Oricine-n lumea asta este făcut din trup și suflet.
Tu cititorule, eu, cu toții din asta suntem făcuți.
Ah! Și din minte, dacă vrem neapărat să împărțim nevăzutul ființei noastre între emoție și rațiune.
Așadar trup, suflet și minte.
Și pentru că din astea suntem făcuți, doar pe astea cred eu că le putem primi de la lumea din jurul nostru, de la părinți și de la înaintași și doar pe acestea le putem lăsa mai departe ca moștenire.
Ce lăsăm mai departe e oglindirea noastră: trup, suflet și minte.
Asta cred eu că e moștenirea. Sigur că trupul, conform cu legile naturii vine și pleacă. E vizibil și palpabil până trăiești. După care…
Dar el își va găsi echivalent, în lucrurile materiale pe care le-ai moștenit de la înaintași și în cele la fel de palpabile pe care le vei lăsa urmașilor tăi.
Eu am primit puține lucruri de la părinți, m-am născut într-o familie simplă și modestă care neavând neapărat multe lucruri, a compensat cu moștenirea pe partea emoțională și rațională.
Am primit iubire, atenție, grijă, vorbe frumoase, încurajări, învățături, certuri când a fost cazul și sfaturi. Multe sfaturi și experiențe care m-au făcut omul care sunt astăzi.
Aceasta toate sunt moștenirea mea și sunt mult mai valoroase decât zidurile casei părintești clădite din truda mamei și a tatălui, ziduri care ne-au rămas nouă, copiilor, după ce părinții au plecat.
Da, o să las și eu mai departe o casă copilului meu, asta e partea materială a moștenirii, dar cred, ca la un iceberg, că partea materială e doar vârful care se vede ieșind din ocean.
Însă baza icebergului, nevăzutul, este ceea ce se ascunde sub apă.
Așa e și la moștenire, baza sunt emoțiile, iubirea, cuvintele, sfaturile, râsetele și experiențele pe care le dau zilnic fetiței mele. Nu vreau să-i dau scopul în viață sau direcția. Alea trebuie să și le găsească ea, așa cum am făcut și eu, să fie ale ei, să lupte pentru ele, să creadă în ele.
Eu doar trebuie să duc mai departe moștenirea primită de la părinții mei, oameni care nu ne-au spus niciodată „NU!”.
Ne-au spus tot timpul „Da, dar…!” și așa am învățat responsabilitatea. Astea toate le dau mai departe. Și speranța…
Destinul a făcut să ne naștem în mijlocul acestui popor. Nu-l cunosc atât de bine să-i știu adevărata și completa istorie, nu am pregătirea și autoritatea să enunț teorii despre poporul meu. Mă pot referi doar la ce văd și simt în jurul meu. Nu știu dacă suntem mai breji sau mai loaze decât alte popoare. Cred că suntem parte dintr-o umanitate care are multe plusuri și minusuri, dar căreia încă îi mai lipsește educația.
Educația atât intelectuală, cât mai ales emoțională și morală.
Aș vrea să fim mai buni, nu neapărat mai deștepți. Cu toții, nu doar noi, românii. Cu toții, mai ales cei răspunzători de destinul întregii rase umane. Mai buni la suflet, mai iertători, mai iubitori și asta să lăsăm mai departe urmașilor noștri…
Sper într-o generație care să facă lumea mai bună! Știu că sună atât utopic cât și cumva declarativ, generalist. Lumea mai bună. Cum e lumea mai bună? Cine e lumea? Cum s-o facă cei de după noi mai bună dacă noi n-o facem mai bună în timp ce trăim? Azi! Acum.
Copilul imită ceea ce vede, nu ceea ce i se spune.
Cred că ar trebui să facem mai mult și să spunem mai puțin. Ce ironie…să spun asta tocmai eu, care voi lăsa moștenire ceea ce am spus în clipurile mele și cu rolurile mele. Pentru că armele mele sunt cuvintele mele. Și emoțiile, stările pe care le-am dat celorlalți. Am spus cuvinte, dar le-am și filmat să rămână, deci asta fiind moștenirea pe care o las, e bine să am grijă la ce fac și ce spun.
Iar peste zeci și zeci de ani, când numele-mi va fi uitat, iar cineva va cotrobăi prin străfundurile internetului și va găsi un clip cu mine, vreau să cred că va avea parte de ceva formă de emoție. Sper că va râde, pentru că râsul e bucățică de fericire. Sper că va râde și va avea parte de o stare de bine pe care s-o dea mai departe, așa cum am făcut și eu toată viața mea. Toată moștenire mea. Să dai mai departe o stare de bine…
—
Materialul a fost publicat in Revista print The Woman (Moștenirea/Spring 2022).
Revista poate fi comandată de pe site-ul www.thewoman.ro (transportul este gratuit).