Ioana Ciocan este una dintre cele mai vizibile și influente voci ale artei contemporane din România. Curatoare independentă, profesor universitar, comisar al României la Bienala de la Veneția și membră a consiliului științific al Muzeului Național Cotroceni, ea a reușit să aducă arta în atenția publicului prin proiecte care unesc tradiția cu inovația și memoria culturală cu experimentul vizual. Cea mai cunoscută inițiativă a sa, Art Safari, a devenit un reper pentru modul în care arta poate fi trăită nu doar în muzee, ci și în spații neconvenționale.
De-a lungul carierei, a redeschis clădiri istorice prin expoziții pop-up, a adus arta în piețe urbane și pe străzi, creând întâlniri neașteptate între comunitate și expresia artistică. În acest fel, a reușit să transforme spațiul public într-o scenă culturală și să restabilească un dialog autentic între patrimoniu și prezent.
Într-o lume culturală în care publicul se schimbă, cerințele se înmulțesc, iar nivelul de exigență crește, Ioana Ciocan rămâne un reper: nu pentru că urmărește ceea ce e la modă, ci pentru că modelează relevanța. Prin interacțiunea ei cu artiștii, instituțiile, comunitatea, ea arată că arta nu este doar un accesoriu, ci este esențială. Că atunci când un proiect rezonează, nu doar produce frumos, dar creează sens.
Ești cunoscută ca vocea care a dat direcția și vizibilitatea Art Safari, dar și ca o prezență puternică în scena artistică din România. Cum te-ai descrie tu, dincolo de funcții și titluri, și care sunt valorile care te ghidează?
Iubesc arta și trăiesc pentru ea. Muzeul este locul în care mă simt cel mai bine, cel mai în siguranță.
Drumul tău profesional e legat de artă și de modul în care ea ajunge la public. Care au fost începuturile tale și ce te-a motivat să te implici în promovarea artei contemporane și moderne?
Tot ce am studiat și ce am realizat este legat de artă. Ce m-a motivat să mă implic în promovarea artei contemporane este convingerea că merită să fie cunoscută și apreciată mai mult, și că artiștii noii generații au nevoie de curaj, încurajare și vizibilitate. Vreau ca publicul să se apropie de artă fără să se simtă intimidat, ba chiar să ajungă să o colecționeze. Este arta timpului lor.
Un bun exemplu de inițiativă în sensul sprijinirii artiștilor foarte tineri este expoziția „Young Blood”, pe care o organizăm la Art Safari în fiecare ediție și pe care o dedicăm noului val de artiști contemporani. Acum a ajuns deja la a 5-a ediție. „Young Blood 5.0 – Hello, Math!” prezintă un mix îndrăzneț între artă și matematică. Vă invit și pe voi să descoperiți legătura dintre cele două. Vă promit ca nu veți rezolva nicio ecuație!
Art Safari a devenit unul dintre cele mai importante evenimente culturale din România, atrăgând zeci de mii de vizitatori. Cum vezi rolul Art Safari în a face arta relevantă pentru un public atât de divers?
La Art Safari aducem ceva nou și inovator la fiecare ediție. Ne dorim ca publicul să simtă această experiență drept un eveniment viu. Vizitatorii noștri au o experiență completă de petrecere a timpului liber, în familie sau cu prietenii, care îmbină arta cu scenografia, muzica și evenimentele speciale – tururi nocturne generale și dedicate studenților, tururi de zi pentru seniori, dar și tururi duminicale speciale, însoțite de brunch delicios de la Pain Plaisir, Yoga, ateliere de creație pentru adulți, cu deserturi Zelateria și prosecco, ateliere de artă pentru cei mici.
Am ajuns la cea de-a 17-a ediție acum și peste 1 milion de vizitatori ne-au trecut pragul în ultimii ani. Ne bucurăm că în ultimii 11 ani, am contribuit decisiv la creșterea semnificativă a interesului pentru artă, prin readucerea în actualitate a patrimoniului, prin colaborări internaționale cu mari muzee (V&A Londra, National Portrait Gallery, acum Musée de l’Orangerie, Musée Henri Matisse – Département du Nord), prin expoziții și artiști fresh, prin scenografii care să completeze experiența oferită de artă, prin evenimente și alte inovații.
Ce înseamnă pentru tine, ca director al unei platforme culturale atât de mari, să rămâi relevantă într-un context cultural și social mereu schimbător?
Înseamnă să fii mereu conectat la comunitatea pe care ai construit-o, să îi iei pulsul, dar și la scena de artă în ansamblul ei, multe vizite în muzee din toată lumea, schimburi de experiențe și învățare continuă.
Relevanța vine din capacitatea de a surprinde și inspira publicul, fără să pierdem esența artei și fără a ne îndepărta de la valorile care ne definesc, dar în primul rând din dragostea pentru artă.
Arta are uneori reputația de a fi elitistă, greu accesibilă. Cum reușești să faci arta accesibilă, vie și atractivă pentru publicul larg?
Prin curaj și echipa potrivită! Fiecare ediție este gândită astfel încât să ofere fiecărei categorii de public un program pe gustul ei – copii, tineri, adulți, seniori, pasionați sau curioși. Plus o experiență altfel. Pentru finalul acestui an, propunem un adevărat „city break cultural” la Paris, unde publicul are ocazia să se întâlnească cu Matisse, Pallady și Enescu. Muzica devine firul roșu care leagă expozițiile – veți înțelege de ce atunci când ne vizitați.
Ca femeie aflată într-o poziție de leadership cultural, ai deschis drumuri și ai spart bariere. Cum percepi rolul femeilor în managementul cultural din România și ce schimbări simți că au adus în modul în care este percepută arta?
Femeile nu mai trebuie să dovedească nimic, așa am zice la prima vedere, dar privesc știrile și mă îngrijorează cum permanent se întâmplă ceva care atacă drepturile și libertățile omului. În raport cu arta, femeile manager cultural sunt foarte multe în România și sper că le vom vedea din ce în ce mai mult și în poziții de conducere.
Conducerea unei platforme culturale ca Art Safari presupune multă responsabilitate și viziune. Care sunt cele mai mari provocări cu care te confrunți și cum le transformi în oportunități?
Provocarea principală este să menținem interesul publicului și să venim mereu cu ceva nou, relevant și surprinzător. Transformăm aceste provocări în oportunități în proiecte speciale și parteneriate internaționale. De exemplu, expoziția „Paris Pallady”, care include lucrări de Henri Matisse aduse direct de la Musée de l’Orangerie și Musée Henri Matisse – Département du Nord, a demonstrat că putem crea legături culturale excepționale cu importante muzee internaționale!
Arta nu există în vid, ci în relație directă cu realitatea socială. Cum crezi că poate arta să răspundă provocărilor societății actuale și să rămână relevantă pentru noile generații?
Arta contemporană reflectă realitatea socială, problemele și frământările epocii. Este un mecanism de înțelegere și de contextualizare a epocii în care trăim.
Artiștii abordează teme actuale pe care le trec prin propriul filtru, cu mijloace actuale, printre care și tehnologia, da.
Publicul tânăr este din ce în ce mai conectat la mediul digital. Cum vezi viitorul artei în era tehnologiei? Poate digitalul să fie o punte spre relevanță?
Digitalul poate fi un instrument extraordinar de comunicare către publicul tânăr. Totuși, nimic nu se compară cu experiența de a te bucura de o lucrare de artă în realitate. De aceea, am lansat la Art Safari și o serie de inițiative precum „Săptămâna fără telefoane”, prin care am invitat publicul să se conecteze direct cu lucrările, fără să folosească tehnologia în timpul vizitei. Primul instinct când vedem o lucrare care ne atrage atenția este să scoatem telefonul și să o fotografiem pentru social media. Uităm să privim arta cu ochii noștri, nu prin lentila telefonului.
Dar sigur să digitalul este indispensabil pentru promovarea expozițiilor și proiectelor, este modul în care reușim astfel să ajungem la cât mai mulți oameni, inclusiv la cei care nu ne pot vizita.
În spatele succesului profesional, există întotdeauna și omul care visează și caută sens. Ce te inspiră pe tine, personal, și cum îți găsești energia să creezi mereu proiecte noi?
Evoluția mă inspiră de fiecare dată. Pur și simplu nu îmi place deloc să stau pe loc.
Energia mi-o iau din vizitele pe care le fac frecvent la muzee, galerii și case de licitație.
De fiecare dată descopăr lucruri noi, chiar dacă este un muzeu pe care-l vizitez frecvent de când eram mică, ca Muzeul Colecțiilor din București.
Ai reușit să transformi Art Safari într-o platformă culturală reper pentru România. Care este cea mai mare satisfacție pe care ți-a adus-o acest drum până acum?
Cea mai mare satisfacție și bucurie este să văd din ce în ce mai mulți tineri în Art Safari, așa cum văd în marile muzee din capitalele lumii. Mă bucur că am putut ajunge la ei și că reușim să le stârnim curiozitatea. În expoziția „Istoria româniei în 100 de portrete” am surprins un moment foarte emoționant când un tătic îi explica copilului cine sunt personajele din expoziție. Atunci am realizat că Art Safari a devenit un spațiu de învățare.
Relevanța se măsoară și prin felul în care construiești pentru viitor. Cum îți imaginezi Art Safari peste 10 ani?
Cu siguranță vom continua să ne depășim limitele, pentru că avem o echipă foarte creativă și ambițioasă. Avem în plan expoziții pe care publicul să și le amintească peste alți zece ani.
Pentru cititorii noștri, care poate se întreabă de ce să vină la Art Safari anul acesta. Ce le-ai spune ca să îi convingi că arta este mai relevantă ca oricând?
„Ediția aceasta e cea mai bună!”. E ceea ce auzim de la echipă, de la parteneri și de la vizitatori atunci când începe un nou sezon. Art Safari crește de la an la an. Iar în ceea ce privește publicul nostru, oferim experiențe variate, pentru toate vârstele: de la tururi speciale dedicate seniorilor, la evenimente pentru studenți și publicul general, până la ateliere creative pentru copii. Iar ca noutate absolută, am introdus atelierele de muzică pentru bebeluși.
Un cuvânt care definește pentru tine arta: Libertate!
Cel mai relevant artist al momentului (pentru tine): Theodor Pallady căruia i-am dedicat expoziția Paris Pallady care prezintă opere inspirate și realizate în perioada petrecută de Theodor Pallady la Paris, dar și opere de Henri Matisse de la Musée de l’Orangerie și Musée Henri Matisse – Département du Nord.
Așa cum declară chiar Erwin Kessler, curatoul expoziției: „Paris este unicul paradis al vieții interioare a lui Pallady, cochilia perfectă, în care se derulează ritualuri aparent cuminți, repetate la infinit – lectura, privitul pe fereastră, fumatul și cafeaua, contemplarea florilor și a femeilor, plimbările în preajma casei, pe malurile Senei: pe scurt, viața, pentru el și pentru mulți dintre noi. Este un îndemn tacit adresat tuturor de a ne bucura de puținul pe care îl avem, care poate fi trăit cu inspirație, cu har și cu seninătate. Nu este o rețetă a fericirii, o revelație sau o cale de îmbogățire. Este doar exercițiul sau gimnastica frumosului propriu, pus la lucru zi de zi, fără patos sau frenezii”.
O expoziție care te-a inspirat și ți-a rămas în minte: Expoziția „Enescu și Minotaurul”, eveniment conex desfășurat sub egida Festivalului Internațional George Enescu, care propune o incursiune emoționantă în destinul unui geniu. Expoziția oferă publicului o interpretare vizuală și simbolică a parcursului lui George Enescu, modelat de marile încercări ale secolului XX, veritabili „minotauri” ai istoriei: Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial și comunismul. Biografia lui George Enescu navighează sub vremuri cu un parcurs pe cât de improbabil, pe atât de miraculos: de la Liveni, un sat din nordul Moldovei, până la Paris, unde opera sa „Oedip” are premiera la Palais Garnier.
Un obicei fără de care nu-ți începi ziua: Două cafele și… multe Whatsappuri ☺)
Ce înseamnă pentru tine succesul, într-un cuvânt: Expoziții!
_
Credit foto, poza 1&4: Marius Sabău
Redactor: Lorelai Mursa
_
Interviul face parte din ediția print The Woman 2025-2026 – LESS INFLUENCE, MORE RELEVANCE. Aceasta poate fi achiziționată de aici.