În ceea ce privește cancerul de piele, în România, incidența și mortalitatea sunt subestimate și îngrijorătoare. Materialul de față, realizat de Dr. Florina Raica, medic specialist dermato-venerologie, abordează situația actuală a cancerului de piele la noi în țară și la nivel internațional, tipurile de cancer cutanat, cauzele apariției acestora, semnele și simptomele timpurii, precum și măsurile de prevenție și importanța screeningului.
Sunt detaliate principalele tipuri de cancer de piele, cauzele, semnele de avertizare și metodele de protecție împotriva expunerii la soare. Descoperă mai multe despre procedura de screening dermatologic și importanța acesteia în diagnosticarea precoce și tratamentul eficient al cancerului de piele. Dr. Raica subliniază necesitatea auto-examinării regulate și a consultului dermatologic anual pentru a preveni și combate eficient această afecțiune. Citește mai multe în materialul următor:
Cum arată în prezent statisticile referitoare la cancerul de piele, la nivel de România? Dar la nivel internațional?
Din păcate, stăm foarte prost cu calitatea statisticilor în România, incidența cancerelor în general fiind subestimată la noi. Unele estimări merg către 7.9 cazuri noi la 100.000 locuitori în fiecare an (spre exemplu în 2020 conform European Cancer Information System au fost diagnosticate 1547 cazuri noi de melanom, din care o treime au decedat). La fel de prost stăm și cu supraviețuirea dacă este să ne raportăm la alte țări (spre exemplu în Olanda unde au fost diagnosticați de cinci ori mai mulți pacienți în 2020, doar 16 % au decedat).
Care sunt tipurile de cancer de piele?
La nivelul pielii pot apărea mai multe tipuri de cancere: melanomul, carcinoamele bazo, respectiv spinocelulare etc.
Cea mai frecventă formă de cancer de piele o reprezintă carcinomul bazo-celular, cea mai agresivă însă – melanomul.
Care sunt cauzele apariției bolii?
Factorul genetic și expunerea agresivă la soare. Contează atât expunerea acută, soldată cu arsură solară, cât și cea cumulativă, adunată pe parcursul vieții.
Studiile științifice au demonstrat că arsurile solare, mai ales cele din copilărie cresc riscul de cancer de melanom la vârstă adultă. Expunerea cumulativă la ultraviolete crește riscul pentru cancere non-melanomatoase (spinocelular, respectiv bazo-celular) și aici discutăm de persoanele care au o meserie cu expunere constantă la soare (agricultori, constructori etc.) cei cu hobbyuri în aer liber (navigatori, cicliști etc.) sau cei care utilizează solarul.
În etiologia carcinomului spino-celular sunt implicați și alți potențiali factori: fumatul, infecția HPV. Toți acești factori externi acționează de obicei pe fondul unei predispoziții genetice și împreună pot duce la apariția cancerelor de piele.
Care sunt semnele și simptomele timpurii ale cancerului de piele pe care ar trebui să le monitorizăm?
Pentru leziunile pigmentare (maro-negre) plane (aflate in planul pielii) se aplică regula ABCDE:
Asimetrie – orice leziune care este asimetrică dacă tragem o linie imaginară prin mijlocul ei
Borders – leziuni cu margini neregulate
Culoare – două sau mai multe culori pe aceeași leziune (maro deschis, maro închis, negru, roșu, roz, gri etc.)
Dimensiune – leziuni cu dimensiuni peste 4-5 mm
Elevare/Evoluție – leziuni care cresc sau care se modifică.
Leziunile care bifează aceste criterii ABCDE ar trebui să ne trimită la un consult dermatologic.
De asemenea, orice leziune nodulară nouă sau care și-a schimbat aspectul, care iese din planul pielii, roșie/roz/neagră/maro, care persistă mai mult de 7-10 zile necesită consult de urgență la dermatolog.
Cum ne protejăm? Cum ar trebui să arate prevenția în acest caz? La ce trebuie să fim atenți?
Pe de o parte, ar trebui să avem o relație cinstită și corectă cu soarele. Este important să petrecem cât mai mult timp în aer liber, să facem mișcare, dar la fel de important este să o facem într-un mod înțelept: să evităm expunerea la soare în orele amiezii, să căutăm umbra, să utilizăm haine cu filtru UV, pălării de soare, ochelari de soare cu filtru UV, iar pe pielea care ne iese din haine să utilizăm creme fotoprotectoare (mai ales când expunerea este la orele de vârf, cu indice UV foarte mare).
Pe de altă parte, ar trebui să ne facem un obicei în a ne auto-examina pielea (a noastră și a celor apropiați) și în a merge o dată pe an la dermatolog pentru un screening.
Ce presupune screeningul și cum ne ajută acesta în mod concret?
Screeningul presupune examinarea periodică a întregului tegument și ajută la identificarea precoce a cancerelor de piele, în stadii incipiente care permite ulterior terapia lor chirurgicală. Cu cât un cancer este diagnosticat mai repede și tratat chirurgical mai repede, cu atât șansa vindecării este mai mare.
La persoanele peste 14 ani, fără factori de risc suplimentari este suficientă o examinare anuală. Atunci când avem factori de risc (boli imunosupresoare, antecedente de cancere de piele, leziuni în urmărire etc.) examinarea se face mai des, la intervale stabilite de medicul curant care variază de la 6 săptămâni la 6 luni.
Screeningul dermatoscopic durează în medie 20 minute. La anumiți pacienți, care au sute de nevi poate dura însă și o oră.
Cum se desfășoară o examinare dermatologică pentru depistarea cancerului de piele?
Dermatoscopia – metoda de diagnostic prin care se realizează screeningul pentru cancere de piele este o metodă de diagnostic nedureroasă în cadrul căreia medicul examinează fiecare leziune pigmentară (și nu numai) cu ajutorul unui instrument special. În cadrul procedurii este examinată toată pielea pacientului (inclusiv scalpul, spațiile interdigitale, zonele intime etc). Uneori, medicul decide că anumite leziuni necesită urmărire, acestea sunt înregistrate și apoi reevaluate la anumite intervale de timp.
Ce echipamente și tehnologii sunt utilizate în timpul screening-ului pentru cancerul de piele?
Cel mai important „echipament” îl reprezintă medicul dermatolog cu experiență în dermatoscopie. Evident procedura necesită prezența dermatoscopului, un instrument special, un fel de microscop de mici dimensiuni.
În anumite situații, este necesară înregistrarea imaginilor și monitorizarea lor digitală, deci sunt necesare dispozitive de înregistrate și softuri speciale de stocare și comparare a imaginilor. În cazul rar și particular al pacienților cu sute de nevi („alunițe”) ajută dispozitivele care realizează o hartă a pacientului prin înregistrarea întregii suprafețe corporale și monitorizarea în timp.
3 sfaturi despre screening și prevenție:
Be sun smart!
Be aware of your skin moles!
Have a good dermatologist and visit him/her once a year!
–
Material realizat de Dr. Florina Raica, medic specialist dermato-venerologie
Într-un domeniu în care medicina și estetica se întrepătrund într-o manieră complexă și fascinantă, Florina Raica strălucește ca o prezență deosebită, aducând în același timp expertiză medicală și pasiune în îngrijirea pielii.
Aceasta este medic specialist dermato-venerologie, alegând aria pentru că o consideră „foarte complexă, versatilă și provocatoare”. Și-a dorit să fie propriul ei șef, iar astfel în 2017 a pus bazele BrightSkin, un cabinet de dermatologie care s-a dezvoltat repede, cu ajutorul unei echipe pe care Florina o consideră a doua sa familie. Alături de aceasta, Florina a transformat visul său în realitate și a reușit să ofere soluții inovatoare și personalizate pentru îngrijirea pielii.
Fondată pe principii solide, echipa BrightSkin este motorul din spatele succesului și inovației constante.
Credit foto: claudiapojan.ro