Dr. Cristina Alb este medic specialist ortodont și fondatoarea Clinicii Stomatologice Arcada, un proiect construit din dorința de a redefini experiența pacientului în stomatologie.
Cu o formare solidă în România și numeroase cursuri internaționale de specializare, Cristina îmbină excelența medicală cu o abordare profund umană, centrată pe empatie, comunicare și atenție la detalii. Pentru ea, medicina nu este doar tehnică, ci un proces complex în care încrederea, educația pacientului și echilibrul emoțional joacă un rol esențial.
Ne vorbește în acest interviu despre parcursul său în medicină și despre modul în care vocația pentru stomatologie s-a conturat încă din copilărie, despre anii de formare și lecțiile esențiale învățate în perioada facultății și a rezidențiatului. Ne împărtășește mai multe despre tranziția către antreprenoriat și construirea Clinicii Stomatologice Arcada, dar și despre provocările de zi cu zi din rolul de medic și manager.
Cristina, medicina este adesea descrisă ca o „vocație”. Pentru tine, a fost o chemare sau o alegere construită în timp? Cum ai decis că îți dorești să devii medic stomatolog?
Pentru mine clar a fost o chemare, de când mă știu am dorit să fiu medic. De mică mă jucam „de-a doctorul” și visam că voi ajuta oamenii.
Nu visam să fiu stomatolog, deoarece nu îmi plăcea cum mirosea tatăl meu când venea de la cabinet, el fiind la rândul lui stomatolog. Motiv pentru care în clinică am zis că va mirosi a cafea și nu a stomatologie.
Anii de facultate și rezidențiat sunt, pentru mulți, o perioadă de supraviețuire. Cum a fost pentru tine perioada studiilor? Despre ce crezi că nu se vorbește suficient în drumul de a deveni medic?
Pentru mine, acei ani au fost despre supraviețuire, dar, privind în urmă, au fost și unii dintre cei mai frumoși și mai definitorii ani din viața mea. Am stat în cămin, unde învățam nu doar medicină, ci și lecții esențiale despre viață. Au fost momente în care împărțeam o conservă de pește cu colega mea de cameră, iar astăzi încă suntem prietene.
Cred că nu se vorbește suficient despre realitatea din spatele visului. Mulți studenți își imaginează că, odată cu parafa, vor veni automat banii, succesul și respectul. În realitate, ceea ce contează este drumul – procesul prin care devii nu doar medic, ci și om.
Am lucrat ca asistentă timp de trei ani în facultate, pe un salariu de 5 lei pe oră. Nu a fost niciodată despre bani, ci despre șansa de a învăța. Am deprins nu doar manopere medicale, ci și cum să vorbesc cu pacientul, cum să-l ascult și cum să-l respect.
Ai investit constant în formare internațională. Ce diferențe ai observat între modul în care se practică în România și în afara țării? Ce ai învățat în urma acestor experiențe?
Formarea profesională este esențială. Nu avem cum să ținem pasul cu evoluția stomatologiei fără să învățăm constant și să vedem cum se lucrează și în alte sisteme.
Îmi amintesc că, în urmă cu mulți ani, în SUA, am fost surprinsă de cât de mulți pacienți alegeau inhalosedarea chiar și pentru proceduri simple, din cauza anxietății. Astăzi, acest trend începe să fie prezent și la noi.
Pe de altă parte, într-un cabinet din Budapesta, am văzut o doamnă de aproximativ 65 de ani care își dădea jos aparatul dentar. Atunci mi-am spus că, în România, multe femei de acea vârstă nici nu mai aveau dinți, darămite aparat. Astăzi, lucrurile se schimbă și la noi, chiar eu am avut o pacientă de 61 de ani căreia i-am îndepărtat aparatul dentar. Oamenii sunt mai informați, mai atenți și mai dispuși să investească în sănătatea și zâmbetul lor.
Ce am adus înapoi? Standarde mai ridicate, dar și o abordare mai empatică. Medicina modernă nu este doar performantă, este și adaptată emoțional pacientului.
Cum a venit decizia de a pune bazele Clinicii Stomatologice Arcada? Ce s-a schimbat la tine în momentul în care ai devenit antreprenor?
Mi-am dorit dintotdeauna să am propriul cabinet, dar am știut că nu pot face acest pas cât timp copiii mei erau mici. Nu aș fi putut împărți energia între familie, medicină și antreprenoriat.
În momentul în care le-am spus copiilor că mă gândesc să deschid o clinică, mi-au răspuns simplu: „Am crescut, acum poți.” A fost impulsul de care aveam nevoie.
Antreprenoriatul îl compar cu maternitatea: îți dorești enorm, visezi momentul, iar când se întâmplă, te lovește realitatea din plin. Totul este nou, imprevizibil, în continuă schimbare și, uneori, simți că îți fuge pământul de sub picioare. Dar, în același timp, este una dintre cele mai intense și transformatoare experiențe.
Cum a arătat perioada de început? Ce te-a surprins cel mai mult la antreprenoriat?
A fost o perioadă provocatoare, care a scos la suprafață părți din mine pe care nu le cunoșteam, atât bune, cât și mai puțin bune.
M-a surprins enorm birocrația. Nu îmi imaginam că pot exista atât de multe acte și că, uneori, instituțiile se pot contrazice între ele.
În același timp, am descoperit cât de important este sprijinul oamenilor din jur. Familia, prietenii, comunitatea, toți au fost acolo. Este un sentiment incredibil să știi că ai cui să ceri ajutorul și că oamenii chiar îți sar în sprijin.
Care au fost momentele în care lucrurile nu au funcționat așa cum ai planificat? Cum le-ai depășit și ce ai învățat în urma acestora?
Perioada de șantier a fost una dintre cele mai dificile, au fost momente în care chiar credeam că nu vom ajunge la final.
Dar am crescut cu ideea că frustrarea nu rezolvă nimic. Soluția este să te implici, să cauți variante, să mergi mai departe. Am reconfigurat planuri, am învățat din mers și, mai ales, am învățat răbdarea.
Am înțeles și cât de important este să ai contracte corecte și să apelezi la profesioniști atunci când nu stăpânești un domeniu. Nu trebuie să le știi pe toate, dar trebuie să știi cui să ceri ajutorul.
Cum reușești să găsești echilibrul între profesia de medic și antreprenoriat?
Încă învăț să fac asta. Nu cred că există un echilibru perfect, ci mai degrabă un proces continuu de ajustare.
Recunosc că aș putea sta zile întregi în cabinet, lucrând cu pacienții, fără să simt oboseala. Dar antreprenoriatul cere alt tip de prezență – timp pentru strategie, pentru viziune, pentru decizii.
Așa că mă disciplinez să îmi creez momente de liniște, în care să mă retrag și să privesc lucrurile din perspectivă.
Construirea unei echipe este, de multe ori, mai dificilă decât construirea unui business. Cum ai știut ce fel de oameni vrei lângă tine? Cine sunt oamenii cu care lucrezi și ce nu trebuie să le lipsească acestora?
Am avut binecuvântarea să pornesc la drum cu oamenii alături de care lucram deja de ani de zile și care, între timp, îmi deveniseră și prieteni. A fost un proces firesc să construim împreună mai departe.
Pe parcurs, s-au alăturat și alți colegi, dar criteriile au rămas aceleași: profesionalismul și empatia. Pentru noi, pacientul este în centru, iar dorința comună este să oferim întotdeauna ce este mai bun.
Ce servicii sunt disponibile în clinica voastră? Cum alegeți ce servicii să introduci, dincolo de tendințe sau cerere? Există o linie clară între ceea ce este „necesar” medical și ceea ce este „dorit” estetic?
În clinică acoperim toate specializările: ortodonție, pedodonție, estetică dentară, implantologie, protetică, endodonție și parodontologie.
Dincolo de tendințe, deciziile sunt ghidate de responsabilitate medicală. Observ frecvent că pacienții își doresc un anumit tip de zâmbet văzut în social media, dar, când discutăm despre implicații – timp, costuri, invazivitate, lucrurile devin mai nuanțate.
Indiferent de dorințe, nu facem compromisuri în ceea ce privește funcționalitatea. Iar, personal, cred în naturalețe. Trendurile vin și pleacă, dar un zâmbet sănătos, echilibrat și îngrijit va fi mereu actual.
Cum reușiți, în mod concret, să integrați tratamente complexe într-o experiență coerentă pentru pacient? Ce diferențiază, din punctul tău de vedere, serviciile oferite de Clinica Stomatologică Arcada față de alte clinici?
Pentru noi, totul începe cu o planificare atentă și o comunicare clară. Fiecare caz este abordat integrat, cu implicarea mai multor specialiști, astfel încât pacientul să aibă un parcurs coerent și predictibil.
Ceea ce ne diferențiază este, cred, atenția la detalii – nu doar în actul medical, ci și în experiența pacientului. Ne dorim ca fiecare om care ne trece pragul să se simtă văzut, ascultat și în siguranță.
Ai vorbit despre dorința de a oferi o experiență diferită. Ce înseamnă pentru Arcada această diferență?
Este, într-un fel, visul meu din copilărie dus mai departe. Am vrut să creez un loc care să arate și să se simtă diferit – cald, primitor, liniștitor.
Mulți pacienți ne spun că vin la Arcada „ca la spa”. Pentru mine, acesta este cel mai frumos compliment: să știu că am reușit să transform o experiență adesea asociată cu frica într-una de încredere și confort.
Unde crezi că se pierde cel mai des încrederea pacientului în relația cu medicul? Cum gestionezi anxietatea pacienților, mai ales într-un domeniu perceput ca fiind invaziv?
De cele mai multe ori, încrederea se pierde în lipsa comunicării. Sau în promisiuni nerealiste.
Pentru mine, este esențial să îmi iau timp să explic, clar și sincer, fiecare etapă a tratamentului. Pacienții trebuie să știe la ce să se aștepte.
În ceea ce privește anxietatea, o abordăm cu răbdare și empatie. Uneori, primul pas este doar o consultație. Alteori, un periaj. Ritmul este al pacientului. Important este să simtă că suntem alături de el și că are control.
Ce altceva ne poți împărtăși despre tine, la final de interviu? Ce pasiuni ai, de unde îți iei energia? Cum arată pentru tine o zi în care nu ești la clinică?
Ziua perfectă pentru mine este simplă: cu familia, în natură, ideal lângă mare, cu o carte bună în mână.
Îmi place să citesc, să călătoresc, să descopăr culturi diferite. Îmi place să mănânc în locuri autentice, să observ oamenii și să învăț din felul lor de a trăi. Aduc apoi aceste lucruri în viața mea, în moduri mici, dar semnificative.
Ceai sau cafea? – Cafea, fără compromisuri
Dish-ul favorit: zama moldovenească
Ce nu îți lipsește niciodată din geantă? – Ața dentară
Cel mai frumos loc pe care l-ai vizitat: Savoca, Sicilia – pentru autenticitatea și liniștea lui
Credit foto:
–
Redactor:
