Oana Năstăsache, născută în Galați, România, în 1991, trăiește și lucrează în Cluj-Napoca, unde și-a desfășurat întregul parcurs academic la Universitatea de Artă și Design. A absolvit Departamentul de pictură în 2013, a continuat cu studiile de master până în 2015 și a obținut titlul de doctor în arte vizuale în 2022. De-a lungul carierei sale, Oana a participat la numeroase expoziții de grup naționale și internaționale, obținând în 2017 premiu în cadrul bienalei Jeune Creation Europeenne (JCE). Oana Nastăsăche nu impune o poveste clară, ci oferă doar elementele esențiale — geometrii precise, contraste puternice — lăsând loc fiecărui privitor să-și construiască propria înțelegere. Acest proces de „rezumare” a ideilor complexe prin simplitate creează o dinamică puternică, invitând privitorii să devină parte din povestea lucrării, să reflecteze asupra urmelor lăsate de om în lume, și să descopere multiple straturi de semnificație în fiecare act creativ.
Recunoscută pentru talentul ei de a îmbina geometrii precise cu gesturi libere și contraste puternice, Oana Năstăsache, prin expozitia “Between Acts” care are loc la Meron Gallery din Cluj-Napoca între 13 septembrie și 9 octombrie 2024, creează un spațiu în care privitorii își pot completa propria poveste. Fiecare lucrare poate fi percepută ca un „act” independent, un moment de expresie artistică aflat într-o permanentă evoluție și transformare. Aceste etape intermediare nu sunt ancorate în timp sau spațiu, ci reflectă dinamismul și fluiditatea procesului creativ.
De-a lungul carierei tale, ai explorat un stil distinct care îmbină geometriile precise cu contraste cromatice puternice. Acest stil nu este doar un aspect estetic, ci pare să reflecte o tensiune profundă între rațiune și instinct, între control și spontaneitate. Cum ai ajuns să îți dezvolți acest stil personal și ce te-a inspirat să abordezi această dualitate în lucrările tale?
Lucrările mele nu sunt definite de un „stil” fix, ci reflectă un proces creativ în transformare. Am început să pictez figurativ, dar, pe parcurs, am descoperit o libertate profundă în pictura abstractă. În încercarea de a simplifica studiul de portret, am ajuns să explorez și să mă conectez mai mult cu lumea mea interioară. Exteriorul a devenit un punct de plecare, dar ceea ce simt în legătură cu subiectele alese a devenit esențial.
De exemplu, fluturii m-au fascinat prin contrastul dintre fragilitatea lor și intensitatea culorilor. Am încercat să transmit sensibilitatea și fragilitatea vieții în general prin formele, culorile și liniile geometrice din lucrările mele.
Într-o lume în care arta contemporană tinde să fie din ce în ce mai complexă și conceptuală, tu alegi să păstrezi o abordare concentrată pe forme și culori. Această simplitate aparentă permite privitorului să descopere în profunzime mesajele subtile și emoțiile puternice pe care le transmiți. Ce înseamnă pentru tine această formă de expresie și cum reușești să transmiți idei complexe prin elemente vizuale simple?
Pentru mine, exprimarea ideilor complexe prin elemente vizuale simple este ca și cum ai rezuma o carte într-o formă condensată. Pictura mea devine acel spațiu vizual deschis interpretării, unde formele și culorile simple explorează subiecte complexe, precum urmele lăsate de om în lume – descoperiri, teorii și istorie. Simplitatea nu înseamnă să spui mai puțin, ci să creezi loc pentru ca ceilalți să completeze povestea.
Prin această abordare, filtrez experiențele externe și interne prin propria mea perspectivă. Picturile mele sunt o sinteză a complexității umane, organizate într-un mod captivant și subtil, invitând la reflecție asupra lumii și asupra sinelui. Esențializarea vizuală devine un mod de a exprima claritatea fără a diminua impactul sau complexitatea mesajului.
Te-ai format într-un mediu academic de specialitate, fiind absolventă a Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, ceea ce a pus bazele unei abordări structurate în arta ta. Cu toate acestea, lucrările tale dezvăluie un echilibru între disciplină și intuiție. Cum influențează formarea ta academică procesul tău creativ și cum reușești să menții acest echilibru în lucrările tale?
Studenția mea a impactat procesul creativ, în special prin interacțiunile cu profesorii și discuțiile purtate cu aceștia. Din sfaturile indirecte am reușit să extrag idei care mi se potriveau, folosindu-le ca ghid pentru evoluția mea artistică. De asemenea, atmosfera din atelierul studențesc, unde aveau loc întâlniri între tineri artiști din generații diferite, reprezintă pentru mine partea cea mai frumoasă a devenirii mele ca artist. Însă, programul Erasmus mi-a oferit ocazia de a explora muzee și galerii din Europa, extinzându-mi orizonturile și influențele artistice.
Pentru mine, echilibrul dintre disciplină și intuiție este cheia în artă, așa cum este și în viață. Această armonie vine natural și poate fi comparată cu experiența de a face pluta pe apă: disciplina reprezintă tehnică învățată, iar intuiția este momentul în care corpul se relaxează și se lasă ghidat de apă. În același fel, în artă, tehnică și cunoștințele trebuie să fie completate de intuiție, pentru a transforma procesul creativ într-o experiență autentică și vie.
Oana, în expoziția ta de la Meron Gallery reușești să redai un dinamism aparte spațiului, prin care formele rigide se îmbină cu gesturi energice, generând un dialog dinamic între stabilitate și spontaneitate. Ce dorești să transmiți prin această abordare și cum speri că va fi percepută de către public?
Încă din copilărie, am fost fascinată de capacitatea naturii de a se adapta la schimbările din mediul înconjurător. Această reconfigurare constantă, fie că este vorba de animale care se camuflează sau de șopârle care își regenerează coada, m-a impresionat profund și a devenit un principiu central în lucrările mele. Pictând, doresc să creez o soluție vizuală care să se adapteze natural spațiului în care îmi este expusă pictura, care mijlocește un dialog între forme, culori și mediul înconjurător.
În acest fel, lucrările evita formalismul rigid și monologul rece, permițând un dialog viu și dinamic cu publicul.
Călătoriile au fost adesea surse de inspirație pentru mulți artiști, iar experiențele noi aduc o perspectivă proaspătă asupra creației. Ai avut ocazia să te lași inspirată de locurile pe care le-ai vizitat și de poveștile pe care le-ai întâlnit. Cum ți-au influențat călătoriile arta și în ce fel experiențele din alte culturi se reflectă în lucrările tale?
Călătoriile joacă un rol esențial în procesul meu creativ, iar oriunde merg, îmi iau cu mine un caiet de schițe pentru a surprinde momentele și peisajele din jur. Desenez oameni în activitățile lor zilnice, peisaje sau animale de companie. Aceste schite sunt mai autentice decât fotografiile, deoarece surprind nu doar imaginea, ci și starea și energia momentului respectiv pe care le pot retrăi doar privindu-le.
Spontaneitatea desenului, posibilitatea de a „greși” și de a reformula, este esențială în procesul meu creativ. Această flexibilitate mi-a permis să realizez lucrări mai mari, cum ar fi o pictură de 10 metri ce explorează ideea de schiță la scară mare. Călătoriile mele influențează direct această libertate, oferindu-mi spațiul necesar pentru a explora gânduri fără constrângeri, transformând schițele într-o formă de expresie liberă.
De la primele tale expoziții și până la distincțiile pe care le-ai obținut, fiecare pas a fost o evoluție în stilul și mesajele tale. Reflectând asupra acestui parcurs, cum simți că ai evoluat ca artist și ce înseamnă succesul pentru tine acum?
Pentru mine, succesul înseamnă să am timpul necesar pentru a picta. Fiecare pas pe care l-am făcut până acum a contribuit la construcția unei forțe interioare și a unei sensibilități care se reflectă în lucrările mele.
Privind înapoi, nu aș schimba nimic, deoarece fiecare experiență, fie ea plină de satisfacții sau provocări, m-a metamorfozat ca artist.
În spatele fiecărei opere de artă se află un proces creativ unic. Atelierul este locul unde toate ideile prind viață și unde magia se întâmplă. Cum arată o zi în atelierul tău? Ai un ritual sau o rutină care te ajută să intri în starea creativă?
Atunci când mă gândesc la „operă de artă”, îmi vin în minte lucrările din muzee. Însă în ceea ce privește lucrările mele, mă adresez mai simplu, ca fiind imagini picturale.
Atelierul meu este un spațiu la fel de important ca și casa în care locuiesc. Departe de a fi un loc unde se petrece o poveste simplă sau magică, atelierul este locul unde mă simt în siguranță, unde mă pierd și mă regăsesc în fața lucrărilor, reformulând constant subiecte și soluții vizuale. Un alt element important care mă ajută să intru în starea creativă este schițarea rapidă după lucrările artiștilor consacrați. Este un fel de dialog pe care îl port cu ei, care mă ajută să mă reconectez.
Orașul Cluj-Napoca este renumit pentru scena sa culturală vibrantă, iar tu, ca artist local, ai o legătură profundă cu această comunitate. Fiind absolventă a Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, unde ai obținut titlul de doctor în arte vizuale, ai avut ocazia să interacționezi cu tinerii artiști. Cum percepi scena artistică din Cluj și ce consideri că face orașul special în contextul artei contemporane?
Când am ales să studiez la Universitatea de Arte și Design din Cluj-Napoca, am simțit că orașul are o energie prietenoasă și un „ceva” care îl diferențiază de alte locuri din România. De la prima vizită, am știut că acest loc îmi era potrivit.
În lumea artei, și nu numai, artiștii se confruntă cu diverse obstacole, de la găsirea unui spațiu propriu de exprimare până la navigarea în complexitatea pieței de artă. Cum percepi lupta și provocările cu care se confruntă artiștii în prezent? Care crezi că sunt cele mai mari obstacole și ce sfaturi ai oferi celor care se confruntă cu aceste dificultăți în căutarea expresiei lor artistice?
Artiștii din România se confruntă cu provocări semnificative: financiare, sociale, și cu o piață de artă fragilă. Cu toate acestea, provocările sunt parte din călătorie. Arta trăiește din adaptare, iar cheia este să continui să lucrezi în atelier, indiferent de dificultăți.
Arta contemporană se află într-o continuă evoluție, influențată de schimbările sociale, tehnologice și culturale. Într-un peisaj artistic atât de dinamic, este esențial să înțelegem cum sunt reflectate și interpretate aceste schimbări. Cum vezi tu evoluția artei contemporane și impactul său asupra societății de astăzi? Care sunt tendințele și direcțiile noi pe care le consideri relevante și care crezi că ar putea defini viitorul artei contemporane?
În contemporaneitate, arta reflectă evoluția ființei umane și a societății, explorându-le printr-un limbaj unic.
Ca dintotdeauna, în viitor arta va continua să fie un mijloc de explorare al existenței umane.
Întorcându-te în timp la perioada din 2016, când ai avut ultima ta expoziție solo, ce sfat i-ai da Oanei din acel moment pentru a o pregăti pentru această călătorie în lumea artei din ultimii ani și pentru a-i oferi încrederea necesară în evoluția sa?
Nu cred că i-aș da niciun sfat Oanei de atunci. Prezența constantă în atelier arată că a avut mereu încrederea necesară pentru a-și continua drumul.
–
Redactor:
