Într-o eră a promisiunilor rapide și a tratamentelor „fără efort”, bolile cu evoluție silențioasă, precum insuficiența venoasă cronică, sunt deseori ignorate sau tratate superficial.
Într-un material anterior am redactat un ghid despre varice, abordând cauze, simptome și cele mai eficiente tratamente. Astăzi, am stat de vorbă cu Dr. Gabriela Drăgoi, medic specialist în chirurgie vasculară la Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica și am aprofundat acest subiect. Despre cum putem recunoaște din timp semnele reale ale varicelor, ce întrebări trebuie să ne punem ca pacienți și ce riscuri implică miturile răspândite în jurul acestor afecțiuni, în materialul următor:
Care este cel mai bun mod prin care ne putem proteja de „iluzia tratamentului complet” în cazul varicelor?
Iluzia tratamentului complet apare atunci când pacientul crede că o singură intervenție, oricât de performantă ar fi, va rezolva definitiv problema. În realitate, boala venoasă cronică este o afecțiune progresivă, influențată de factori genetici, hormonali, stil de viață și profesie. De aceea, tratamentul trebuie privit ca parte dintr-un proces amplu: diagnostic corect (cu ecografie Doppler), intervenție adaptată (laser, radiofrecvență, scleroterapie sau chirurgie clasică), dar și măsuri de prevenție pe termen lung (purtarea ciorapilor compresivi, controlul greutății, mișcare regulată). A avea așteptări realiste înseamnă să înțelegi că vorbim despre management, nu despre o „vindecare miraculoasă”.
Când vine vorba de alegerea unui tratament, ce întrebări ar trebui să punem medicului?
Pacienții ar trebui să fie informați și curioși. E necesar să întrebe:
– Care este cauza varicelor mele?
– Sunt doar superficiale sau există și reflux profund?
– Ce investigații sunt necesare înainte de tratament?
– Care sunt opțiunile disponibile și de ce una este mai potrivită pentru cazul meu?
– Există contraindicații?
– Ce presupune recuperarea și cum putem preveni recidiva?
Mai ales în cazul femeilor, e esențial să discutăm despre factorii hormonali (sarcină, anticoncepționale) care pot influența evoluția bolii.
Ce greșeli vedeți cel mai des la pacienții care ajung târziu sau aleg tratamente nepotrivite?
Una dintre cele mai frecvente greșeli este amânarea consultului de specialitate. Mulți pacienți ignoră simptome precum senzația de „picioare grele”, umflarea gleznelor seara sau apariția venelor subțiri (teleangiectazii), considerându-le doar semne de oboseală. Alții aleg tratamente superficiale, creme, masaje sau dispozitive cu presiune intermitentă, fără să investigheze cauza reală. Rezultatul este că boala progresează spre stadii mai avansate: varice voluminoase, dermatită ocră, lipodermatoscleroză sau chiar ulcer venos.
Sunt pacienții tentați de promisiuni „fără durere, fără efort, fără recidivă”? Ce mituri întâlniți frecvent?
Da, din păcate. Tratamentele „minune” sunt atractive, mai ales cele promovate în mediul online, care evită realitățile medicale. Mitul cel mai periculos este cel al „vindecării definitive fără intervenție”. De exemplu, ideea că o cremă poate „dizolva varicele” e complet falsă! O valvă venoasă incompetentă nu poate fi reparată topic.
Alte mituri includ: „Doar vârstnicii fac varice”, „Dacă faci sport, ești protejat” sau „Varicele sunt doar o problemă estetică”. În realitate, oricine poate dezvolta boala venoasă cronică, inclusiv tinerii activi, dacă există predispoziție genetică și stil de viață sedentar.
Cum ne putem proteja de aceste mituri?
Informarea corectă este cheia. Pacienții trebuie să consulte un medic angiolog sau chirurg vascular, să facă ecografie Doppler și să evite automedicația. Un alt indiciu important este limbajul: dacă un tratament promite rezultate „în 3 zile” sau „fără niciun disconfort”, ar trebui să ridice semne de întrebare. Medicina autentică nu se vinde cu superlative, ci cu transparență.
Se spune că „dacă faci sport, nu ai cum să ai varice”. Cât de adevărată e această afirmație?
Mișcarea ajută, dar nu garantează prevenția. Activitatea musculară stimulează întoarcerea venoasă prin „pompa musculară”, mai ales la nivelul gambelor. Totuși, dacă există insuficiență valvulară sau pereți venoși slăbiți genetic, varicele pot apărea și la persoane active. Mai mult, sporturile care implică stat îndelungat în picioare sau ridicarea de greutăți pot agrava simptomatologia. Așadar, sportul este benefic, dar nu e un scut absolut.
Varicele afectează doar persoanele în vârstă?
Fals. Vedem pacienți tineri, chiar de 20-30 de ani, cu semne evidente de insuficiență venoasă. Femeile sunt mai predispuse, mai ales în timpul sarcinii sau la utilizarea contraceptivelor. Profesiile care presupun stat în picioare (cadre didactice, coafeze, medici, vânzători) sau, dimpotrivă, sedentarism prelungit (birouri, IT) sunt factori de risc indiferent de vârstă. Prevenția trebuie începută devreme, nu după apariția simptomelor.
De ce este periculos să credem că varicele sunt doar o „problemă estetică”?
Pentru că ignorăm boala de fond. Venele vizibile sunt doar partea „la suprafață” a unei insuficiențe venoase care poate progresa în timp. Neglijarea duce la edeme cronice, hiperpigmentații, inflamații ale pielii și, în stadii avansate, la ulcere venoase greu de tratat. În plus, există riscul formării trombozelor venoase, care pot duce la complicații grave, precum embolia pulmonară.
Cât de reale sunt promisiunile „fără durere, fără intervenție, în câteva zile”?
Uneori, terapiile moderne chiar sunt minim invazive, cum e cazul laserului endovenos sau al radiofrecvenței, dar chiar și acestea implică o intervenție, o ecografie ghidată, un control post-procedură. Dacă ni se promite o rezolvare fără nicio intervenție și fără nicio modificare a stilului de viață, e semn că e doar o strategie de marketing, nu un act medical real.
Ce tratamente atrag cel mai mult pacienții, dar nu aduc rezultate durabile?
Cremele cu efecte „refrigerante”, plasturii pentru varice, gelurile cu castan, presoterapia fără indicație sau masajele agresive pe zone varicoase. Toate pot oferi o ameliorare temporară a simptomelor, dar nu tratează cauza, adică disfuncția valvulară sau hipertensiunea venoasă. Mai mult, masajele greșite pot duce la complicații, cum ar fi tromboze.
Există „miracole” pentru varice?
Nu. Nici cremele, nici „cura cu oțet de mere”, nici plasturii nu pot repara structura venoasă. Varicele apar atunci când valvele venoase nu mai funcționează corect. Pentru a le trata, trebuie ori închis segmentul afectat (prin laser, radiofrecvență), ori îndepărtat. Orice altă promisiune ignoră această realitate fiziologică.
Dacă apar varice după tratament, e recidivă?
Poate fi recidivă, dar nu întotdeauna. Uneori, apar alte vene afectate, care nu erau vizibile anterior. Alteori, pacientul a reluat un stil de viață dăunător sau nu a urmat recomandările post-tratament. Doar ecografia Doppler poate spune cu exactitate dacă este o recidivă reală sau o evoluție naturală a bolii.
Cum abordăm recidiva din punct de vedere medical și emoțional?
Recidiva nu trebuie văzută ca un eșec. Boala venoasă este cronică, și uneori e nevoie de mai multe etape terapeutice. Important e ca pacientul să simtă că este monitorizat, susținut și că tratamentele au sens în contextul său particular. Comunicarea deschisă cu medicul este vitală, pentru a nu genera anxietate inutilă.
Ce înseamnă un management corect, realist și sustenabil al varicelor?
Diagnostic precoce, tratament personalizat, respectarea recomandărilor post-intervenție și prevenție activă: hidratare, mișcare zilnică, evitarea pozițiilor prelungite, controlul greutății, purtarea ciorapilor de compresie atunci când este necesar. Nu în ultimul rând, înseamnă o colaborare pe termen lung cu medicul, pentru o viață mai sănătoasă, nu doar picioare „mai frumoase”.
Aşadar, în momentul în care grija pentru aspect riscă să eclipseze grija pentru sănătate, e important să ne reamintim că frumusețea reală începe cu echilibrul interior, iar sănătatea venoasă face parte din acest echilibru. Varicele nu sunt doar o problemă estetică, ci un semnal pe care corpul ni-l trimite când circulația încetinește, când stilul de viață devine o povară pentru vene, când ne neglijăm fără să vrem.
Despre Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica
Înființat în 2017, în București, Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica este centru privat acreditat grad II de către AMNCS și dedicat pacienților cu afecțiuni cardiovasculare din România și din străinătate. Specializat în cardiologie clinică și intervențională, proceduri endovasculare, chirurgie minim-invazivă cardiovasculară, aritmologie și electrofiziologie, de-a lungul anilor Angiomedica a devenit unul din liderii de pe piața serviciilor medicale dedicate patologiilor cardiovasculare.
Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica este recunoscut și pentru mai multe premiere naționale: primul laborator de cateterism privat din România (Clinica Angiomed, actualmente Spital), prima operație de bypass vascular pentru arterita Takayasu (2020), prima intervenție pentru extirparea unei tumori gigant (30 cm lungime si diametru de 10 cm) la un pacient cu leiomiosarcom endovascular (2021).
Sursă foto: Freepik