Există creativi care își găsesc vocea devreme și creativi care o descoperă în timp, prin curaj, muncă și răbdare. Anda face parte din a doua categorie. De la studiile în Litere și primele desene făcute instinctiv, până la un master la prestigioasa Central Saint Martins din Londra și colaborări cu nume internaționale precum Vanity Fair, The Telegraph, Refinery29 Germany sau, recent, ZARA, parcursul ei vorbește despre consecvență și autenticitate.
Întoarsă în România, a ales să transforme rădăcinile, memoria personală și simbolurile culturii locale într-un limbaj vizual contemporan, recognoscibil și profund personal. Ilustrațiile sale poartă texturi, emoție și povești care trec dincolo de estetică, construind punți între tradiție și prezent.
În acest interviu, descoperim cum se conturează un stil autentic, ce înseamnă să lucrezi cu branduri globale, cum gestionezi blocajele creative și de ce, într-o lume tot mai digitalizată, umanul și imperfecțiunea vor rămâne cele mai valoroase forme de expresie.
Când suntem mici, primim mereu întrebarea “Ce vrei să fii, când vei fii mare?” Spune-ne despre momentul în care ai simțit că ai găsit răspunsul la această întrebare. Cred că a fost un adevărat proces, mai ales pentru că acum câțiva ani, mulți oameni nu își puteau imagina o carieră într-un domeniu creativ.
Este o observație foarte bună. În urmă cu câțiva ani, mulți nu-și puteau imagina o carieră într-un domeniu creativ. Am fost unul dintre acei oameni care nu credea că este posibil ca profesia lor poate fi una creativă, mai ales pentru că nu am studiat arte. În schimb, am desenat constant. De mică am simțit nevoia să-mi exprim emoțiile prin desen, până în liceu și facultate, în paralel cu studiile în literatură. Mai târziu, în timpul facultății de Litere, am ilustrat prima carte pentru Editura Vellant. Atunci ceva a făcut click și mi-am dat seama că este posibil sa am o cariera în ilustrație.
Ai studiat la Central Saint Martins. Cum ai ales această universitate? Ce rol crezi că a avut în dezvoltarea ta, atât profesională, cât și personală?
Deși am avut de ales dintre mai multe facultăți, cum ar fi cea de ilustrație la Camberwell College of Arts, în final am ales Central Saint Martins. M-a atras atât faptul că este o universitate prestigioasă, dar și structura masteratului, concentrată pe modul în care poți transforma designul într-un limbaj universal. Pentru mine, alegerea Central Saint Martins a fost un pas definitoriu în parcursul meu creativ, ajutându-mă să îmi dezvolt modul de lucru, de la o practică bazată pe intuiție la una ancorată în gândire critică și conceptuală. A fost factorul principal care m-a ajutat să îmi conturez stilul și să iau o decizie clară în privința profesiei mele.
Ulterior, ai ales să te întorci în România, ce a determinat această alegere? Mulți oameni din domeniul creativ nu consideră România o țară în care să poată să și formeze cariera în acest domeniu.
Una dintre deciziile majore de a mă întoarce în România a fost influențată de contextul pandemiei, care mi-a reconfigurat prioritățile. Am simțit nevoia să fiu mai aproape de familie și de prieteni, dar această decizie nu a fost una limitativă din punct de vedere profesional. În acel moment, îmi conturasem deja un portofoliu de clienți internaționali, ceea ce mi-a permis să continui colaborările indiferent de locație. Astăzi, majoritatea proiectelor mele sunt în continuare internaționale. Pentru mine, România nu a fost un obstacol, ci mai degrabă un loc din care pot lucra flexibil, păstrând în același timp o deschidere globală.
Totul are un început, povestește-ne despre începuturile tale în acest domeniu. Care a fost procesul prin care ai ajuns la stilul de ilustrații de acum.
Deși am lucrat constant timp de aproape cinci ani pentru a-mi contura un stil și un portofoliu care sa mă reprezinte, momentul definitoriu a venit în timpul masteratului la Central Saint Martins, când am ales ca proiectul meu final să fie despre România, cu focus pe orașul natal, Suceava. În acest proces m-am reîntors către cultură, identitate și trecut. A fost un demers introspectiv, care mi-a schimbat perspectiva și modul în care vedeam familiarul. Privind lucrurile de la distanță, am descoperit o nouă manieră de a le explora vizual.
Cum ia naștere o ilustrație de-a ta, de la idee la formă finală?
Procesul meu creativ diferă în funcție de tipul de ilustrație. Lucrez diferit pentru un client față de un proiect personal. Pentru lucrările personale, uneori pornesc de la o referință din cultura românească, o amintire din trecut sau un element vizual care mi-a atras atenția, în jurul căruia construiesc o compoziție. Alteori încep intuitiv, schițând liber, ca un proces cathartic în care las lucrurile interioare să se așeze în pagină.
Ai momente în care simți că nu ai inspirație? Ce faci în acest caz, ce te ajută?
Da, de multe ori. Este un moment firesc în viața oricărui creativ, despre care nu se vorbește destul de mult. Îmi petrec mult timp notând idei, care de cele mai multe ori mă ajută să ies din impas. Sunt într-o continuă căutare de referințe și inspirație. De fiecare dată când văd o compoziție care îmi place, o fotografiez sau o salvez. Am zeci de foldere și board-uri pline de referințe care mă ajută să depășesc blocajele creative.
Ai deja multe proiecte frumoase în portofoliu. Cum alegi proiectele în care te implici? Ce trebuie să existe ca să spui „da”?
Este o întrebare foarte importantă pentru mine. Aleg proiectele în funcție de cât de mult rezonez cu subiectul lor. Îmi plac proiectele care vin cu ceva nou sau în care mă regăsesc. La fel de important mi se pare să refuz proiectele care nu mă reprezintă sau nu mă inspiră.
Am învățat că a spune „nu” este, uneori, la fel de valoros ca un „da”, pentru că îți protejează direcția și te ajută să construiești un parcurs coerent.
Pe parcursul carierei tale ai avut colaborări cu branduri renumite precum: The Vanity Fair, The Telegraph, Refinery29 Germany și cel mai recent, ZARA. Cum ai ajuns să te implici în aceste proiecte? Spune-ne despre experiență, despre cum a fost să lucrezi cu aceste branduri. Au existat momente de presiune sau nesiguranță? Dacă da, cum le-ai gestionat.
Într-adevăr, portofoliul meu mă reprezintă, iar fiecare proiect ocupă un loc special în parcursul meu creativ. Sunt recunoscătoare că am avut ocazia să lucrez cu profesioniști care au făcut fiecare colaborare să fie una pozitivă. Este foarte important ca oamenii cu care lucrezi să aibă încredere în abilitățile tale, iar eu, din fericire, am avut parte de asta. De cele mai multe ori, colaborările au început după ce am fost contactată și am ajuns la termeni comuni, dupa ce am discutat toate detaliile proiectelor.
Recent ilustrațiile tale au fost preluate de ZARA. Cum ai ajuns aici și ce a însemnat această colaborare pentru tine?
Cred că această colaborare cu ZARA a venit ca rezultat al parcursului meu și al unui portofoliu construit consecvent în timp, care reflectă o direcție vizuală clară. Este o experiență importantă pentru mine, nu doar prin vizibilitatea pe care o oferă un astfel de brand, ci și prin modul în care mi-a validat practica și limbajul vizual într-un context internațional. Este, în același timp, o colaborare de care mă bucur în continuare, fiecare proiect aducând o nouă perspectivă și o altă provocare.
Care sunt cele mai importante lecții pe care le-ai învățat lucrând cu clienți internaționali?
Cele mai importante lucruri sunt modul în care relaționezi cu clienții și seriozitatea de care dai dovadă. Este esențial să fii organizat și să dai dovada de profesionalism.
Odată ce un client este mulțumit, el devine cea mai bună carte de vizită și poate aduce noi oportunități.
Cum ai descrie stilul tău cuiva care îl vede pentru prima dată?
Stilul meu este definit de o paletă cromatică de care nu mă pot despărți, de texturi de creion, detalii subtile și mult simbolism. Îmi place să integrez în lucrările mele simboluri și patternuri românești, elemente care îmi sunt familiare, amintiri din casa bunicilor, obiecte tradiționale și fragmente din memoria personală, pe care le reinterpretez într-un limbaj vizual contemporan.
Inspirația mea este profund înrădăcinată în cultura românească, redau adesea tactilitatea covoarelor țesute sau inserez motive care trimit la costumele tradiționale. Îmi place să construiesc straturi de poveste prin simboluri, texturi și culoare. Este felul meu de a onora rădăcinile și de a le aduce în prezent.
Există un tip de proiect sau o colaborare la care visezi?
Experiențele internaționale de până acum mi-au oferit un context valoros, și mi-ar plăcea să explorez proiecte în care ilustrația are un rol mai puternic și un impact real în societate. Mă interesează în special subiectele actuale, unde ilustrația devine un limbaj vizual care susține tematici complexe. Un exemplu ar fi unul dintre proiectele editoriale, de la Apartment Therapy, în care am explorat conceptul de body doubling și modul în care acesta poate sprijini persoanele cu ADHD în gestionarea task-urilor. Îmi doresc ca ilustrația mea să funcționeze ca un instrument de comunicare, care traduce idei complexe și oferă sprijin real societății.
Cum vezi evoluția ilustrației în contextul actual, tot mai digitalizat?
Cred că ilustrația va căpăta forme noi, ceea ce este fascinant de urmărit. În același timp, simt că va exista o întoarcere către stilurile personale, în care intervenția umană devine din nou vizibilă, aproape palpabilă.
Pe măsură ce imaginile generate de AI devin tot mai prezente, cred că oamenii vor începe să caute opusul, imperfecțiunea, textura, umanul. Va exista o nevoie tot mai mare de autenticitate și de povești reale.
Ce sfat ai da unui tânăr care își caută stilul și direcția în acest domeniu?
Este, fără îndoială, o provocare să îți formezi propriul stil, dar în final răspunsul ești chiar tu.
Unicitatea este ceea ce te diferențiază și, în timp, devine cel mai valoros atu al tău.
Le-aș reaminti că totul este un proces și că este important să se bucure de el, pentru ca stilul fiecăruia apare, de multe ori, în cele mai neașteptate momente. În același timp, este esențial să caute feedback de la profesioniști, pentru că îi poate ajuta să își identifice cu mai multă claritate punctele forte din portofoliu. De multe ori, este greu să îți vezi propriile direcții valoroase atunci când ești foarte implicat în proces, iar o perspectivă nouă poate evidenția exact acele elemente care merită dezvoltate.
Ce ai spune versiunii tale de la început de drum, dacă ai putea să te întorci în timp?
Exact același lucru pe care i l-as zice unui tânăr creativ care este la început de drum, răbdare si enjoy the process.
O întrebare care ți-ai fi dorit să-ți fi fost adresată într-un interviu, dar care până acum nu a fost, și răspunsul tău la aceasta:
Mi-a plăcut mult întrebarea despre cum aleg proiectele și, momentan, cred că aceasta rămâne preferata mea, așa că îți mulțumesc!
Redactor:
