Andreea Raicu ne-a acordat un interviu despre cea mai recentă carte lansată, „Descoperă-te”, dar și despre lucrurile care îi aduc echilibru în viață.
Ce aduce nou cartea „Descoperă-te” publicului ?
În primul rând, foarte multă onestitate și foarte multe experiențe din viața mea pe care poate nu le-am expus în cadrul revistei Andreea Raicu sau în cadrul blogului, cumva, aceasta a fost și dorința, de a aduce multă informație structurată, așezată într-un mod foarte organizat, în așa fel încât celor ce o citesc să le fie foarte simplu să-și extragă informația.
Și neconsiderând a fi o carte pe care o citești și o pui undeva în dulap sau într-o bibliotecă și uiți de ea, mi-am dat seama că de fapt e un ghid. Un ghid sau o enciclopedie, e ca un instrument care te ajută să trăiești echilibrat și la care să te întorci de fiecare dată când simți că ai nevoie de un pic de energie sau un pic de suport.
Peste 300 de pagini. Când ai reușit să scrii peste 300 de pagini ?
Cam într-un an de zile. Și fiind ca un jurnal, e mult mai ușor decât ai scrie o carte, un roman.
Cartea e structurată pe 3 părți. Prima parte este despre sănătate, a doua este despre frumusețe și a treia despre dezvoltare personală. Și în prima parte, care este împărțită din nou în patru părți se regăsește nutriția, în care vorbesc de foarte multe diete, de foarte multe experiențe pe care le-am trăit în căutarea siluetei perfecte, de toate dramele prin care am trecut, de toate momentele foarte grele care nu m-au dus, bineînțeles, decât la dezechilibre și la rezultate opuse de ceea ce îmi doream și fiecare rețetă este comentată și discutată și analizată de un medic nutriționist, pentru că mi-am dorit să fie documentată în așa fel încât cititorul să aibă parte de toate informațiile necesare, încât să înțeleagă ce reprezintă fiecare regim alimentar, pentru că de-a lungul timpului am testat foarte multe regimuri alimentare și sunt fericită că sunt curioasă, ca să pot să încerc să opresc din fiecare ceea ce îmi place și mi se potrivește.
Și vorbesc despre raw veganism, despre veganism, despre dieta macrobiotică, despre cea ketogenică, despre alcalină, mediteraneană, paleo, flexitariană, și sunt toate pe care le-am testat, ca în final să înțeleg că echilibrul și ceea ce spune corpul este cel mai important.
A doua parte din primul capitol este dedicat sportului, după aceea hidratare și somn.
Simți că acesta este cumva secretul unei vieți armonioase, avandu-le pe toate trei în echilibru?
Echilibrul e cuvântul cheie și echilibrul, din punctul meu de vedere, e important să existe în oricare domeniu din viața noastră, pentru că atâta vreme cât noi nu suntem echilibrați cu noi, nimic din exterior nu poate să o facă, pentru că atunci când o face, când sursa echilibrului nostru din exterior dispare, atunci suntem din nou în dezechilibru.
Multă lume mă întreabă unde, în ce îmi găsesc echilibrul. Și echilibrul mi-l găsesc în mine. Nu pot să îl găsesc în ceva din exterior, pentru că mulți ani am căutat echilibrul în oameni, în diverse activități, în diverse lucruri pe care le făceam și ori de câte ori ele dispăreau, dispărea și echilibrul meu. Așa că cel mai important este să ne găsim echilibrul, pe care bineînțeles, ni-l pierdem din când în când, tocmai de aceea se numește echilibru (râde), dar să avem resursele necesare care ne ajută să îl recăpătăm.
Ce anume te-a determinat să aduci schimbarea în viața ta și să-ți găsești echilibrul în tine și nu în alții? Sau care au fost punctele cheie.
Schimbarea n-o face nimeni de dragul schimbării. În general, schimbarea vine într-un moment mai complicat, în care nu ești fericit, în care lucrurile nu merg așa cum vrei, sau poate un moment, o criză din viață, o criză pe care o ai în viață. Sunt foarte puțini oameni care fac schimbarea doar așa: mă trezesc dimineața, viața mea-i perfectă și vreau s-o schimb.
De ce ai schimba-o dacă totul este minunat în viața ta? Evident că veșnic dorim să evoluăm și să facem lucrurile diferite, dar o schimbare de genul aceleia pe care eu am făcut-o a venit în urma unei crize existențiale, în momentul în care am știut că am depresie și mi-am dat seama că eu sunt singura în măsură să facă ceva și eu sunt singura responsabilă să aibă grijă de sănătatea mea și de mine. Și nimeni nu poate să o facă. Și atâta vreme cât eu nu vreau, nimeni nu mă poate ajuta.
Scriai în cartea ta : „Nu suntem prezenți cu adevărat în acțiunile noastre”. Este unul dintre paragrafele pe care le-am regăsit în „Descoperă-te”, ca o lecție de mindfulness. Accentul pe dezvoltarea personală – simți că te-a ajutat în plan profesional și personal?
Da, bineînțeles că m-a ajutat foarte tare, pentru că am învățat să fiu prezentă. Și atunci când devii prezentă în viața ta, înțelegi ce ți se întâmplă și te bucuri și trăiești la o altă intensitate, pentru că ești martorul a ceea ce se întâmplă în viața ta și nu ești doar un om care este pierdut în gânduri și se gândește: „Dar ce mi s-a întâmplat astăzi?”, „A, dar trebuia s-o fac pe aia, dar nu îmi mai aduc aminte”.
E un lucru vital să fim prezenți în viețile noastre, pentru că nu poate să fie altcineva prezent în viața noastră și dacă nu o facem, trece viața pe lângă noi și nu participăm la nimic din ce ni se întâmplă.
Cum arată o zi din viața ta?
Vrei să îți spun cum a arătat cea de astăzi ? (15 noiembrie 2018).
Pentru că ieri am fost la Iași, tot cu lansarea de carte, m-am culcat destul de târziu pentru că am avut și ceva de lucrat și m-am trezit la ora 5:00 și m-am dus la București, că nu era zbor direct, am ajuns la Cluj, am mai avut lucruri de făcut, am lucrat un pic din cameră, am dormit un pic și am venit la lansare.
În general, zilele mele sunt foarte pline. Încep dimineața la 7:00, cu meditație, un pic de sport, merg la birou, unde am diverse întâlniri, ori în birou, ori în afară, ori am ședințe la birou cu tot felul de proiecte, întâlniri din afară, mai sunt și ședințe foto. Cumva, nicio zi nu seamănă cu cealaltă. Și mai e multă muncă de echipă.
În ultima vreme am început să fac o școală de business și multe din weekend-uri le petrec la școala de business, cumva, am un program în care nicio zi nu seamană cu cealaltă.
Și totuși, undeva acolo, găsești echilibrul acela de care discutam.
Da, seara, în general după ora 19:00 nu prea mă mai ating de computer și nici de mail-uri. Colegii mei știu că dacă e ceva important mă sună și îmi spun că e ceva de făcut, dar în principiu, încerc, nu îmi iese întotodeauna, să nu mă mai uit la mail-uri. Sunt situații în care trebuie să fac și atunci înțeleg. Și nici în weekend-uri. Cel puțin duminica este o zi pe care mi-o dedic în totalitate și am momente în care nu vreau să vorbesc cu nimeni sau fac lucruri cât se poate de simple pentru că este ziua în care îmi încarc energia, mă încarc cu energie și cumva, mă pregătesc pentru o nouă săptămână și fac, poate, lucrurile de care nu am avut timp de-a lungul celor șase zile.
The Woman are ca slogan pentru anul 2019 Liderii schimbării(Leaders of change). Tu ești un lider al schimbării și aș dori, dacă poți să spui pentru publicul nostru, ce anume reprezintă pentru tine un lider feminin al schimbării?
Știi că sunt lideri înnăscuți și lideri care se învață să fie lideri. Cumva, cred că am fost un lider înnăscut, pentru că îmi aduc aminte că încă de pe stradă, le făceam regulile și spuneam ce trebuie să facă fiecare, după care la școală la fel, am fost comandant de grupă de detașament și când trebuia să devin de unitate nu a mai fost cazul, pentru că s-a terminat ulterior cu comunismul.
Ei, cumva, oamenii au tins să mă urmeze. Și m-a bucurat să știu că pot să inspir mulți oameni, și în același timp, mi-am dat seama că am o responsabilitate foarte mare de a-i inspira în ceva ce ar putea să le aducă ceva bun. Și atunci, unul dintre lucrurile importante pentru mine și pentru tot brandul Andreea Raicu este ca atunci când cineva interacționează cu brandul Andreea Raicu, fie că e vorba de un instagram, un articol, un post pe blog, o emisiune sau un interviu, este să plece cu ceva de la noi. Adică să fie o informație care ori îi pune întrebări, ori îl face să se gândească la cum trăiește, ori îi dă ceva care-l ajută.
(TO BE CONTINUED)
sursă foto: Florina Russu, Educational Events Photographer