Elena Stoleru este cercetător științific gradul III, în cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași.
Proiectul său de cercetare actual propune soluții pentru reducerea îmbolnăvirilor cauzate de toxiinfecțiile alimentare și vizează obținerea unor materiale antimicrobiene și antioxidante biodegradabile, fiind una dintre câștigătoarele programului de burse private L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Știință”. Aceste materiale bioactive vor reprezenta ulterior baza pentru dezvoltarea de ambalaje care vor împiedica dezvoltarea microorganismelor patogene și suplimentar vor prelungi prospețimea mâncării/alimentelor prin acțiunea antioxidantă.
Cum a ajuns să fie cercetător și cum arată o zi din viața ei, care sunt proiectele în care s-a implicat de-a lungul timpului și cum arată cercetarea sa actuală, ce i-ar plăcea să vadă mai mult în industrie, dar și cum a găsit-o vestea câștigării bursei – despre toate acestea ne povestește Elena în interviul următor.
Elena, povestește-ne câte ceva despre tine. Cum ai ajuns să fii cercetător în cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași?
De mic copil m-a caracterizat curiozitatea, dorința de cunoaștere și înțelegere a fenomenelor din mediul înconjurător. Pot spune că primele experimente chimice rudimentare din copilărie au fost pregătirea de pigmenți pentru pictat, din pământuri sau prin extragerea clorofilei din frunze, cu ajutorul alcoolului sanitar.
Contactul direct cu această lume a cercetării științifice a avut loc în primul an de master la Facultatea de Chimie a Universității ”Al. I. Cuza” din Iași, în timpul activităților experimentale pentru lucrarea de disertație. Mi-a plăcut enorm acea perioadă în care efectuam experimente chimice în laborator, iar aspectele de noutate erau adevărate provocări, ce mă atrăgeau și mă stimulau. În acea perioadă, am realizat că activitatea de rutină nu mi se potrivește și am conștientizat că îmi doresc să am o carieră în cercetare, unde să îmi satisfac nevoia intrinsecă de cunoaștere și înțelegere.
Tot la acea vreme am luat contact cu activitatea de cercetare desfășurată în cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași, care m-a impresionat și pe care am apreciat-o foarte mult. Astfel, a apărut imboldul și dorința de a urma un program de doctorat în cadrul institutului.
În 2009, în paralel cu desfășurarea ultimului an de master, m-am înscris la doctorat, iar tema de cercetare a fost în domeniul funcționalizării materialelor polimerice, axându-mă pe suprafețe receptive la factori externi. Pe această cale, vreau să îmi exprim recunoștința pentru îndrumătorii pe care i-am avut în fiecare etapă a formării mele educaționale și profesionale și le adresez sincere mulțumiri pentru că mi-au oferit șansa de a pătrunde în această lume interesantă a chimiei și a cercetării științifice.
Care sunt proiectele la care ai lucrat de-a lungul timpului?
Activitatea mea profesională s-a desfăşurat în Departamentul de Chimia Fizică a Polimerilor din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, Iaşi, unde am participat la numeroase proiecte de cercetare cu finanțare națională și internațională, ca membru în echipă sau ca lider de proiect.
Implicarea mea principală a fost în obținerea de materiale polimerice bioactive și receptive la stimuli externi. Am urmărit în special funcționalizarea suprafețelor, întrucât acestea afectează interacțiunile dintre materiale și mediul cu care sunt în contact. Prin imobilizarea de compuși naturali pe suprafețele polimerilor sintetici am putut lărgi aria de aplicabilitate a materialelor polimerice clasice. Imprimându-le biocompatibilitate, caracter antimicrobian și antioxidant sau receptivitate și adaptabilitate la diferiți factori externi, am putut direcționa materialele obținute spre domeniul biomedical, al biosenzorilor (pentru agenți patogeni sau biochimici) sau al ambalajelor alimentare bioactive.
Cu finanțare din partea UEFISCDI am participat în proiectul BIONANOMED, ce a avut ca scop obținerea de biomateriale active pentru catetere urinare, și am coordonat proiectul BioHydroSurf, care a vizat dezvoltarea de suporturi biodegradabile pentru creștere celulară, cu performanțe îmbunătățite față de suporturile clasice.
Din domeniul ambalajelor alimentare bioactive este de menționat proiectul ACTIBIOSAFE, finanțat prin mecanismul EEA Grants/Norway Grants, care a presupus obținerea unor materiale bioactive și biodegradabile pentru prelungirea termenului de valabilitate a somonului.
În prezent, coordonez o echipă de cercetare din cadrul institutului partener în proiectul bioACTive (https://nofima.com/projects/bioactive-herbs-for-feed-and-packaging/), finanțat de către Consiliul Norvegian al Cercetării. În acest proiect, ne ocupăm de încorporarea de extracte vegetale din oregano și rozmarin în matrici polimerice nanostructurate, în vederea dezvoltării de ambalaje bioactive pentru carne de pui și pește.
Care este și ce presupune proiectul tău actual?
Proiectul de cercetare se intitulează „Încapsularea de extracte vegetale bioactive pentru dezvoltarea de materiale antibacteriene și antioxidante destinate ambalajelor alimentare” și vizează obținerea unor materiale antimicrobiene și antioxidante biodegradabile, fără impact negativ asupra mediului înconjurător.
Este cunoscut faptul că siguranța alimentară are un rol direct și semnificativ asupra sănătății. În acest context, Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția în mod susținut asupra impactului puternic negativ al toxiinfecțiilor alimentare asupra sănătății umane. Într-un raport recent se menționează că la nivel global anual aproximativ 600 de milioane de persoane se îmbolnăvesc din cauza alimentelor. Extrem de alarmant este și faptul că din această cauză, chiar și în secolul 21, aproape 420.000 de oameni mor în fiecare an, dintre care 125.000 sunt copii cu vârsta mai mică de cinci ani [https://www.who.int/activities/estimating-the-burden-of-foodborne-diseases]. Suplimentar față de impactul asupra sănătății, această problemă are un efect negativ direct și asupra economiei.
Un alt factor important care influențează sănătatea este reprezentat de calitatea mediului înconjurător, strâns legată de sustenabilitatea ecologică. În acest context, materialele bioactive obținute în proiectul actual vor reprezenta ulterior baza pentru dezvoltarea de ambalaje care vor prelungi prospețimea și siguranța alimentelor prin acțiunea antioxidantă și împiedicarea dezvoltării microorganismelor patogene. Funcțiile primare ale ambalajelor clasice sunt de suport fizic și de protecție a alimentelor de acțiunea negativă a factorilor externi. În schimb, un ambalaj bioactiv reprezintă un material complex cu funcții multiple care asigură calitate și siguranță alimentară sporită.
Strategia implicată în prezentul proiect de cercetare este una holistică, abordând integrativ mai multe probleme de actualitate ale societății. Ține cont de grija consumatorilor pentru alimente sigure, prin încorporarea de extracte din plante cu proprietăți antimicrobiene, ce împiedică sau întârzie dezvoltarea microorganismelor cu pericol pentru sănătate. Are în vedere tendința actuală de a păstra și prelungi prospețimea alimentelor înlocuind conservanții sintetici cu produse naturale antioxidante. Nu în ultimul rând, răspunde problemelor de mediu oferind ca alternativă un material suport din poli (acid lactic), care este atât bio-derivat, fiind produs din resurse regenerabile, cât și biodegradabil.
Toate aceste aspecte au un impact benefic direct asupra calității vieții și a mediului înconjurător.

Cum te-ai simțit când ai aflat despre câștigarea unei burse în cadrul programului de burse private L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Știință”? Cum ajută această finanțare proiectul tău?
În primul rând am fost extrem de încântată că proiectul de cercetare a stârnit interes și a fost apreciat. Satisfacția a fost cu atât mai mare cu cât, urmărind edițiile anterioare, cunoșteam anvergura competiției și rigurozitatea în evaluarea proiectelor.
Subiectul proiectului de cercetare este unul de actualitate pornind de la preocupări din ce în ce mai acute ale societății, cărora am încercat să le identific soluții concrete. Aceasta m-a determinat să concep acest proiect cu multă dăruire, fiind încrezătoare în ideea propusă. Finanțarea contribuie la dezvoltarea mea profesională, oferindu-mi, în primul rând, posibilitatea de a efectua stagii de specializare și perfecționare sau de a mă implica în evenimente de networking din industria materialelor bioactive, apoi prin susținerea în achiziția de reactivi și materiale pentru activitatea de cercetare.
Nu în ultimul rând, va ajuta la creșterea vizibilității femeilor din cercetarea românească, permițându-mi participarea la conferințe și manifestări științifice pentru diseminarea rezultatelor cercetării. Impactul bursei L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Știință” nu se limitează doar la dezvoltarea mea profesională, ci susține și întărește grupul de cercetare „Interacțiuni și proprietăți în sisteme polimerice complexe” din care fac parte, încurajând totodată colegele mele în a-și îmbunătăți și promova activitatea de cercetare.
De ce tip de suport ar fi nevoie în domeniul cercetării, în țara noastră? Ce ai vrea să vezi mai mult în industria din care faci parte?
În proiectele și activitățile de cercetare este nevoie în primul rând de continuitate. Pentru a asigura dezvoltarea cercetării, de la stadiul de idee la cel de implementare, este nevoie de o finanțare constantă și predictibilă.
De asemenea, este nevoie de orientarea spre aplicabilitate fără însă a pierde din vedere cercetarea fundamentală, care creează premisele favorabile unei cercetări responsabile. În acest sens, ar fi foarte utilă existența unui sistem centralizat de evidență și comunicare care să faciliteze contactul între cercetare și industrie. De-a lungul timpului am observat că participarea la stagii de cercetare și instruire la instituții din străinătate au avut un impact benefic în dezvoltarea profesională a cercetătorilor.
Așadar, asigurarea unui mecanism de finanțare pentru stagii și cursuri de perfecționare și/sau specializare profesională favorizează creșterea competitivității cercetătorilor români la nivel internațional.
Cum arată o zi din viața unui cercetător? Împărtășește-ne câteva aspecte mai puțin cunoscute.
Eu sunt o persoană care consideră că în orice activitate, pentru a fi eficient, este nevoie de organizare și planificare riguroasă. Astfel, îmi fixez obiective zilnice pe care să le îndeplinesc.
Însă, ca în multe aspecte ale vieții, imprevizibilul apare frecvent și în cercetarea științifică. Spre exemplu, rezultatele experimentale pot contrazice ipotezele sau pot deschide direcții noi, surprinzătoare. Pe de altă parte, ne confruntăm cu creșteri de prețuri și întârzieri neprevăzute în livrarea de reactivi și materiale din cauza crizelor suprapuse din ultima perioadă. E nevoie de adaptabilitate și astfel încerc să am o flexibilitate în gândire și în abordare, pentru a gestiona cât mai propice situațiile întâlnite.
Pot să vă spun că o zi din viața unui cercetător implică multe necunoscute și variabile pe care încercăm să le înțelegem și să le integrăm în „puzzle-ul” subiectului de cercetare pe care îl urmărim. O altă convingere pe care o menționez ori de câte ori am ocazia este faptul că cercetarea nu poate fi făcută de unul singur, cel puțin cercetare științifică de mare anvergură. Prin urmare, echipa din care fac parte este foarte importantă în concretizarea și implementarea ideilor de cercetare.

Despre Programul de burse private L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Știință”
Cercetarea și știința reprezintă unul dintre pilonii importanți pe care s-a construit grupul L’Oréal, fondat de un cercetător în urmă cu peste 110 de ani. Încă de atunci, L’Oréal și-a dedicat energia pentru susținerea și promovarea cauzei femeilor, oriunde pe glob.
Programul L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Știință” se adresează, la nivel național, cercetătoarelor cu vârsta de maximum 40 de ani, care fie sunt doctorande, fie au obţinut titlul ştiinţific de doctor şi derulează programe de cercetare în țara noastră.
Programul național de burse private L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Știință” oferă sprijin tinerelor cercetătoare, le ajută să-și dezvolte potențialul maxim, iar prin faptul că oferă vizibilitate activității lor, programul le inspiră și pe tinerele eleve să ia în considerare o carieră în știință.
–
Editor:
