Cercetările arată că, pentru succesul financiar al unei companii, creativitatea este esenţială. Totuşi, în ciuda importanţei pe care o are, puţine organizaţii înţeleg acest aspect şi sunt dispuse să facă tot ceea ce e necesar pentru a încuraja creativitatea angajaţilor şi pentru a-şi păstra oamenii creativi mulţumiţi şi productivi.
Mai mult, creativitatea este o trăsătură de personalitate cu un grad foarte mare de dezirabilitate în mediul de business. Robert Hogan şi John Morrison cred că managerii buni sunt mai degrabă stabili, practici şi preocupaţi de menţinerea ordinii şi ţinerea sub control a costurilor. Oamenii creativi sunt idealişti, nonconformişti şi au tendinţa de a nu fi preocupaţi de aspectele financiare.
Din punct de vedere psihologic, într-o organizaţie, personalităţile manageriale şi cele creative sunt duşmani înnăscuţi care sunt predispuşi să nu se înţeleagă niciodată reciproc. Cu toate acestea, deşi cele două tipuri sunt opuse psihologice, managerii şi oamenii creativi au nevoie unul de altul. Managerii buni nu sunt neapărat, în mod natural, inovatori sau creativi, iar oamenii creativi nu sunt de obicei buni manageri. Într-o organizaţie, pentru a-şi atinge obiectivele de business, e important să co-existe cele două personalităţi. Provocarea este dată de cum armonizăm cele două perspective în companii.
Cum construim o cultură organizaţională care să încurajeze creativitatea?
Creativitatea este stimulată de libertate şi de flexibilitatea la locul de muncă. Cercetările de la Hogan Assessments demonstrează că angajaţii inovatori tind să aibă mai multă viziune, tind să vadă lucrurile dintr-o perspectivă mai amplă şi se concentrează pe ceea ce contează. Minusul lor poate fi însă faptul că sunt mai puţin concentraţi pe execuţie şi pe derularea aspectelor mai rutiniere şi mai puţin interesante din business.
Câteva sfaturi pentru manageri care doresc să creeze o cultură centrată pe creativitate:
– Oferiţi suport angajaţilor creativi prin punerea lor alături de colegii convenţionali care nu ar contesta ideile lor inovatoare, dar care ar accepta să lucreze cu ei
– Echipele care performează superior sunt cele care au un mix de profile creative cu profile centrate pe detalii şi procese
– Oamenii creativi trebuie motivaţi cu proiecte interesante, provocatoare şi cu sens, şi nu exclusiv cu recompense financiare
Ceea ce frânează crearea unei culturi organizaţionale centrate pe creativitate şi inovaţie este rezultatul unui slab management. Liderii care nu sunt capabili să construiască şi să menţină relaţii eficiente cu angajaţii creativi, care nu stabilesc aşteptări clare de performanţă sau care nu oferă feedback echilibrat şi credibil sunt înclinaţi să eşueze în a stimula un climat creativ.
Portretul robot al unui angajat creativ
Psihologii de la Hogan Assessments au comparat recent date din 360° feedback cu evaluările de personalitate – Inventarul de personalitate – HPI (punctele forte şi ariile de dezvoltare în condiţii obişnuite, de zi cu zi); Profilul de dezvoltare – HDS (puncte forte folosite în exces) şi Inventarul de valori şi motivaţii – MVPI (valori cheie şi factori motivaţionali).
Colegii, managerii direcţi şi clienţii au descris ca fiind inovatori, creativi pe cei care au obţinut scoruri mai ridicate la:
– Inventarul de personalitate (HPI): Ambiţie (iniţiativă, încredere în sine, orientare spre rezultate, leadership), Sociabilitate (extraversie, comunicativitate) şi Curiozitate (creativitate, interese intelectuale variate, viziune)
– Inventarul de valori şi motivaţii (MVPI): Putere (nevoia şi motivaţia de a avea succes)
– Profilul de dezvoltare (HDS): Aroganţa (încredere în forţele proprii neobişnuită), Manipulare (şarmanţi, cu apetit pentru risc), Melodrama (cu nevoia de a atrage atenţia asupra lor)
Pe de altă parte, acelaşi grup a identificat ca fiind mai puţin inovatoare persoanele care au avut scoruri mai mari la următoarele scale:
– Volatilitate emoţională (iniţial intenşi, pasionali, dar ulterior uşor demoralizaţi)
– Precauţie (cu aversiune faţă de riscuri)
– Perfecţionism (meticuloşi şi micro-manageri)
– Submisivitate (dornici de a fi pe placul şefilor, reticenţi la a acţiona independent)
Inventarul de valori şi motivaţii (MVPI):
– Securitate (nevoia de structură şi ordine)
Profilele creative:
– Sunt mai deschise către noi experienţe
– Acceptă informaţia din surse variate şi au nevoia de a organiza această informaţie
– Au o energie ridicată
– Au capacitatea de a produce o abundenţă de idei
– Au o motivaţie puternică de a se auto-promova
– Sunt idealişti, non-conformişti şi nu foarte preocupaţi de aspecte financiare
Avantajele companiei inovatoare:
– Va fi cu un pas înaintea concurenţei
– Va găsi modalităţi noi de a surmonta obstacole
– Va oferi servicii şi produse mai bune şi diferenţiate pentru clienţi
Dezavantaje:
– Se poate pierde în idei care să nu ajungă să fie executate, puse în practica şi va fi mai puţin atentă la implicaţiile financiare
– Când sunt prea multe personalităţi puternice şi creative într-un loc acestea se pot pierde în dorinţa de succes şi competitivitate
Creativitatea este sporită de libertate şi flexibilitate la locul de muncă. Un manager nu trebuie să-şi constrângă angajaţii sau să-i forţeze să urmeze anumite reguli şi procese. Trebuie să îi lase să lucreze de acasă sau de unde le este comod, având un program flexibil. Toată lumea este mult mai probabil să fie creativă în condiţii spontane și imprevizibile.
Oamenii creativi au viziune, sunt capabili să perceapă imaginea de ansamblu. Tocmai de aceea, motivarea în cazul acestora necesită o atenţie deosebită. În cazul lor, remuneraţia financiară nu este suficientă pentru a fi fericiţi cu munca lor. Ceea ce îi motivează este sentimentul că munca lor este una semnificativă, importantă, plină de sens şi relevantă.
By Mădălina Bălan, Managing Partner HART Consulting
Photo credit: www.blogs.jbs.cam.ac.uk