Analiza cuprinzând cifre concrete, de către Bianca Muntean, Director Executiv al Clusterului Regional de IT, ARIES Transilvania.
Când analizăm beneficiile pe care le aduce IT-ul economiei, este important să percepem domeniul tehnologiei ca o industrie orizontală. Aceasta facilitează inovarea în domeniile economiei non-IT și stimulează valoarea adăugată în orice business.
Modelul de colaborare este definit ca fiind un proces de inovare deschisă 2.0, din ce în ce mai apreciat ca răspuns la nevoia de a găsi soluții la probleme foarte complexe. Noi l-am adus la Cluj și l-am testat in ecosistemul local, cu rezultate concrete la primele teme abordate în acest fel. Soluțiile găsite împreună îmbină produse tehnologice locale, dezvoltate de companii clujene, testate în timp real în orașul care astfel devine un “laborator viu“.
Este vorba de conceptul de hub-uri digitale de inovare care sunt răspândite pe tot teritoriul European, iar România și în mod special Clujul devine un punct extrem de important pe această hartă. Acest lucru, cunoscut sub numele de “industrie 4.0” este posibil datorită dinamismului și numărului mare de companii și a dinamicii comunității, care are o deschidere peste medie pentru inovare, pentru dezvoltare prin colaborare reciprocă.
Asociația și clusterul nostru fac eforturi, alături de organizații de profil din toată țara, de a convinge și la nivel guvernamental cu privire la importanța sprijinirii IMM-urilor românești. Din nefericire, IMM-urile din România, conform studiilor recente, se află pe ultimele locuri în UE din punct de vedere al digitalizării.
La nivel European este încurajat conceptul de dezvoltare al ecosistemelor locale și regionale prin identificarea de furnizori de soluții digitale în primă fază cu precădere pe aria geografică de proximitate.
Pentru a avea la dispoziție o radiografie relevantă a pieței de IT&C cu focus pe zona Transilvaniei, clusterul regional de IT, iTechTransilvania by ARIES T a realizat anul trecut, cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, cel mai complex studiu al pieței de IT la nivelul marilor orașe din România, în context local, național și regional European.
Au fost analizate informații în perioada 2011-2016. În 2011 activau pe piață 9.823 companii în domeniul IT. În perioada 2011-2014, numărul de companii a crescut cu un ritm de 5%-7% anual, pentru ca, din 2015, ritmul să fie de 10%-11%. În urma programelor de tip schemă de ajutor minimis (Start-up Nation), este așteptată o creștere și mai mare a numărului de companii din IT, numărul acestora depășind la finalul anului 2017 17.000 companii.
Aproape 40% dintre companiile din IT au fost și sunt localizate în municipiul București, alte circa 10% sunt plasate în județul Cluj, iar apoi, județele Timiș, Iași, Ilfov și Brașov dețin câte circa 4%-5% din numărul de companii. Per total, primele 10 județe găzduiesc 74% din totalul companiilor de IT din România.
Cu toate că Bucureștiul găzduiește cel mai mare număr de companii, analizând datele din perspectiva creșterii relative a numărului de companii în principalele județe în care este concentrată industria, rata de creștere relativă pentru perioada 2011-2016 a numărului de companii din județul Cluj a fost de 81%, superioară celei din București (38%), Timiș (39%) sau Iași (71%).
Se conturează, de altfel și două dinamici, una reprezentată de Cluj și Iași, județe în care numărul de companii a crescut susținut și București și Timiș, unde ritmul de creștere a fost mai lent.
Start-up-urile, acest model de business care e din ce în ce mai vizibil pe piața globală de IT și nu de multă vreme și pe piața națională, reprezintă indicatorii nivelului de inovare existent pe piață, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din punct de vedere antreprenorial.
“Numărul startup-urilor aproape s-a dublat (de la 1.806 startup-uri în 2011, la 3.795 startup-uri în 2016), iar ponderea lor din totalul companiilor a crescut de la 18,4%, în 2011, la 26,5%, în 2016. În Cluj-Napoca creșterea a fost de 281%, număr aproape triplu față de 2011.”
Datele privind cifra de afaceri a companiilor din IT ne indică faptul că cifra de afaceri agregată a acestora s-a dublat. Sectorul IT reprezintă circa 3% din PIB (fără a include și componenta de tehnologii ale comunicării, care ar dubla ponderea între domeniului IT&C în PIB).
“În 2016, volumul total al turnover-ului a atins pragul de 21,500 miliarde lei, adică circa 4,810 miliarde euro. Creșterea relativă anuală a fost mai accentuată în perioada 2014-2015, pentru ca apoi, în 2016, sa se atenueze ușor și să scadă spre 8%.”
Fiind singura femeie director executiv într-un cluster IT din România, inevitabil sunt adesea în situația de a vorbi despre disproporția de gen care există în industrie în acest moment.
În 2016, în companiile clujene de IT activau circa 14.000 angajați, la care se mai adaugă circa 6.500 colaboratori în regim de PFA sau microîntreprindere. Desigur, aceste cifre sunt estimative, existând un segment semnificativ de angajați în IT care dețin, în paralel și autorizarea pentru a desfășura activități independente.
“Circa 40% erau de gen feminin (8.200 angajate, colaboratoare) și circa 60% (circa 12.300) erau de gen masculin. Este adevărat că, deocamdată, femeile sunt destul de puține la nivelul de top management în piața de IT.”
Dacă la nivelul angajaților pe parte tehnică numărul femeilor din acest domeniu, în Cluj spre exemplu, este în creștere în ultimii ani, fiind undeva la aproximativ 40% încă nu putem vorbi de aceleași procente la nivelul antreprenoriatului în tehnologie.
Cluj-Napoca este cel mai dinamic hub de IT pe o piață aflată și ea în plină expansiune, meritându-și atributele de imagine asociate, de oraș al programatorilor. Dar, dincolo de realitatea imediată, comunitatea de business din IT, împreună cu mediul universitar și comunitatea locală trebuie să anticipeze potențialul resurselor pe care sectorul de IT le poate găsi în Cluj-Napoca și să identifice soluții rapide și eficiente, menite să amplifice acest potențial.
Scurt bio Bianca Muntean:
Bianca este membră în Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat și Inovare în IT, constituit pe lângă Primarul Municipiului Cluj-Napoca, organism non formal de strategie locală a primei strategii de Smart City cu finanțare non publică și abordare de tip bottom-up.
* doctorat în Management la Universitatea Babeș Bolyai
* de 5 ani este managerul Clusterului iTech Transilvania,
* de 7 ani este director executiv ARIES Transilvania
* fondator și vicepreședinte al Clusterului de Industrii Creative din Transilvania, activând mai mult de 20 de ani în relații internaționale, management de proiect, comunicare, etc.
Din 2002 a fost implicată în elaborarea diferitelor strategii regionale și sectoriale de dezvoltare;
Premii:
2017 – Premiul Innovation Luminary Award, pentru rolul avut în promovarea acestui concept la nivel local și regional, în cadrul Conferinței Comisiei Europene Open Innovation 2.0 de la Cluj-Napoca.
2017 – Premiul pentru susținerea inovației clujene la nivel internațional – din partea Asociației Femeilor de Afaceri Cluj Napoca.