Anca Gheorghe este, după cum chiar ea ne spune, omul cu mai multe pălării: manager, director de festival și head of studio.
Ne spune că industria de comunicare „a găsit-o pe ea” și că partea care îi aduce cea mai mare satisfacție este să formeze echipe, „să construiască, cărămidă cu cărămidă”. Rolul ei în povestea festivalului DWMT la Conac s-a conturat odată ce a ajuns la Conacul Udriște Năsturel, „unde a fost dragoste la prima vedere”.
Anca ne povestește astăzi despre cum s-a schimbat industria comunicării de-a lungul timpului, despre cum s-a transformat profesional de când a devenit mamă, despre cum s-a conturat povestea DWMT la Conac și despre femeile minunate care continuă să o scrie, despre provocările unui astfel de festival și ce pregătesc pentru ediția din acest an. Mai multe despre Anca și proiectele din care face parte în acest interviu.
Anca, cum te-ai prezenta într-o singură frază pentru cei care nu te cunosc?
Mă simt de parcă jonglez cu atâtea pălării în ultima perioadă încât nici nu știu pe care să o prezint. Îmi place să spun că sunt multidisciplinară, ca să nu spun că practic multitasking-ul la nivel olimpic. Dar, ca descriere, aș merge pe manager eficient care nu are niciodată telefonul încărcat complet, un director de festival implicat și pasionat care nu a mai ajuns la un concert live, în afara de cele de la DWMT La Conac, de doi ani, un head of studio empatic și orientat spre muncă în echipă, dar care a făcut multe restructurări interne pentru a se adapta pieței și, nu în ultimul rând, o mamă de doi copii care nu-și bea cafeaua caldă niciodată.
Cum ai ajuns în industria comunicării și cum ai descrie acești peste 10 ani? Ce „bucățică” îți place cel mai mult?
Industria comunicării m-a găsit în departamentul de Experience & Events (sau BTL, mai exact) al agenției MSL The Practice din grupul Publicis. Am fost Head of Department câțiva ani și acolo mi-am format abilitățile în ceea ce înseamnă project management, organizare evenimente și activări, gestionare echipe multidisciplinare și arta complexă a client service-ului. A fost o școală extraordinară de unde am plecat cu mult know-how și prieteni apropiați până în ziua de azi.
Bucata care mi-a plăcut cel mai mult a fost (și este) să formez echipele, să le pun la aceeași masă și să construiesc, cărămidă cu cărămidă, evenimentul sau proiectul. (și apoi laudele de la final care-mi dădeau boost-ul pentru următorul).
Cum ai spune că s-a transformat industria în acești ani? Ne poți numi câteva puncte cheie în evoluția acesteia?
Industria comunicării este într-o constantă transformare și, de fapt, aceasta este transformarea per se. Se adaptează la vremuri și migrează împreună cu trendurile, fie în digital, fie în presă scrisă, fie în crearea de conținut. În acest moment, simt că două puncte cheie în evoluția ei sunt: Autenticitatea vs. Chat GPT & AI-generated content, două puncte aflate în antiteză.
Autenticitatea este clar un „game changer” la nivel organic în comunicare. De la renunțarea tot mai frecventă la filtre în postări și estetica generală, până la marcarea colaborărilor „paid” sau discuțiile despre „mental health” și „cancel culture”, toate aceste trenduri s-au născut dintr-o nevoie crescută de transparență și organicitate în comunicare.
Pe de altă parte, dacă vrem perfecțiune, formulări perfecte sau conținut corect și rapid, există întotdeauna textele create via Chat GPT sau un influencer generat de AI. Aceste tool-uri nu trebuie să ne sperie, la fel cum nu ne-am speriat nici de foc atunci când l-am descoperit pentru prima dată. Trebuie doar să învățăm să le folosim inteligent.
Această dualitate este reflectată și în piața festivalurilor de muzică, unde observăm o diversificare semnificativă.
Pe de o parte, avem marile festivaluri care aduc pe scenă artiști de renume internațional, oferind experiențe de amploare și atrăgând un public numeros. Aceste evenimente sunt cunoscute pentru producțiile lor impresionante și pentru capacitatea de a crea momente memorabile la scară largă.
Pe de altă parte, observăm o creștere a festivalurilor boutique, care pun accent pe experiențe mai intime și personalizate. Aceste festivaluri, cum este DWMT La Conac, se concentrează pe o combinație de muzică experimentală (chiar și pentru artiști consacrați care aleg să facă un show altfel) și arte contemporane, oferind un cadru unic și autentic.
Cum a apărut DWMT La Conac în viața ta și cum ai trasa în cuvinte evoluția acestuia?
Când am preluat managementul studioului Diud, unul dintre proiectele dezvoltate intern de echipă era DWMT (Diud, Where’s My Tune?), care ajunsese deja la sezonul 3. Pe scurt, platforma DWMT promovează și curatoriază, printr-un proces cinematografic, artiști talentați care nu-și găsesc un spațiu de exprimare artistică local. Aveam deja multe episoade filmate cu mulți performeri, dar nu eram siguri care ar fi următorul pas pentru acest proiect. Totuși, simțeam nevoia de mai mult, iar comunitatea din online ne scria des să ieșim și în… offline.
Festivalul a luat „naștere” în momentul în care pregăteam un episod live cu Irina Rimes pentru platforma online și eram în căutarea unei locații outdoor atipice, poetice prin arhitectură, care trebuia să bifeze mai multe aspecte regizorale. Prin recomandări, am ajuns la Conacul Udriște Năsturel, unde a fost dragoste la prima vedere. Locul și chimia cu proprietarii ne-au oferit impulsul necesar pentru a transforma acest proiect într-un festival.
Cum ai descrie acest festival, pentru o persoană care nu a auzit niciodată despre el? Ce are diferit și de ce ar trebui ca lumea să participe?
Festivalul DWMT La Conac este o mișcare multi-disciplinară care îmbină și se concentrează pe sinergia mai multor arte într-un singur spațiu. În cazul nostru, pe aceeași moșie, Conacul în sine fiind un element central al acestui festival.
Ce face ca DWMT La Conac să fie unic este abordarea sa integrativă a artelor. Festivalul aduce laolaltă artiști emergenți din diverse domenii: muzicieni, artiști plastici, sculptori și vizionari. Acesta oferă un spațiu de exprimare și expunere pentru artiștii talentați cărora le lipsea o platformă adecvată pentru a-și prezenta lucrările.
De ce ar trebui lumea să participe? Pentru că DWMT La Conac nu este doar un festival de muzică sau de artă, ci o celebrare a creativității în toate formele sale. Este o oportunitate de a descoperi noi talente și de a interacționa cu arta într-un mod direct și personal. De asemenea, festivalul își propune să aducă arta mai aproape de publicul larg, într-un mod accesibil și plăcut, fără a fi pretențios sau elitist.
Această combinație de arte, locația deosebită și atmosfera unică fac din DWMT La Conac un eveniment de neratat pentru oricine este interesat de cultură și creativitate.
Care este rolul tău în cadrul festivalului? Cum arată perioada de dinainte de festival, cea de acum? Dar cea din timpul desfășurării acestuia?
Rolul meu, așa cum menționam la început, implică multe „pălării”, dar principala ar fi cea de director de festival. Perioada de dinaintea festivalului este exact așa cum și-o imaginează oricine: aglomerată, tensionată, plină de deadline-uri și multă muncă pe teren, gestionând ultimele urgențe. Este o adrenalină binevenită, ca un bungee jumping pe care voiai de mult să-l încerci, deși știai că va fi însoțit de puls ridicat.
Perioada din timpul festivalului are un mix utopic. Ești prins între agitație, verificări constante și bucuria lucrului bine făcut. Când totul se leagă, programul curge lin și publicul este într-o stare de „good vibe” imensă, simți că munca a meritat pe deplin.
Știm că din echipa din spatele DWMT La Conac fac parte multe femei. Cine sunt femeile alături de care lucrezi și cum ți-ai descrie echipa? Care consideri că este avantajul de a lucra într-un astfel de mediu?
Într-adevăr, o mare parte din echipa DWMT La Conac este formată din femei minunate ale căror statui încă nu au fost ridicate, dar promit să mă ocup personal de asta la un moment dat. Suntem mulți, dar o să enumăr doar core team-ul cu care mă mândresc la orice oră și în orice moment.
Încep cu Călina Purje, co-founder & booking manager (dar și producătorul nostru la DWMT pentru episoadele online). Călina este o persoană extraordinar de implicată, mereu cu zâmbetul pe buze, și poate vorbi despre festival sau platforma DWMT chiar și la 4 dimineața.
Andra Nicula, Communication Specialist, coordonează tot ce înseamnă digital și social media pentru DWMT și festival. Este un profesionist impresionant, capabil să scoată o idee de postare chiar și în cele mai întunecate ore.
Alexandra Codreanu, Editing & Design, este ochiul și mâna noastră pe tot conținutul video și vizualurile de comunicare ale festivalului. Este principalul editor și designer pe materialele DWMT.
Medina Pop, Curator, este o persoană care aduce mereu o perspectivă artistică, mai sensibilă, dar și creativă în echipă, contribuind la selecția și prezentarea artiștilor și a operelor de artă.
Mihaela Nica, owner POINT & Conacul Udriște Năsturel, este persoana care a avut viziunea să ne ofere impulsul necesar pentru festival. Este un om minunat care se implică până în pânzele albe atunci când crede într-un proiect.
Noni Surugiu, General Manager @POINT, este responsabilă pentru tot ce înseamnă hospitality și baruri în festival. Gestionarea stocurilor, coordonarea echipelor de servire și rezolvarea detaliilor logistice sunt doar câteva dintre sarcinile sale extrem de greu de dus pentru un festival dar le face fluierând.
Heracleea Lateș, Architect, ne-a oferit consultanță de design și randări pentru elementele din festival. Are un ochi format care a adus un plus de valoare extrem de utilă echipei.
Această echipă dedicată și talentată este motorul care face posibil festivalul DWMT la CONAC, transformând viziunea în realitate și oferind publicului o experiență de neuitat.
Ce ne poți spune despre ediția din acest an? Cine sunt artiștii și cum i-ați ales? Dar despre atmosfera de la festival, ce pregătiți pentru publicul prezent?
Ediția din acest an a DWMT La Conac aduce un mix eclectic de artiști, atât muzicieni, cât și artiști plastici contemporani. Festivalul reușește să împletească mai multe medii și domenii, făcându-le mai ușor accesibile publicului.
Ne place să spunem că „DWMT La Conac” este un festival de tip „discovery”. Este locul unde vii să descoperi trupe noi și artiști plastici contemporani pe care poate nu i-ai întâlni în alte contexte.
Headlinerii DWMT la Conac din acest an sunt:
– om la lună
– Satoshi
– Mihail
La care se alătură și alți artiști locali renumiți, printre care:
– HVDNS Lite
– Prima Dragoste
– Dora Gaitanovici
– Kadjavsi
– Dimitri’s Bats
– Alex Purje & Mind the Gap Trio
– AIM + WALL
– Hardplay
– Andrew Dum
– The Kryptonite Sparks
– Delta Pe Obraz
– Musspell
– Simona Delegeanu
– Paul Tihan & Andra Andriucă
Și pentru prima dată, avem un headliner internațional: Kerala Dust. Alegerea artiștilor s-a făcut bazându-ne pe talentul lor emergent și pe capacitatea lor de a aduce ceva proaspăt și captivant pentru publicul nostru.
Anul acesta vom avea și o scenă în pădure, unde vor urca pe rând: Diana Căldăraru, Luna Maar, Anna Hauss, Jazz Quarters Trio, Elven Bird și un artist votat de comunitatea DWMT, pe care așteptăm îl vom afla cât de curând.
Atmosfera de la festival: Atmosfera la DWMT La Conac este una aparte și relaxantă cumva. Este un loc unde publicul vine nu doar pentru muzică, ci și pentru a descoperi noi talente într-un cadru inspirațional, spunem noi. În paralel cu experiența muzicală, DWMT La Conac va celebra și artele vizuale printr-o expoziție intitulată „We Lived Good Lives”, curatoriată de Medina Pop. Expoziția încurajează publicul să exploreze teme profunde prin operele a cel puțin 20 de artiști români, contribuind la o poveste complexă despre viață și memorie.
Care sunt, din punctul tău de vedere, cele mai grele etape în organizarea unui festival? Care sunt obstacolele pe care le întâmpinați ca organizatori și cum le depășiți?
O adevărată aventură, plină de provocări și momente de adrenalină. Una dintre cele mai dificile etape este planificarea inițială și stabilirea conceptului. Găsirea locației potrivite este, de asemenea, o provocare majoră. Avem norocul să fi descoperit Conacul Udriște Năsturel, un loc cu care am avut chimie imediat și se potrivește perfect cu viziunea noastră. Locația trebuie să fie nu doar frumoasă, ci și să aibă infrastructura necesară pentru a susține un festival.
Logistica și coordonarea echipei sunt esențiale. De exemplu, săptămânile dinainte de festival sunt mereu haotice, cu multe ore suplimentare și uneori chiar nopți albe pentru a ne asigura că totul este perfect. E un sentiment de adrenalină și anticipare, ca și cum ai fi într-un maraton.
Promovarea festivalului este crucială. Vrem ca mesajul nostru să ajungă la cât mai mulți oameni și să-i convingem să participe. În timpul festivalului, provocările nu se opresc. Gestionarea evenimentelor neprevăzute, fie că sunt probleme tehnice sau schimbări meteo, reprezintă un test constant al flexibilității noastre.
Un alt aspect important este că o mare parte din echipa DWMT La Conac este formată din femei extraordinare. Lucrul într-o echipă predominant feminină aduce avantaje imense, cum ar fi empatia, capacitatea de multitasking și atenția la detalii.
Pe scurt, muncă intensă, dar extrem de satisfăcătoare.
Pe site-ul DIUD, citim despre tine că ești „un pic peste tot, găsind probleme pe care să le rezolvi”. Cum ți-ai dezvoltat această manieră de a lucra și cum reușești să rezolvi problemele care apar?
Oricât de neașteptat ar părea, multe dintre abilitățile mele profesionale le-am dezvoltat din viața de zi cu zi ca mamă. Principala valoare care mă ghidează este că „nimic nu e capăt de țară” și că e important să fii pragmatic și realist cu tine însuți.
Sunt foarte rare urgențele sau problemele în organizarea unui festival care să fie cu adevărat catastrofale. Copiii îți pun viața într-o altă perspectivă, una în care, dacă ești sănătos și ai un mediu personal stabil, totul are o rezolvare în final. Prefer să fiu eu cea care „stinge focurile” pentru că pot aborda situațiile cu calm și eficiență, având un mindset orientat spre soluționare. It’s just a job in the end, nu salvăm vieți. (Disclaimer: it’s a really cool job though!)
Ce altceva ne mai poți spune despre omul Anca, dincolo de partea profesională despre care am vorbit până acum?
Sunt un om simplu, mă bucură o cafea bună (dar nu foarte acidă, please), într-o zi cu soare (dar cu o temperatură moderată, totuși), în drum spre o vacanță de câteva zile (undeva ușor exotic dar nu foarte departe, dacă se poate) cu familia mea apropiată (dar în mașini diferite sau la câteva scaune distanță în avion, totuși). Anyways, you get the idea, sunt om simplu, dar cu multe disclaimere.
Artistul preferat de la DWMT La Conac: Pfiu, îmi este prea greu să aleg. #sincer A fost dificil încă de la început să aprobăm lineup-ul final. Dar pot spune că mi-ar plăcea mult să vină Lola Young la un moment dat și la noi. Iar pe Irina Rimes nu m-aș sătura niciodată să o ascult live.
Un mesaj pentru cei care încă nu și-au luat bilet? – Mai degrabă vreau să știu de ce nu și-au luat, să știu ce trebuie să facem mai bine în ultimele zile până la festival ca să-i convingem (7-8 septembrie la Conac, DAAAA?).
Ceai sau cafea? – Cafeaaaa.
Destinația favorită de vacanță: Berlin, aici mai aproape. Islanda, ceva mai departe de noi.
Note to self: Să încerc să-mi beau cafeaua caldă mai des.
–
Editor:
