Andrada Borda lucrează în comunicare de peste 14 ani și este astăzi Marketing Strategist și Head of Brand Marketing & Business Partner în cadrul unor proiecte precum Brand Minds, Romanian Entrepreneurs, Sales Rockstaars Summit și Biohacking 360.
Drumul ei în marketing a început dintr-o atracție naturală pentru creativitate, cultivată încă din copilărie prin experiențe artistice diverse – de la pictură și teatru, până la poezie și coregrafie. Această bază creativă, dublată de o gândire pragmatică, a conturat o perspectivă unică asupra comunicării, pe care o descrie ca fiind „sinergia perfectă între creativitate și strategie”.
De-a lungul timpului, Andrada a evoluat de la roluri de execuție și strategie în marketing la o poziție de business partner, unde contribuie activ la alinierea echipelor, integrarea comunicării cu obiectivele de vânzări și construcția de ecosisteme de brand coerente.
Am stat de vorbă cu Andrada, în cadrul ediției Entrepreneus Summit Cluj-Napoca din acest an. Ea ne-a vorbit despre transformările mediului de business din România, impactul tehnologiei și al inteligenței artificiale, schimbările din industrie, dar și despre erorile frecvente din marketingul antreprenorial și principiile care diferențiază brandurile care cresc de cele care stagnează.
Cum ai descrie evoluția mediului de business din România în ultimii ani? Ce s-a maturizat și ce încă simți că lipsește?
Cred că ce s-a maturizat în ultimii ani și este un detaliu foarte important este flexibilitatea antreprenorilor de a se ajusta dintr-o perspectiva a strategiei de business. Pentru că în ultimii ani, am avut pandemia care a creat noi comportamente de consum, tot contextul sociopolitic care ne ne-a creat stabilitate, dar și mai noua parte – adopția noilor tehnologii și inteligența artificială. Din acest punct de vedere, vedem o schimbare în bine prin adaptare rapidă și flexibilitate, pentru că, așa cum bine știm, singura constantă este schimbarea și este un detaliu pe care îl vedem și l-am văzut în ultimii ani de dezvoltare a businessului, nu doar din România, ci și pe piața internațională.
Ce industrie din România performează cel mai bine în momentul acesta și care simți că pierde din ritm?
Construcțiile. Investițiile în infrastructură și dezvoltare fluidizează transporturile și partea de logistică, care aduc o creștere generală în economia României și nu numai. Este un prag istoric, prin care suntem pe primul loc în UE in 2025 în dezvoltarea de infrastructură cu 8,9% din PIB investiții în construcții, prin comparatie cu media europeană de 5%.
În mod paradoxal, un sector care continuă să se dezvolte și să rămână stabil este și cel de IT. Deși vedem o creștere a adopției inteligenței artificiale, care automatizează o mare parte din procesele tehnologice, România își menține poziția de piață stabilă în zona de outsourcing, în special în software development și cybersecurity. Clienți din Statele Unite și din Europa continuă să aleagă România datorită calității serviciilor oferite în acest sector.
Deci am putea spune că sunt două zone de dezvoltare care raman stabile.
În ceea ce privește industriile care se confruntă cu provocări, un exemplu este industria auto. Această situație este generată, în principal, de scăderea cererii pe piața internațională. Germania, unul dintre principalii noștri parteneri comerciali în sectorul auto, a traversat în ultimii doi ani o perioadă de încetinire economică și ușoară recesiune, iar acest lucru se reflectă și asupra industriei din România.
Mai mult decât atât, observăm o tranziție către zona de electromobilitate, însă capacitatea de adaptare a infrastructurii pentru producția de componente electrice în locul celor auto tradiționale este ușor încetinită față de ritmul accelerat al schimbării din industrie.
O altă industrie în care se resimt transformări este cea a textilelor, influențată de valul puternic de creștere al producției din Asia. România a fost, timp de aproximativ 30 de ani, un important hub de producție textilă pentru Europa, iar numeroase branduri internaționale și-au relocat producția aici, în principal datorită costurilor competitive ale forței de muncă.
Observăm în prezent un proces de schimbare și repoziționare în acest sector, determinat de faptul că în Asia forța de muncă devine tot mai accesibilă. În plus, apariția și expansiunea unor jucători globali precum Trendyol sau Shein au accelerat acest shift semnificativ la nivel internațional. În acest context, industria textilelor traversează o transformare importantă.
Din experiența ta, care sunt cele mai mari greșeli pe care le vezi la antreprenorii români când vine vorba de marketing?
În primul rând, aș spune că privesc marketingul din păcate ca un cost, nu ca o investiție. Poți să ai cel mai bun produs din lume, dacă nu investești resurse pentru a-l aduce în piață, este un dezavantaj major. Poți să ai cea mai bună infrastructură de producție și de operațiuni, dacă produsul nu e ușor de descoperit, vanzarile stagneaza.
Un al doilea lucru pe care îl văd și care rămâne o problemă generală este partea de claritate. Ne dorim să comunicăm prea multe lucruri și uităm că în comunicare claritate este esențială.
Putem să facem un exercițiu foarte bun din punctul acesta de vedere, mergând pe stradă și uitându-ne la campaniile de outdoor pe care le vedem în ecosistemul urban.
Analizează câte branduri comunica clar, si cate comunica prea multe într-un context în care oamenii vad mesajul fugitiv? Să nu uităm ca în contextul urban vedem mesajele în timp ce conducem, suntem pe fast-forward și nu avem timp să procesăm informația așa cum managerii de brand sau antreprenori ar dori să o procesăm. Și atunci trebuie să ținem cum să comunicăm cât mai simplu și cât mai clar, în așa fel încât mesajul să ajungă la oamenii, rapid.
Ce diferențiază astăzi un antreprenor care crește rapid de unul care stagnează, din perspectiva ta de marketer?
Tehnologia. Ne ajuta în primul rând, în procesul de colectare a datelor din piață, iar adevărata valoare vine din modul în care aceste date sunt utilizate ulterior într-un mod inteligent și strategic pentru eficientizarea deciziilor și a proceselor.
Pentru că atunci când știm la ce oră cumpără clienții noștri, în ce zi, în ce context, ce produse ne aduc venituri mai mari, care produse stagnează din punct de vedere al vânzărilor, învățăm să prelucrăm strategic aceste date și le integrăm în strategia de marketing, si ca rezultat, costurile scad.
Nu mai mergi în blind cu o comunicare broad, mergi nișat folosind aceste date în eficientizarea comunicării și a strategiei de messaging. Marketingul poate să integreze sute de canale de comunicare, dar dintre care să funcționeze o selecție foarte limitată. Și atunci când antreprenorii înțeleg cum să integreze tehnologia și să folosească modelarea datelor pentru a vedea cine este de fapt clientul, rezultatele pot fi exponențiale.
Dacă ar fi să alegi o singură direcție care va influența major business-urile în următorii ani, care ar fi și de ce?
Inteligența artificială. Dar am să spun și de ce. Trăim un shift major, o schimbare de paradigmă, la fel ca apariția internetului din anii ’90.
Pentru că, de fapt, inteligența artificială produce infrastructură. Nu este un shift care afectează o singură industrie; este o infrastructură care amplifică și schimbă procesele în majoritatea industriilor, ceea ce generează mai departe schimbări operaționale. Vorbim despre re-skill-ing si career shift, care azi se întâmplă în cazul marii majorități a oamenilor.
Mai mult decât atât, comportamentul oamenilor se schimbă. Nu mai căutăm pe Google, mergem către Chat GPT și către alte platforme de inteligență artificială. Social media, la fel, formează un comportament de consum care schimbă timpul atenției de calitate pe care oamenii îl acordă în orice context.
Și atunci când calitatea atenției se schimbă, comportamentul de consum se schimbă, modul în care luăm decizii se schimbă, direcția strategică se schimbă. Trăim o perioadă de emergență care se desfășoară pe foarte multe planuri și care este abia la început. Ce știm cu siguranță este că, uitându-ne retrospectiv, tehnologia a fost adoptată întotdeauna. Este o chestiune de timp și de integrare care necesită niște pași concreți, dar se va întâmpla.
Cum va primi fiecare industrie această schimbare? Ține foarte mult de leadership, de management, de pregătirea oamenilor și de mindset, să existe deschidere și să învățăm cum să o folosim și într-o formă etică și reglementată, pentru că și asta este o condiție importantă.
Dacă ai porni mâine un business de la zero în România, cum ți-ai construit concret strategia de marketing?
Mi-aș clarifica foarte bine cine sunt oamenii la care trebuie să ajungă produsul sau serviciul meu.
Și odată ce am în față acest arhetip de persoană, aș mapa foarte clar o zi de activități, să înțeleg de dimineața și până seara care este comportamentul de consum al acestor oameni. În momentul în care înțelegi foarte bine tiparele de comportament de consum și activitățile pe care acea persoană le are în fiecare zi, poți extrapola pe o perioada extinsa și apoi pe baza datelor sa construiesti strategia de comunicare, și messaging, în funcție de obiectivele și provocările pe care persoana respectivă le are în viața de zi cu zi. E important să știi foarte bine cum să comunici într-un mod eficient mesajele de brand, în așa fel încât produsul tău să fie perceput ca o soluție, nu ca un alt mesaj într-un ocean de 10.000 de alte distrageri. Competiția nu este doar cu alți playeri din industria care oferă același produs, ci cu tot spectrul de stimuli care contribuie la mediul general prin care oamenii trec în fiecare zi.
Care e cel mai bun sfat profesional pe care l-ai primit vreodată?
You become what you do everyday. Devii ceea ce faci în fiecare zi. Când îți amintești asta, conștientizezi că dacă îți dorești să devii pictor, iar tu faci arhitectură în fiecare zi, nu o să devii un pictor niciodată.
În momentul în care îți dorești să devii un marketer de excepție, toate acțiunile și activitățile pe care le faci zilnic, indiferent de momentul zilei, contribuie la atingerea acestui obiectiv. Devii mai conștient de lucrurile pe care le faci pe pilot automat și începi să înțelegi că, atunci când îți integrezi obiceiuri bune în mod constant, acestea devin un stil de viață, iar efectele pe termen lung sunt semnificative.
Suntem la Entrepreneurs Summit. Care sunt trei idei cu care ar trebui să plece un antreprenor acasă după acest eveniment?
Prima și cea mai importantă este – ceea ce faci mâine diferit contează mult mai mult decât ceea ce ai învățat astăzi. Taking action. Dacă lucrurile pe care le-ai învățat nu se transformă într-un plan de acțiune, resursele pe care le-ai acționat astăzi își pierd din valoare. Fă-ți o agendă clară.
Apoi, bucură-te de conexiunea și de oamenii pe care îi cunoști și nu îi lăsa într-un contact în telefon. Asigură-te că mergi mai departe și dezvolți acele conexiuni într-o relație de valoare care se poate transforma ulterior în ceva care să dezvolte ceea ce faci. Pentru că la Romanian Entrepreneurs Summit sunt oameni care schimbă fundamental ecosistemul de business din România.
Iar un ultim takeaway ar putea să fie legat de integrarea unui framework de decizie pe care să îl aplici nu doar în viața profesională, dar și în cea personală. Radu Atanasiu vorbește în speech-ul lui despre strategie de business, despre acest framework decizional pe care să îl aplici când ești într-un punct de pivot și ai nevoie să iei o decizie strategică care are un impact major în compania ta, sa decizi bazându-te pe un set de criterii specifice. La început poate să pară un pic prea complex ca proces, dar odată ce devine un obicei, beneficiile vor fi pe măsură.
