Corina Moise este actriță, fost om de televiziune și trainer Ideo Ideis.
După cum se autocaracterizeaza, Corina este o fată simplă, cu bucurii și angoase, pe care le consideră ca fiind ceva standard pentru un om care alege să activeze în mediul artistic.
Ajunsă pentru prima data în cadrul festivalului Ideo Ideis în calitate de participant și cucerită de atmosferă și tot ce oferă festivalul, a ajuns să se implice mult mai intens în cadrul acestuia și astfel să devină trainer în cadrul atelierelor desfășurate acolo.
Mai multe detalii despre culisele Ideo Ideis, sarcinile și atribuțiile pe care Corina le are, dar și câteva insight-uri pentru ediția din acest an vom regăsi în materialul următor.
Povestește-ne puțin despre festivalul Ideo Ideis. Cum ai ajuns să faci parte din acest proiect?
Prima dată am ajuns la Ideo Ideis ca participant într-un proiect interesant, cumva paralel cu activitatea propriu-zisă a festivalului, dar în același cadru. O echipă de tineri actori era provocată să construiască un spectacol într-o săptămână, săptămâna Ideo.
Spectacolul a fost gata la termen, s-a jucat într-o seară spre final, poate chiar în cadrul festivității de închidere, nu mai țin minte exact. Țin minte însă că, deși spectacolul nostru nu a fost cine știe ce reușită din punct de vedere artistic, m-am simțit extraordinar în echipa din care făceam parte. Eram entuziasmați, creativi, uniți, bucuroși să fim acolo împreună.
După această ediție, cred că cea cu nr. 4, am fost invitată la următoarele ca trainer de teatru tânăr. Și mai mare mi-a fost bucuria!
Care este rolul tău în cadrul festivalului? Cum este să fii trainer și să lucrezi cu atâția adolescenți?
Sunt trainer la Ideo Ideis, deja de câțiva ani buni. Observ cum se schimbă nevoile adolescenților de la o generație la alta și cred că noi, ca traineri, avem o mare responsabilitate. E nevoie să fim foarte conectați la grupul care ni se atribuie, timpul e scurt și vrem să plece de aici cu un bagaj consistent de noi experiențe.
Adolescenții care vin la festival sunt cei care au multe căutări, cei care își descoperă și își acceptă fragilitatea, cei curioși și plini de întrebări despre sine și lumea în care trăiesc. Unii au chef de joacă, alții sunt competitivi și vor să asimileze cât mai mult, alții vor doar să se exprime, să-și povestească frământările.
Ca trainer trebuie să fii pregătit să întâmpini cât mai multe din aceste nevoi; e esențial să ai un plan, dar e și mai important să te adaptezi din mers, să schimbi și să modelezi pe parcurs.
Ce anume din experiența ta pe scenă, în calitate de actriță, îți dorești să împărtășești cu cei prezenți acolo? Care sunt experiențele/lecțiile pe care tu le-ai învățat de-a lungul timpului și consideri că ar trebui știute și de cei aflați la început de drum?
Plăcerea de a te juca, în primul rând. Când vezi că un actor se bucură real de ceea ce face pe scenă energia lui devine molipsitoare. Joaca e ”hrană” pentru copilul interior, stimulent natural pentru imaginație și creativitate.
Joaca te învață totodată și disciplină și rigoare pentru că fiecare joc vine cu propriile reguli. Competiția însă trebuie să rămână între noi și limitele noastre, atunci devenim cu adevărat liberi.
Ești actriță, fost om de televiziune și trainer. Ce altceva ne mai poți spune despre tine, cum te-ai descrie în câteva cuvinte?
Sunt o fată simplă, cu bucurii și angoase standard pentru un om care alege să activeze în mediul artistic. Îmi place enorm să călătoresc, să-mi rup picioarele și să-mi potolesc mintea străbătând locuri noi: orașe, sate, faleze, câmpii, munți. Îmi place mult să râd, de-asta caut mereu filme, seriale, spectacole la care să râd pe săturate. Dar inteligent, neapărat. Dacă simt doar un iz de facil sau superficial, m-ai pierdut.
Cum a luat naștere pasiunea pentru lumea aceasta artistică, a teatrului?
În liceu. N-aveam stare, îmi venea mereu câte o idee de moment artistic pentru câte o serbare sau festivitate: ba o scenetă, ba un monolog sau o poezie, ba o coregrafie sincron pe hit-urile de la Spice Girls. La una din aceste festivități, m-a văzut o doamnă profesoară de limba română care se ocupa de trupa de teatru a liceului, și m-a luat acolo. Așa a început.
Cu toate că ai activat o perioadă în televiziune, inima te-a dus tot înspre teatru. Cu ce a venit în plus teatrul și de ce crezi că ai simțit că acolo e locul tău?
În teatru e mai mult loc de joacă, așa cum am spus și mai sus. Am libertate să încerc mai multe variante, să testez, etapele creației îmi aduc mai multă satisfacție.
Pe lângă asta, experiența jucatului pe scenă, live, în fața publicului, e foarte intensă, cu multă adrenalină, îți cere să fii foarte prezent și deschis la tot ce se întâmplă în jur. În film sau în televiziune nu prea mai poți corecta. În teatru ai posibilitatea să reiei experiența, să-ți setezi noi provocări, să îmbunătățești.
Revenind la Ideo Ideis, care sunt obiectivele pe care le ai la festival când lucrezi cu o trupă de teatru tânăr?
Mă interesează în primul rând să creez un spirit de echipă, de-asta fac multe exerciții bazate pe lucru în grup. Toți avem nevoie să aparținem de un grup sau o comunitate, avem nevoie să ne adaptăm, să ne găsim rolul acolo și să colaborăm cât mai optim. Îmi place să cred că după atelierele mele participanții se simt mai uniți și au mai multă încredere unii în ceilalți.
Pentru cei care nu au participat până acum la festival, cum ai descrie experiența? Ne poți oferi trei motive pentru care tinerii ar trebui să participe la festival?
Ideo Ideis e un rollercoaster de emoții și experiențe. Cred că toți adolescenții ar trebui să treacă prin cel puțin o astfel de tabără de creație: vin aici curioși și entuziasmați și pleacă înapoi cu aripi.
Trei motive dintr-o mulțime: întâlnirile de care au parte aici, spațiul în care se pot exprima liber și în siguranță, energia și încrederea cu care pleacă.
Cum vezi tu că festivalul Ideo Ideis contribuie la nivelul comunității din punct de vedere cultural?
Valoarea festivalului Ideo Ideis pentru orașul Alexandria este inestimabilă, poți spune că l-a pus efectiv pe hartă. De la repertoriul de spectacole invitate și filmele proiectate până la implicarea directă a oamenilor din comunitate în diferite proiecte din cadrul festivalului, cum este acela de a construi un spectacol de teatru comunitar, care mi s-a părut minunat.
Îi felicit pe organizatorii care, de la un an la altul, vin cu idei noi despre cum să aducă și mai mulți oameni din oraș în mijlocul experienței Ideo Ideis.
Ce te inspiră: Bucuria întâlnirilor și a reîntâlnirilor.
Persoana de la care ai avut cel mai mult de învățat este: Adrian Pintea și Florin Grigoraș, profesorii mei de actorie.
Experiența pe care ai recomanda-o oricui și-ar dori să lucreze cu și la propria persoană: Când simți că mintea te prinde într-un vârtej obositor, fă o acțiune, oricât de neînsemnată ți s-ar părea. Ieși la o plimbare, cu răbdare și compasiune.
Note to self: Să mă joc mai des. Să tratez chiar unele evenimente din viață ca pe etape ale unui joc.
—
Credit foto: Matas Gutauskas, Adriana Grand, Alex Gâlmeanu, Larisa Baltă
—
Editor:
