vâd ”ThoSay Fine Jewellery” în toată lumea. Iar din luna mai a acestui an, bijuteriile noastre vor fi expuse într-un designers store din New York. Și acesta este următorul pas. Apoi Paris, Milano și tot mai departe. Nu știu exact cum va arăta businessul, dar știu că îmi doresc să simtă bucuria bijuteriilor ThoSay oameni din toată lumea. 

 

Cum arată o zi de lucru pentru dvs? Câte ore stați la birou și cum reușiți să mențineți un echilibru între viața personală și cea profesională?

 

Ziua mea de lucru începe întotdeauna cu pregătirea unei gustări pe care fiul meu o duce cu el la școală. Apoi, cafeaua cu soțul meu, tocmai întors de la școală.

Orele petrecute la birou diferă de la o zi la alta sau de la o perioadă la alta. Toți ne-am obișnuit să lucrăm de acasă sau, practice, de oriunde. Asta ne dă o oarecare libertate să facem mult mai multe lucruri într-o zi decât făcea un antreprenor în urmă cu 5, 10 sau 15 ani. Suntem “de găsit” mult mai ușor. Ne mișcăm mai rapid. Totul ține, până la urmă, de alegerile pe care le faci și prioritățile pe care ți le stabilești. 

Nu știu dacă pot să-l numesc echilibru, dacă viața personală/familia se află pe primul loc și ceea ce rămâne merge către planul professional. Am senzația că cele două ori se înțeleg foarte bine, ori fac parte din mine într-un fel în care nu se ceartă. 

 

Care sunt lecțiile pe care ar trebui să le învețe un viitor tânăr antreprenor (înainte de a porni cu propria afacere)? 

 

1. Fii deschis către învățare. Nu ai toate răspunsurile.

2. Fii flexibil. Lucrurile sunt în continuă schimbare. 

3. Businessul este, așa cum am mai spus, ca un organism, are nevoi. Cunoaște-i toate părțile. Fii dispus să faci și ceea ce nu îți place.

4. Acordă-ți și acordă-i timp. Ai răbdare. 

5. Păstrează o sursă de venit, chiar dacă ai început o afacere.

6. Fii sincer și clar cu ceea ce vrei.

7. Există o rezolvare pentru orice. Dacă nu ai găsit-o, schimbă întrebarea și găsește problema reală. 

8. Singur poți face multe. Împreună se pot face lucruri extraordinare.

9. Găsește bucuria în ceea ce faci și un motiv mult mai solid decât doar câștigul financiar.

10. Dacă te-ai convins pe tine, o să-i convingi și pe ceilalți.