Majoritatea copiilor din România și din întreaga lume petrec cel puțin 1500 de ore pe an învățând ce le cere școala și cu toate acestea în nicio școală din lume nu există măcar un curs opțional adresat celor mici despre “cum învață oamenii” (eu nu am găsit până acum).
Am făcut un experiment cu fiul meu de 10 ani, i-am arătat câteva imagini cu activități efectuate de către copii (cântat la pian, sărituri în lungime, înot, pictură, sculptură, robotică, citit din literatură artistică, scriere) și l-am întrebat unde crede că este “învătare” în acele imagini.
“Aș bifa doar aici unde copii scriu și citesc la școală” mi-a spus. Mulți copii au dat același răspuns, dar cercetările științifice arată că “învățarea” este și celelalte acțiuni. Am continuat și l-am întrebat apoi, “Și îți place învățarea?”, răspunsul a fost “nu neapărat…”
Cu toții am învățat abilități foarte complexe înainte de a intra într-o clasă. Am învătat să înțelegem și să vorbim o limbă. Am învătat să ne tărâm, să ne întoarcem, să ne ridicăm, să ne echilibrăm și să mergem. Am învătat, de asemenea, să ne amuzăm, să ne enervăm, să ne împrietenim, să colaborăm și să punem intrebări.
Pun pariu că ați putut să puneți întrebări înainte de a începe școală. Toți, copiii și adulții, au o dorință naturală de a învăța. Doar pentru că într-o zi copiii au împlinit 6 ani, nu înseamnă că este momentul în care au început să învețe.
Procesul de învățare este un proces natural și începe atunci când ne naștem. Învățarea este mai mult de cât “ a citi” și “a face calcule” și este fascinantă și pentru copii și pentru adulți, dacă știm ce înseamnă cu adevărat.
Întrebarea este cum îi ajutăm să vadă că ei iubesc deja învățarea, iar când aceasta devine solicitantă să știe cum să o gestioneze.
Acum exact un an am început să scriu la o carte dedicată copiilor intitulată “Cum învață oamenii”, este aproape gata pentru ilustrații și îmi doresc să fie publicată la începutul anului 2019.
Am început acest proiect pentru că cei mai mulți copii din lume cu vârste cuprinse între șase și doisprezece ani nu știu în care parte a corpului are loc învățarea și cum anume, iar părinților și educatorilor le este greu să le explice.
Am văzut mult prea des cum școlarizarea împiedică învățarea noastră naturală, unde pierdem “alegerea”, unde eșecul este considerat rău, iar copierea și conversația sunt văzute că înșelăciune și așa mai departe. Așteptăm ca cei mici să învețe eficient, dar mult prea puțin suntem preocupați să-i învățam cum să învețe.
În același timp, nevoia de agilitate este din ce în ce mai mare, iar agilitatea provine din capacitatea de a învăța mai repede și mai bine. Astfel, dacă doriți că cei mici să aibă succes, ar fi bine să-i ajutați mai întâi să fie cât mai eficienți în procesul de învățare. Cea mai bună investiție pe care o puteți face în legătură cu copii în acest moment este dezvoltarea capacității lor de învățare.
Dacă ești părintele unui copil între șase și doisprezece ani, sau învățătoare/învățător de clasele primare, citește-le copiilor fragmentul de mai jos pentru a-i ajuta să înțeleagă mai bine ce este învățarea.
Explică-i copilului că toată învătarea are loc în creier și apoi continuă cu textul, care este o adaptare scurtă din cartea mea și are limbajul potrivit pentru cei mici:
“Tot ce știm acum și vom învăța în viitor se întamplă prin captarea informațiilor din jurul nostru. Informațiile sunt aduse în creier prin sisteme elaborate și mecanisme specializate care călătoresc pe căile din creier. Hai să ne imaginăm că acest creier al nostru este format din milioane de autostrăzi imaginare, cu milioane de mașini imaginare care călătoresc pe autostrăzi foarte repede, tot timpul. Aceste mașini transportă informații către diferite zone ale creierului.
Știi că sună un telefon sau că lătră un cățel în stradă pentru că informația a fost trimisă într-o mașină într-o zonă specială din creier care păstrează acele informații ori de câte ori ai nevoie. Există multe zone diferite în creier și fiecare deține diferite tipuri de informații. Eu numesc aceste zone “căsuțe” ale creierului. Există căsuțe pentru informații despre cuvinte, numere, sentimente și multe altele.
Când înveți lucruri noi, este ca și cum informația se deplasează în mașini pe autostrăzi, îndreptându-se spre căsuțe specifice. În mod similar, atunci când dorești să obții informații pe care le-ai învățat ceva timp în urmă, este ca și cum o mașină merge la acea căsuță specifică, preia informația și o conduce pe autostrăzi pentru a o duce la locul de care ai nevoie.
Aceste mașini călătoresc foarte repede, pentru că nu există obstacole cum ar fi semafoarele sau semnele de oprire care sa stea în calea lor. Unei astfel de mașini îi poate lua mai puțin de o secundă pentru a ridica informația de la o căsuță și pentru a duce informația unde trebuie să meargă. Informația este transportată mai rapid de cât durată unui clipit de ochi.
Uneori când simți că îți este greu să înveți, este ca și cum unele dintre autostrăzile din creier nu cunosc drumul spre căsuța nouă, sau au blocaje de trafic. Când nu cunoști bine o adresă, sau când mașinile stau în blocaje de trafic nimeni nu știe cât timp le va lua pentru a ajunge la destinația lor finală. Dar ele ajung, dacă insistă să găsească drumul, sau dacă știu o metodă să evite traficul.
Când ai o compunere de făcut la școală, încercarea de a scrie câteva fraze pe o pagină albă poate dura o lungă perioadă de timp. Acest lucru se întâmplă atunci când scrii despre ceva nou și drumul nu este încă foarte bine cunoscut, sau, pentru unii copii, pentru că există un blocaj de trafic către căsuța de cunoștințe unde se păstrează cuvintele și mașinile se mișcă foarte încet.
Oamenii de știință numesc aceste autostrăzi din creier “conexiuni neuronale”, iar căsuțele-“neuroni”. Creierul uman conține mai mult de o sută de miliarde de neuroni. Fiecare neuron este conectat cu aproximativ o mie din vecinii săi. Aceste trilioane de conexiuni formează întreaga rețea de autostrăzi din creierul nostru.
Oamenii de știință numesc abilitatea creierului de a forma noi conexiuni neuronale “neuroplasticitate”. Prin urmare nimeni nu se naște inteligent. A fi inteligent înseamnă să practicăm cât mai mult prin lectură, exerciții, jocuri, calcule, astfel încât mașinile să circule cât mai mult de la o căsuță la alta și toate drumurile să fie bine cunoscute. În plus, de fiecare dată când învățam ceva nou, creierul creează neuroni și conexiuni neuronale noi, sau altfel spus, mașinile o iau pe căi noi și creează ele drumurile noi necesare, se construiesc căsuțe noi și uite așa, creierul de dezvoltă din ce în ce mai mult.
Prin urmare, atunci când ai ceva nou de învățat și îți este greu, nu renunța, este exact momentul când mașinuțele tale încearcă să găsească drumuri noi, sau doar sunt un pic blocate în trafic. Ia o pauză mică și apoi insistă.”
Continuarea urmează să o împărtășesc cu drag cu voi în foarte scurt timp în “CUM ÎNVAȚĂ OAMENII”, cărticica pentru copii și adulți despre creier și învățare.
Ilustrație: Irina Neacsu
By Olimpia Meșa
Olimpia Meșa a deschis prima firmă de instructional design din Europa Centrală şi de Est. Pregătirea şi certificările necesare pentru această activitate le-a realizat în cadrul unei companii din Statele Unite, pe care, ulterior, a fost invitată să o reprezinte în Europa.
Olimpia este designerul de curs care se află în spatele sutelor de programe corporative, educaţionale de succes, realizate atât online, cât şi live, traduse în peste 20 de limbi.
Fluentă în 4 dintre acestea, ea creează cursuri şi oferă consultanţă companiilor din Fortune 500, în arii precum learning design, leadership, coaching ori managementul schimbării. În paralel, în cadrul Book to Courses™ Corporate Learning School, ea livrează cursurile Creating Cutting Edge Corporate Courses dedicate trainerilor, consultanţilor şi profesioniştilor în HR, pe care îi învaţă cum să integreze gândirea vizuală, jocuri şi stiluri de învăţare, bazate pe procesul de învăţare al creierului în cadrul trainingurilor, pe care, la rândul lor, trebuie să le pregătească pentru clienţi ori pentru companiile din care fac parte.
De curând, a demarat proiectul Book to Courses™ Online School, care constă în tranformarea unei cărţi de nonficţiune în cursuri sau produse educaționale, astfel încât autorii de cărţi să aibă posibilitatea de a aduce o schimbare concretă în viaţa celor din jurul lor.