Salut. Eu sunt Alexandra Huștiu Bibire și te invit, ca în fiecare marți, într-o incursiune în Personal Branding prin ceea ce eu numesc #RevolutiaMeritocratieiPrinPersonalBranding, revolutie despre care poți găsi mai multe detalii aici.
În același articol ți-am prezentat cei 4P (ași) prin care vom trece împreună spre a-ți clarifica parte din acest subiect numit Personal Branding, după care am intrat în procesul de autocunoaștere prin a explora Sinele de bază (Core Self), dar și cum te raportezi TU la Lume și nivelul de conștiință la care ești. Ulterior, am trecut prin conceptul de identitate pentru a-i înțelege profunzimea și am reiterat importanța managementului de brand personal, pentru că
,,Dacă tu nu ești dispus(ă) să investești în a-ți manageria brandul, ceilalți o vor face pentru tine, și foarte puțini o vor face în favoarea ta.,,
Întrucât încă suntem în primul pas, cel de autocunoaștere, astăzi aș vrea să explorăm împreună alte două concepte care țin de acest proces – și anume Marketing-ul Carierei și Branding-ul de Carieră – pentru a ne putea contura Sinele Profesional (și asta pentru că, până acum, l-am conturat pe cel personal). De altfel, o să îți aduc câteva argumente importante referitoare la piața muncii ca să înțelegi cât este de important să investești în brandul tău personal.
În anii 1960-1970 America trecea de la perspectiva de vânzare, cunoscută ca și Selling Approach, la orientarea de Marketing, cea pe care cărțile de specialitate o numesc Marketing Orientation. Selling Approach este perspectiva în care cererea este mare și piața este mică. Astfel, vânzătorii oferă produse existente deja pe piață la preț corect, maximal.
Când piața ajunge la saturație, vânzările împing produsele folosind Advertising-ul. Orientarea de Marketing este atunci când piața este saturată și clienții trebuie să aleagă între produse similare sau pot decide în a-și satisface nevoia diferit, prin alte metode, astfel că filozofia de Marketing va fi cea în care companiile se vor focusa pe ceea ce se cere înainte de a produce. În această situație, business-urile întâmpină Cererea.
Ca atare, tot în anii 1960-1970 apare și Marketing-ul ca materie de studiu în școlile de business. Mai târziu, în anii 1980-1990, acest nou trend ia și mai multă amploare odată cu apariția Marketing-ului Serviciilor și a dezvoltării celor 4P tradiționali (Product, Price, Place, Promotion adică Produs, Preț, Distribuție, Promovare) în 7P (la cei 4P menționați se adaugă People, Process, Proof, adică Oamenii, Procesul de prestare al serviciului și Dovada prestării serviciului).
Odată cu apariția Internetului și a rețelelor sociale, trăim în era Marketing-ului Carierei. Astfel, asistăm la dezvoltarea unei noi materii de studiu în Statele Unite ale Americii numite Career Branding, mai exact Branding-ul de Carieră.
Știința și arta Branding-ului de Carieră
Scriam acum ceva vreme, pe blogul personal, despre motivele pentru care brandul tău personal ar trebui să fie prioritatea ta numărul 1, făcând referire la vremurile pe care le trăim din punct de vedere profesional, dar și la diferența de comunicare dintre generații: fiind la granița dintre două generații, Baby Boomers și Generația Y, eu și ceilalți Milleniali suntem nevoiți să avem un nivel de adaptare mult mai ridicat datorită stilului de comunicare diferit pe care aceștia îl au, și implicit a particulatităților comportamentale; în timp ce Baby Boomers comunică pe stilul autocratic, aproape comunist, Generația Z (cei născuți între anii 1995-2012, care încep să ajungă la maturitate din 2013 către 2020, și au astăzi peste 15 ani, până la 23 ani), vine din urmă cu stilul democratic: sunt foarte comunicativi, empatici, sinceri și devotați. Considerați “cheia zilei de mâine”, Millenialii, adică cei care sunt născuți între anii 1977-1995, au ajuns la maturitate în perioada 1998-2006 și au astăzi peste 30 de ani, sunt mult mai greu de manipulat, fiind veritabili ambasadori ai meritocrației.
Tot noi suntem cei care avem pretenția de la companii ca acestea să se implice în societate, ne-am pierdut încrederea în corporații și nu agreăm ideea ierarhiilor la nivel de companie, suntem independenți și nu ne place să fim constrânși să muncim de la 9 la 17; suntem de părere că o companie nu ar trebui să măsoare performanța pe durata exercitării unei funcții, a vârstei sau a numărului de ore lucrate, ci strict pe baza rezultatelor obținute.
Un studiu făcut în SUA de Trendera preconizează că, la nivel global, în 2020, 46% din forța de muncă vor fi Milleniali, iar în 2025, ei vor reprezenta 75 % din forța de muncă, ceea ce înseamnă că lucrurile se vor schimba dramatic pentru companii. Influența Millenialilor este atât de puternică, încât companiile vor fi nevoite să devină mai transparente în domeniul lor de activitate și la locul de muncă, iar procesul de recrutare va deveni mult mai onest.
Ierarhiile se vor dărâma, mega-clădirile de birouri corporatiste se vor consolida și se vor transforma în spații dedicate lucrului la comun. Angajații vor putea să lucreze de oriunde și oricând, urmând a fi evaluați strict pe baza rezultatelor pe care le au. Spațiul de lucru va deveni mai mult un teren de joacă decât un spațiu de lucru și o corvoadă, beneficiind de o cultură a creării proiectelor decât a întreprinderii pe stil vechi.
Se estimează că Millenialii stau la un loc de muncă în jur de 2 ani, în timp ce Generația X stă în jur de 5 ani (cei născuți între 1966 și 1980, care au ajuns la maturitate între anii 1988-1994 și au acum 40–50 ani), iar cei din generația Baby Boomers stau șapte ani (ani de naștere 1946-1954, au ajuns la maturitate între anii 1963-1972 și au acum în jur de 65 de ani).
În urma acestor estimări, unele companii mari din SUA au făcut deja schimbări organizaționale majore. Companii ca HubSpot sau Netflix au creat o politică de acordare a unei vacanțe nelimitate și plătite, aceasta fiind considerată nu doar un instrument de recrutare, ci și de ridicare a productivității angajaților, eliminând factorul de stres din viețile lor. Alte companii au mers chiar mai departe, oferindu-le angajaților bani de cheltuială cu mențiunea ca aceștia să nu lucreze deloc în vacanță și să se deconecteze de la mediul virtual.
Efectul? Frecvența demisiilor în aceste companii a scăzut cu 50%. Aprimo, o companie producătoare de software, le garantează proaspeților absolvenți de facultate că responsabilitățile lor la locul de muncă vor crește din primul an. Această politică a făcut ca rata de menținere a Millenialilor în cadrul companiei să fie de 85%. În România, prima companie care a înțeles acest trend deloc neglijabil este, din informațiile mele, Lidl, care nu doar că a creat prima clădire sustenabilă, dar a făcut pentru angajați sală de fitness, spațiu dedicat pentru a lua masa, sală pentru networking, etc.
Practic, companiile care au arătat că le pasă de angajații lor și de cariera lor, au creat un spațiu de lucru plăcut și au dezvoltat spiritul de colaborare, au reușit să atragă și să păstreze în companie talente realmente valoroase, celelalte companii fiind nevoite să se mulțumească cu ce le rămâne.
Ținând cont de profilul Millenialilor care crează o piață a forței de muncă din ce în ce mai competitivă, se înțelege clar că livrarea de rezultate va fi criteriul de departajare cel mai important, implicit nivelul de profesionalism, aptitudinile și competențele reale ale angajaților sau liber profesioniștilor devenind esențiale.
Creată cu scopul de a ne evidenția, de a ne diferenția pe piața forței de muncă, într-o perioadă economică în care meritocrația devine primordială, dar și într-o perioadă în care stabilitatea unui loc de muncă este incertă, Branding-ul de Carieră își propune să fie știința care te învață să înțelegi cum arăți tu ca și profesionist în piață (percepția celorlalți asupra ta ca profesionist) dar și cum trebuie să comunici astfel încât această informație să fie integrată corect de către ceilalți. Astfel, a fost creat conceptul de brand de carieră. Brand-ul de Carieră este alcătuit din percepția skill-urilor și a capacităților tale în mintea oamenilor cu care interacționezi: colegi, angajatori (dacă ești angajat(ă)) sau potențiali clienți și/sau colaboratori (dacă ești freelancer). Acesta poate fi asociat cu reputația profesională sau imaginea profesională.
Cum funcționează Branding-ul de Carieră?
În ceea ce ne privește, Branding-ul de Carieră caută să creeze un punct de diferențiere față de ceilalți. În ceea ce îi privește pe ceilalți, Branding-ul de Carieră devine vocea interioară care va spune: “alege această persoană s-o urci la bord în activitatea ta”. E important de știut cum funcționează această voce interioară: totul începe printr-un întreg proces de selecție, proces ce nu este deloc diferit de procesul de cumpărare al unui produs (proces ce a devenit, în ultimii 50 de ani, dintr-unul rațional, unul emoțional): mai întâi, este selectat un grup de aplicanți care să aibă niște caracteristici și niște aptitudini aparte necesare activității respective.
Apoi, din cei selectați ca fiind buni din punct de vedere profesional, sau de ce nu, chiar extraordinari, cel/cea care va face cea mai puternică impresie va fi selectat(ă). Aici, cel/cea implicat(ă) în procesul de selecție va face switch-ul de la funcționalitatea unui brand la partea emoțională a acestuia. Diferența între cele două este foarte simplă: în timp ce partea funcțională a branding-ului creează o imagine pozitivă asupra aptitudinilor și a capacităților tale pentru a construi o atitudine pozitivă spre angajare/colaborare, partea emoțională a branding-ului este despre a construi o imagine profesională puternică pentru promovarea propriei persoane.
Așadar, per ansamblu, scopul branding-ului de carieră este creșterea carierei, un brand devenind puternic atunci când este bazat pe un portofoliu puternic de competențe dar și o imagine personală bună. Dacă aptitudinile sunt bune, dar nu foarte promovate, brandul va fi generic și nu va ajuta la creșterea carierei. Dacă imaginea personală este foarte promovată, dar nu are rădăcini puternice în aptitudini reale, cunoștințe, acest brand va fi umflat, instabil și va dispărea rapid.
În concluzie, branding-ul este foarte important. Oricât ne dorim să credem, oamenii nu iau decizii din motive raționale, ci din motive emoționale: chiar dacă intră într-un proces de comparare a prețurilor, opțiunilor, specificațiilor, garanțiilor sau percepțiilor unor produse, oamenii rafinează aceste opțiuni și iau mare parte din deciziile de cumpărare emoțional. De aceea și Branding-ul de Carieră este atât de important: el caută să creeze această legătură emoțională cu oamenii și cumva să ofere siguranță acolo unde nu există una, valoare, încredere.
Iar acum, ca de obicei, până data viitoare te las cu un gând de final:
Ce ar trebui să faci pentru a crea o imagine profesională puternică pentru a te promova pe Tine, pentru a crea interes, atenție, a dezvolta încredere, relații, și a transm ite un vibe pozitiv?
Pace și Iubire,
Alexandra
Resurse:
Brandul tău personal ești Tu – cartea | Alexandra Huștiu Bibire (2018)
Manual de Branding – Wally Olins
Dan Schawbel – Manual de Personal Branding
Cursuri de specialitate: Shaping Your Professional Brand – University of Illinois at Urbana-Champaign • Strategic Self-Marketing and Personal Branding – The State University of New York • Introduction to Personal Branding – University of Virginia, Statele Unite ale Americii.
Despre Alexandra
Millenial autentic, Alexandra s-a născut si a crescut în orașul lui Bacovia. Mai mult, a terminat studiile postuniversitare cu specializarea Marketing și Management la Universitatea George Bacovia din Bacău.
Își asumă salturi în carierea profesională, trecând de la specialist de marketing local la director de marketing național, moment care o inspiră să devină strateg de marketing și personal branding în propria agenție, Brand& Build.
Trecută prin procesul de Autocunoaștere, Alexandra pune familia pe primul loc. Și imediat după, omenia. De aici și titulatura de OM de marketing cu care se prezintă pe rețelele de socializare sau față în față.