ContentSpeed susține de peste 17 ani companiile autohtone de distribuție și retail tradițional, oferind soluții software pentru comerțul online. Astfel, alături de utilizatorii platformei de eCommerce a făcut o analiză a situației actuale și a planurilor de viitor și a conceput un scurt ghid de supraviețuire pe timp de criză, cu sfaturi practice pentru a evita sau minimiza efectele unei posibile crize economice pe fondul pandemiei COVID-19. Sfaturile se adresează direct afacerilor cu prezență online și pot servi, în egală măsură, ca direcții pentru comerțul tradițional, care se poate reorienta către mediul digital ca să evite pierderile.
Analiza a fost realizată de Doina Vîlceanu, Chief Marketing Officer în cadrul ContentSpeed. Această radiografie a perioadei actuale și a schimbărilor la care se pot aștepta jucătorii din comerțul online îi îndeamnă pe antreprenorii din România să acționeze din timp ca să evite dezastrul financiar.
Cine e afectat de problemele cu producția și distribuția din Asia și ce soluții avem
Companiile de producție sau retailerii și comercianții dependenți de materia primă sau produsele finite cu proveniență China sunt cei mai afectați de situația provocată de COVID-19. Însă, pentru importatorii cu experiență, schimbările provocate de pandemie nu ar trebui să fie atât de dure, dat fiind faptul că aceștia plasează comenzile încă de la finalul lui 2019, pentru că, în perioada Anului Nou Chinezesc (25 ianuarie – 8 februarie), fabricile sistează producția. De aceea, e posibil ca mulți să aibă acum suficiente stocuri de marfă.
De aceea, pentru companiile care au stocuri în propriul depozit sau magazine, este recomandat să nu intre în campanii agresive de promovare sau lichidare de stoc specifice acestei perioade. Este posibil ca în acest an să avem mai puține campanii de tipul Black Friday de primăvară – vară, iar companiile să-și păstreze stocurile. Atenți trebuie să fie și cei care vând în marketplace-uri, pentru că aici stocurile trebuie actualizate în timp real, altfel riscă să fie penalizați dacă nu pot livra.
O altă posibilitate este căutarea furnizorilor în alte regiuni, cum ar fi cei din India, Pakistan, Vietnam sau, poate și mai bine, identificarea producătorilor locali. Aceasta e o metodă bună prin care poate fi sporită și susținută în situații de criză economia națională. Este posibil ca acești furnizori să aibă costuri mai mari de producție, însă riscul de a intra în incapacitatea de a servi clienții fideli (respectiv de a-i pierde pe termen lung) este mai mare decât acela de a scădea profitabilitatea pe o perioadă scurtă de timp. De aceea, o metodă bună de a depăși cu pierderi minime această perioadă este diversificarea numărului de furnizori și zonele lor geografice.
Comerțul online în România, creștere cu 30% a vânzărilor
Cu cât crește numărul persoanelor aflate în carantină la domiciliu, coroborat cu închiderea școlilor și obligația părinților care au copii mici de a sta acasă, cu atât crește vânzarea online. Încă din săptămâna 2 – 8 martie, în România s-a raportat o creștere de 30% a vânzărilor online. Acest trend urmând doar să se accentueze.
Potrivit estimărilor ARMO (Asociația Română a Magazinelor Online), sectorul de e-commerce a depășit pragul de 4,3 miliarde de euro la finalul anului 2019, cu 20-22% mai mult decât în 2018. Estimările inițiale pentru 2020 arătau că valoarea cumpărăturilor online va depăși 5 miliarde de euro, însă în situația curentă este foarte posibil ca această valoare să fie și mai mare.
Dacă ne-am obișnuit deja ca produsele electronice și electrocasnice să fie achiziționate online, vom vedea creșteri și în alte nișe, inclusiv FMCG, bunuri de larg consum și chiar alimente. Făcutul de provizii crește și valoarea medie a coșului de cumpărături. Faptul că un client poate achiziționa mai multe kilograme de zahăr, făină și conserve, iar acestea să-i fie livrate acasă sunt puncte în plus pentru comerțul online.
Alte nișe care se pot aștepta la creșteri sunt produse pentru copii, inclusiv jucării, cărți, conținut video, jocuri de societate, pet shop, alcool și băuturi spirtoase.
De asemenea, vor începe să comande online și oamenii are nu aveau acest obicei. Potrivit Eurostat, doar23% din populația României a făcut cumpărături online în 2019, ceea ce ne situează pe penultimul loc din Uniunea Europeană. Acești noi cumpărători online vor adăuga semnificativ la volumul vânzărilor online.
Recomandarea pentru magazinele online este de a facilita cât mai mult procesul de achiziție, de a informa cât mai bine despre termenul de livrare și să anunțe eventualele întârzieri. Dacă oferă o experiență pozitivă noului consumator online, este mult mai probabil să-l convingă să revină și pentru cumpărături ulterioare.
Bugetele și strategia de marketing – ce atitudine adoptă companiile pe timp de criză
Cea mai mare greșeală care poate fi făcută pe timp de criză este scăderea bugetelor de marketing și promovare. Marketingul poate fi văzut ca un cost în loc de o investiție generatoare de venituri, însă cel mai rău lucru pe care poți să-l faci pentru afacerea ta este să nu mai comunici nimic. Ar putea suna mercantil, însă orice situație de criză este o oportunitate pentru un brand să se poziționeze în fața consumatorului.
De aceea, mesajul pe care îl comunică brandurile în astfel de situații este de o importanță vitală. Acestea trebuie să dea dovadă de empatie și interes real pentru siguranța consumatorilor. Pentru că este consumat mai mult conținut video, o idee bună ar fi crearea de video și promovarea pe YouTube. Nu sunt însă recomandate campaniile agresive de vânzare, pentru că ar putea fi o sursă de feedback negativ din partea clienților.
Oamenii au mai mult timp de socializare, deci rețele ca Facebook, Instagram sau chiar TikTok ar putea fi canale de promovare ideale. Conform analizelor, bugetele alocate de companii către social media au crescut cu 22,2%. Trebuie ținut cont și că acasă oamenii vor accesa internetul de pe dispozitive mobile, deci formatul trebuie sa fie ajustat. Important e ca ceea ce comunică un brand să fie autentic și reprezentativ pentru valorile și poziționarea lor.
Lecția cheie pentru companii: să mențină canalele de comunicare deschise, să vină cu mesaje optimiste, să pună clientul și nevoile acestuia în centrul întregii strategii de comunicare pe timp de criză și să ia toate măsurile necesare pentru a se pregăti cu reluarea activității la capacitate maximă, odată ce criză a trecut.
AWAKE Festival, primul festival boutique din România, va avea loc în perioada 14-16 august pe spectaculosul Domeniu Teleki din Gornești, Mureș. Aflat anul acesta la cea de a patra ediție, festivalul AWAKE promite a fi o experiență eclectică unde cei prezenți se vor putea bucura de muzica bună 3 zile si 3 nopti, înconjurați de arbori seculari și arhitectura baroc. AWAKE#4 este spațiul ideal pentru cei care doresc sa evadeze din oras, aglomeratie si starea de indiferență.
Prima rundă de artiști anunțați la Awake Festival a cuprins nume precum: JP Cooper, Dubioza Kolektiv, Vița de vie „în corzi”, Zagar sau Grasu XXL iar acum line-up-ul a fost completat cu binecunoscutul artist israelian Asaf Avidan, precum și Asian Dub Foundation, White Lies, Camo & Krooked, Dimension, Hybrid Minds, Oddprophet, Trampa și mulți alții.
Astfel că anul acesta la „The Cube Stage”, fanii vor putea să îi asculte pe: JP Cooper, Asaf Avidan, White Lies, Dubioza Kolektiv, Asian Dub Foundation, Viața de Vie„În corzi” în timp ce pe scena „The River” vor urca veteranii drum’n’bass-ului: Camo & Krooked, Dimension, Hybrid Minds, Oddprophet, Trampa, Silent Strike, Grasu XXL.
Ediția de anul acesta îi reunește pe Andi Moisescu, Andre Rizo, Andrew Dum, Brody & Dr. Panda, Dex, Digitalove, The Hollygood Gang, Karak, Manuel Riva, Sasha Lopez și mulți alții la cea mai chill scena din festival, „The Castle Lounge”.
Anul acesta AWAKE Festival va aduce în același loc acte artistice și activități speciale, de la cinematograful în aer liber la biblioteca din pădure, de la conversașii inovatoare pe teme importante găzduite de platforma de idei „Feed your Mind” până la concursul de instalații artistice de mari dimensiuni „ArtDoor”, într-un setup creativ și captivant.
Biletele pentru festival pot fi cumpărate online de pe site-ul www.awakefestival.rosau de pe site-urile: www.iabilet.ro și eventim.ro. Prețurile biletelor sunt cuprinse în acest moment între 139 Lei pentru studenți până la 259 Lei cu camping inclus.
Update: ,,Cu imensă părere de rău vă anunţăm că ediţia din 2020 a festivalului AWAKE nu va mai avea loc. Am luat această decizie dureroasă după o îndelungă analiză a contextului naţional şi internaţional din ultimele săptămani, a încetinirii până la stopare a vânzărilor de bilete, a îngheţării bugetelor de investiţii din partea partenerilor corporate, a amânărilor, reprogramărilor şi anulărilor de turnee care au început şi vor continua inevitabil. Mai mult decât atât, provocarea de a coordona în regim de autoizolare masiva desfăşurare de forţe pe care o presupune un festival de o asemenea amploare ne-a impactat puternic. Cu echipe formate din zeci şi sute de oameni care lucrează activ în diverse departamente şi în mai multe oraşe, totul fără a ne putea întâlni, alegem să rămânem uniţi în această perioadă dificilă şi să punem siguranţa tuturor pe primul loc.
Ne pasă de comunitatea artistică şi de tot ce putem construi împreună pentru publicul nostru de la AWAKE. Cu siguranţă nu ne-am aşteptat la acest scenariu pentru cea de-a patra ediţie a festivalului, însă în acest context impactul socio-economic al pandemiei de Coronavirus COVID – 19 ne împiedică să putem oferi publicului un festival fără compromisuri. Încă de la prima ediţie a festivalului ne-am propus să livrăm o experienţă complexă, cât mai autentică şi imersivă. Cu siguranţă acesta rămâne obiectivul nostru şi pentru ediţia AWAKE din 2021.” au scris organizatorii pe pagina de Facebook.
De 9 ani, suntem o comunitate feminină, de suport pe plan profesional și personal, în care fiecare are ceva de dat. Fie că este un sfat de business pe care l-a învățat după o viață întreagă sau convingerea că fiecare etapă a vieții vine nu cu probleme – ci cu diferite situații și soluții adaptate contextului în care te afli.
Am urmat mereu abordarea human to human, atât prin evenimentele pe care le-am organizat, cauzele în care ne-am implicat, proiectele pe care le-am susținut și comunicat. As we speak, cu toții am decis că e mai înțelept să ne continuăm activitatea din spatele monitoarelor, în siguranța casei, având grijă de noi și protejându-i pe cei din jurul nostru.
Să porți pălăria albă înseamnă să te bazezi pe fapte, cifre și obiectivitate atunci când iei decizii. În aceeași măsură însă, înseamnă să fii vertical și să rămâi fidel principiilor tale, indiferent de circumstanțe. Circumstanțele din mediul de business, la momentul prezent, s-au schimbat la 360°, ceea ce ne conduce către adaptare și reinventare.
Credem cu tărie că prin asta se manifestă puterea comunităților: împărtășim preocuparea, reușitele și ne sprijinim în orice mod cu putință. Astfel că în perioada care urmează vă propunem să discutăm deschis despre felul în care virusul COVID-19 ne afectează business-urile și mai ales, care sunt planurile de reinvetare a modului în care muncim.
Dincolo de răspândirea rapidă a virusului, infectarea duce la nesiguranță, frică și divizare a societății – iar asta cere calm, adaptare și reinventare. Bineînțeles că nu e ușor, că lucrurile evoluează rapid și e de la sine înțeles că perioada aceasta nu vine cu decizii ușor de luat.
Dar știi ce este important acum? Că nu ești singura care trece prin acest proces.
#TheWomanCommunity:Mirela Bucovicean, Ioana Enache, Elite Business Women sau Sonia Argint Ionescuau împărtășit câțiva pași pe care i-au făcut sau oportunități pe care le văd în perioade de criză. Vrem să înțelegem contextul actual din cât mai multe privințe și, în măsura în care ne stă în putere, să ne sprijinim reciproc. Printr-un mail catre office@thewoman.ro cu raspunsurile la intrebarile de mai jos sau în acest formular si hai să discutăm și să găsim împreună soluții:
– Cum ți s-au schimbat prioritățile în ultimele două săptămâni?
– Cum s-a schimbat modul de lucru al echipei tale?
– Cum gestionați activitatea în această perioadă?
– Ce strategie de business ai în plan pentru perioada următoare?
– Care sunt măsurile pe care le-ai implementat sau la care te gândești?
– Domeniul de activitate/industrie:
– Mărimea echipei:
– Oraș:
_____________________
The Woman a depășit etapa de cea mai importantă conferință anuală dedicată leadershipului feminin, prilej de reunire a femeilor implicate în business. E o mișcare, e un mod de a gândi, manifestată pe tot parcursul anului prin evenimente, idei scrise în online și offline, acțiuni punctuale. Implică parteneri, creionează portrete de lideri, susține și conectează femei și business-uri.
Se spune că o femeie cu stil se recunoaște după pantofii pe care îi poartă și, oricât de actuală ar fi ținuta, încălțămintea este cea care va contura întregul outfit. CocaZaboloteanu este designer de accesorii, de mai bine de 10 ani. S-a născut în Botoșani, însă locuiește în București, unde și-a deschis propriul business.
Prin brandul, care îi poartă numele, Coca propune un trend versatil și atemporal, fiind considerată un deschizător de drumuri în domeniul designului românesc de pantofi, datorită atenției la detalii, prin care se caracterizează colecțiile sale. În interviul acordat, Coca Zaboloteanu ne spune cum a renunţat la cariera sa, în favoarea pasiunii, decizie care a surprins pe toată lumea, dezvăluind mai multe despre drumul său în această artă.
Cum a fost copilăria ta? Care e cea mai frumoasă amintire a acelei perioade?
Am avut o copilărie frumoasă, cu multă libertate de mișcare, mult timp petrecut în natură. Am fost un copil zvăpăiat, mereu pus pe șotii, din fericire părinții nu mi-au impus un program strict, cea mai frumoasă amintire e senzația de libertate.
Cum te-ai decis să iei drumul design-ului de încălțăminte?
Sunt o persoană creativă, pasionată de frumos, desenez și pictez din copilărie. Terminasem facultatea într-un domeniu total diferit – Medicină Dentară – și brusc am hotărât că trebuie să fiu designer, nu am o explicație logică, pur și simplu așa am simțit.
Ce te inspiră?
Călătoriile, obiectele și casele vechi, persoanele interesante pe care le-am întâlnit în domeniul modei.
Ce îți dorești să vezi mai mult în industria din care faci parte?
Aș vrea să văd mai multă originalitate
Care este cel mai valoros sfat pe care l-ai da unei femei când vine vorba de pantofii pe care îi poartă și cum îi definesc stilul?
Detaliile mici sunt cele care fac diferența, cred că nu există ținuta perfectă fără pantofi senzaționali, cel mai important este să alegem pantofii care ne reprezintă și ne pun în valoare, nu neapărat ce este la modă.
Ce muzică te face să te simți ca acasă?
Am crescut cu muzică clasică, în continuare e muzică mea de suflet care mă încarcă cu emoții pozitive
Ce sfat ai avea pentru cei care încă stau pe gânduri spre a-și urmări visul?
Să acționeze începând de azi pentru visul lor, să nu le fie frică de incertitudini și de faptul că văd doar o mică parte din drum.
În acest moment, ne bucurăm de un context și un mediu prielnic pentru dezvoltare, iar colaborarea este cel mai clar mod de a recunoaște meritele celei de lângă noi. Succesul pe cont propriu – indiferent ce formă capătă el, e răsplata muncii. Dar când întreaga comunitate are de beneficiat de pe urma acestuia, cu atât mai mult merită atenția și sprijinul nostru.
Every woman for herself every woman este inițiativa care pune accent pe colaborare și susținere a comunităților de femei care se implică activ în comunitatea din care fac parte.
Material realizat în parteneriat cu Asociația Global Woman Club Bucharest
Happy Music Makers este prima instituție Simply Music din România, luând naștere în anul 2015. Antreprenorul din spatele acestui proiect este Ilinca Mureșan, absolventă a Academiei de Muzică „Gh. Dima”, din Cluj-Napoca, cu specializarea Pedagogie Muzicală și Pian, Simply Music Piano Certified Teacher și Simply Music Rhapsody Certified Teacher, proiect inițiat cu scopul de a oferi o nouă viziune pentru educația muzicală din România. Happy Music Makers se adresează tuturor: preșcolari, adolescenți, adulți, bunici:
„Ne dorim să expunem, să dezvoltăm și să încurajăm atașamentul pentru muzică, pentru toată lumea. Dorim să stimulăm inteligența, să dezvoltăm creativitatea și să încurajăm libera exprimare în rândul tinerilor, creând astfel personalități puternice și încrezătoare în forțele proprii!”
Cine este Ilinca Mureșan și de ce a ales lumea antreprenoriatului?
Ideea de la care am pornit, când am fondat Studioul Happy Music Makers, în 2015, îmi aparține și constă în convingerea mea că toți suntem înzestrați muzical, fără excepție, încă din naștere. Sunt convinsă că fiecare copil se naște înzestrat cu o muzicalitate profundă.
Programele non-tradiționale de inițiere pianistică, improvizație și cursurile de muzică Orff au început să fie externalizate, adoptate în calitate de componentă curriculară a multor centre educaționale, grădinițe și școli. Mă bucur mult că această idee fundamentală a fost conștientizată și însușită de foarte mulți părinți, care înțeleg adevărata valoare a muzicii, în dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Când discutăm despre construirea unui brand personal, care este cel mai important element de care este necesar să ținem cont?
A fi specific pentru publicul tău, unic prin modul în care ajungi la ei, cu standarde de calitate și proceduri proprii foarte atent susținute, a oferi servicii fundamental bazate pe respect, încredere și siguranță!
Dacă ai avea acum posibilitatea de a schimba 3 lucruri, în cadrul domeniului tău de activitate, care ar fi acelea?
Contraargumentez următoarele convingeri, pe care eu le consider eronate:
„Nu sunt muzical, nu am voce, nu simt ritmul!”
„Este greu să înveți să cânți la pian!”
„Sunt prea bătrân să învăț să cânt la pian!”
Consider că toată lumease naște profund muzicală, fără excepție și fiecare copil se naște artist! În realitate, copiii învață să vorbească cu multtimp înainte de a învăța să scrie și să citească. Înplus, noi toți învățăm să ne legăm șireturile, să ne periem dinții, să ne încheiem nasturii de la cămașă și să trecem ața prin ac, experimentând în mod direct.
Părerea mea este că aceste abilități nu se însușesc niciodată prin studierea „teoriei”, cu alte cuvinte, învățăm prin practică. Abordarea noastră orientată pe „învățarea prin practică” are la bază ipoteza mea, conform căreia toată lumea, fără excepție, este înzestrată muzical: viața este, în mod profund, muzicală; inimile noastre bat producând „zgomot” regulat, ritmul constituind fundamentul muzicii; mersul pe jos este un act foarte ritmic, grațios, muzical; conversația este alcătuită din propoziții și fraze vorbite, de o complexitate muzicală uluitoare, și totuși ne este disponibilă în mod facil și natural, nouă tuturor, legătura noastră înnăscută cu muzica fiind exact ceea ce asigură abilitatea de a vorbi.
Programele de educație muzicală timpurie „Orff Schulwerk”și programele de pian ne „hrănesc” simțul muzical, de care cu toții dispunem, dar ne și învață să ne apropiem de muzică, printr-un proces natural șifiresc. Aș încheia cu următorul citat:
„Muzică elementară nu este niciodată doar muzică, ea este contopită cu mișcarea, dansul și vorbirea, este o muzică la care trebuie să participi, nu s-o audiezi.”Carl Orff
Ce nu ai face niciodată?
Acțiunile mele le fac din suflet, din iubire pentru tot ceea ce cred, pentru viața și vocația pe care o am, pentru dragostea infinită pentru copii și muzică. Nu aș putea fi implicată într-un proiect în care nu cred, sau care să nu întrunească calități legate de siguranță, încredere și respect.
Prin ce crezi că se manifestă puterea comunităților?
Pentru mine a fost și este un networking extraordinar, accesul la informații și servicii de calitate foarte util prezentate pe diferite arii de desfășurare, conectarea cu lumea antreprenoriatului, training-uri de specialitate și trebuie să recunosc acest sentiment plăcut de apartenență la comunitatea femeilor antreprenor.
Cum te-a ajutat pe tine faptul că faci parte dintr-o comunitate antreprenorială?
Comunitatea Antreprenoare.ro, creată minunat și profesionist de către Carmen Mihalca, mi-a dat posibilitatea de a mă face cunoscută prin programele de educație muzicală timpurie Orff Schulwerk, pe care le susținem la Studioul nostru, Happy Music Makers/The New School of Music. Îi mulțumesc enorm pe această cale, este o profesionistă și un om minunat!
Ce ți-ai propus pentru 2020, pentru proiectul tău?
Dorim să creăm un mediu muzical liber, unde atât cei foarte mici, cât și adolescenții și persoanele adulte să aibă parte de o experiență muzicală de calitate și pozitivă. Ne dorim să expunem, să dezvoltăm și să încurajăm atașamentul pentru muzică, pentru toată lumea.
Dorim să stimulăm inteligența, să dezvoltăm creativitatea și să încurajăm liberă exprimare în rândul tinerilor, dezvoltând astfel personalități puternice și încrezătoare în forțele proprii și, implicit, o comunitate puternică!
Ce sfat ai da femeilor din comunitatea The Woman?
Prin prisma unui suflet de muzician, le îndemn să aibă încredere în copiii lor. Sunt toți, fără excepție, muzicali. Toți copiii se nasc cu o muzicalitate profundă, care, dacă este ocrotită și prezentă în viața lor de mici, le va fi prietenă pe viață.
Pe doamnele din comunitate le îndemn să și urmeze visul, să nu renunțe vreodată să creadă în ele, să fie îndrăgostite de activitatea pe care o desfășoară!
În acest moment, ne bucurăm de un context și un mediu prielnic pentru dezvoltare, iar colaborarea este cel mai clar mod de a recunoaște meritele celei de lângă noi. Succesul pe cont propriu – indiferent ce formă capătă el, e răsplata muncii. Dar când întreaga comunitate are de beneficiat de pe urma acestuia, cu atât mai mult merită atenția și sprijinul nostru.
Every woman for herself every woman este inițiativa care pune accent pe colaborare și susținere a comunităților de femei care se implică activ în comunitatea din care fac parte.
Material realizat în parteneriat cu Asociația Antreprenoare.ro
Conferința The Woman are loc de peste 9 ani și fiecare ediție a presupus muncă, implicare și dorința de a face lucrurile cât mai bine cu putință. Am încercat o reorganizare a conferinței, dar contextul extern a făcut ca acest lucru să nu mai fie posibil. Aceasta nu este o decizie pe ca am luat-o ușor – am decis să modificăm data conferinței pentru 30 septembrie 2020.
The Woman (implicit Libero Events) este responsabil pentru siguranța participanților și a tuturor partenerilor implicați în evenimentele pe care le organizăm pe primul plan – astfel că tratăm situația obiectiv și cu prevenție față de regulile care se impun.
“Structura conferinței, panelurile, partenerii rămân în continuare aceeași, mindsetul cu care am pornit acest proiect nu se schimbă. Activitatea în mediul online rămâne pentru noi o prioritate în această perioadă de responsabilitate și precauție. Pentru binele nostru și a celor pe care îi protejăm în perioada aceasta, ne continuăm activitatea online, remote.”
Proiectele în care suntem implicați continuă, parteneriatele și secțiunile de susținere a femeilor implicare în comunitatea din care fac parte de asemenea, împreună cu secțiunile de informare și educare din revista online.
Și pentru că suntem o comunitate feminină, de suport, de creștere pe plan profesional și personal, pregătim pentru perioada următoare un proiect ce are ca scop schimbul de idei și de soluții de reorganizare a activității antreprenorilor din comunitatea The Woman.
Până atunci însă, keep in touch și continuăm activitatea pe revista online WWW.THEWOMAN.RO și în social media.
În luna martie, lună dedicată Zilei Internaționale a Femeii, Bianca Tudor, fondatoarea Elite Business Women, companie de educație antreprenorială pentru femei, dar și cel mai mare Club de Afaceri pentru femei antreprenor din România, cu prezență internațională, vine cu o serie de propuneri și măsuri pentru subiectul egalității de gen.
Bianca Tudor a fost prezentă la Conferința de CSR (Corporate Social Responsabiliy) de la Londra, din 4 martie, organizată de KindLink Global, în panelul dedicat diversității și egalității, dar și la conferința organizată de către Biroul de Legătura al Parlamentului European în România.
Chiar dacă ne dorim mai multă egalitate, lumea este nedreaptă!
Unii oameni se nasc în țări sfâșiate de război, iar alții se nasc cu sau dezvoltă probleme grave de sănătate. Din inițiative precum diferența de remunerare între femei și bărbați și mișcarea #balancedgenderboards, există cu siguranță o inegalitate între bărbați și femei, la locul de muncă.
Egalitatea începe cu accesul egal la educație. Cum arată scenariul ideal în termeni de egalitate?
În primul rând, accesul la educație atât pentru fete, cât și pentru băieți. În Africa sau Orientul Mijlociu, în familiile sărace, există încă reguli diferite pentru băieți și fete, când vine vorba de acces la educație – băieții merg la școală și fetele rămân acasă.
În România avem una dintre cele mai mari rate de:
– abandon școlar;
– fete sub 18 ani care rămân gravide;
– violență domestică;
– populație săracă în mediul rural;
– peste 560.000 de copii orfani.
Toate acestea pot fi diminuate ca efecte negative prin acces la educație și IMPOZIT pentru Egalitate
Alte inițiative pentru combaterea inegalității ar putea ieși la suprafață printr-o taxă de tip Robin Hood. Familiile bogate sau companiile ar dona 20% familiilor sărace, impozit pentru egalitate. Imaginați-vă o companie de 100 de milioane de euro care donează 20 de milioane de euro pentru familiile sărace, o sumă cu adevărat schimbătoare de viață și destin atunci când sunt orientate către elemente de bază precum educația.
Pentru că milităm pentru setarea de exemple pozitive, noi la EBW – Elite Business Women – am lansat Asociația Fondul de Investiții Privat al Femeilor Antreprenor de Elită, prin care compania EBW reinvestește 20% din taxa de membru în Elite Business Club, pentru a genera burse de finanțare pentru femei antreprenor la început de drum.
Reprezentarea femeilor în consiliile de administrație ale companiilor mari este o altă problemă și, din fericire, Comisia Europeană a adoptat inițiativa #balancedgenderboards, mandând să existe 40% femei în consiliul de administrație al marilor companii până în 2030. Unele țări au adoptat această politică.
Comisia argumentează acest amendament cu cercetările care confirmă impactul pozitiv al diversității de gen în studiile asupra performanței în afaceri.
Un studiu realizat de Deloitte în 2013 arată că în companiile cu diversitate de gen la conducere angajații și-au îmbunătățit abilitatea de a inova cu 83 până la 87%.
Câteva cifre de la care să plecăm:
– femeile din Uniunea Europeană câștigă în medie cu 16,2% mai puțin decât bărbații;
– 6% femei CEO în UE;
– 1 din 3 femei sunt manager în UE;
– 36% din membri Parlamentului European sunt femei;
– 9 din 28 de comisari europeni sunt femei.
**date din 2019**
Și totuși, de ce NU avem mai multe femei în top management, politică și alte domenii? Pe parcursul a peste 6 ani de lucru apropiat cu peste 10.000 de femei de carieră, am observat NEVOIA uriașă pentru 5 dintre domeniile care ridică provocări femeilor educate cu potențial de a face carieră:
2. Armonizarea vieții profesionale cu viața de familie
3. Incurajarea parteneriatului în viata privată (prin educația tinerelor fete)
4. Acces la educație mai ales în grupurile de femei vulnerabile (femei din mediul rural, femei singure, femei fără educație, victime ale violenței domestice)
5. Bugetarea de gen de către autorități
Cred că a venit momentul să nu mai tratăm subiectul egalității doar în luna martie, prin conferințe și elogierea femeilor și mamelor, ci să plecăm de la rădăcină, egalitatea începe cu acces egal la educație, parteneriat în viața privată, între femei și bărbați pentru managementul gospodăriei și educația copiilor, prioritate pe grupurile vulnerabile de femei și copii și bugetarea de gen. Am trimis această listă de propuneri și către Biroul de Legătură cu Parlamentul European și sperăm să avem continuitate pe aceste subiecte.
By Bianca Tudor –Community Builder & Branding Consultant
Simona Mitrea este Manager Proiect Kleine Schule, România. Este economist, iar în prezent urmează Masterul la Managementul şi Evaluarea Organizaţiilor şi Programelor Educaţionale, în cadrul Facultăţii de Psihologie şi Știinţe ale Educaţiei. S-a format în mediul corporatist, apoi a ales calea antreprenoriatului, dând naștere primului centru pentru copii cu abilităţi înalte, în oraşul Piatra-Neamţ.
Plecând de la realizările pe care le-a obţinut, alături de echipa din Piatra-Neamţ, şi simţinând limitările de spaţiu, a ajuns să contureze conceptul proiectului Gifted (for) You – platforma online de învăţare pentru copiii cu metacogniţie, cu sau fără deficienţe de auz, văz sau asperger. Acest proiect a fost inițiat din dorința de adezvolta abilităţile şi potenţialul copilului, cu capacităţi înalte, sub toate aspectele, prin programe care stimulează gândirea critică şi cea dinamică prin dezvoltarea creativităţii şi a gândirii complexe.
Visul Simoneieste acela de a realiza, pentru copiii de astăzi/adulţii de mâine, cadrul prin care aceştia să-şi găsească independenţa şi să-şi dezvolte latura creativă şi potenţialul, având în plan construcţia primei școli pentru copiii cu abilitāţi înalte din România.
Cine este Simona Mitrea și cum ai devenit cine ești azi?
Îmi place să zic despre mine că sunt, înainte de toate, mama, apoi soție și profesionist (antreprenor în educație). Știu că de multe ori viață îmi răstoarnă prioritățile, punând viața profesională în centru și apoi pe cea personală, însă multe dintre răspunsurile pe care le găsesc în profesie se răsfrâng și asupra vieții personale.
Povestea mea începe în copilărie, când mă visam profesoară. Părinții mei au intervenit în decizia urmării unui liceu, așa că am absolvit un Liceu cu profil mate-info, iar mai târziu ASE-ul. Au fost necesari 18 ani, (de la 14 la 32 de ani) să realizez că nici corporația, nici banii nu îți aduc fericirea, astfel că mi-am urmat pasiunea și am creat Gifted4All by Kleine Schule, un program pentru copiii cu potențial înalt, de la 2 la 17 ani. Implicarea în educație m-a determinat să mă întorc pe băncile facultății, mai întâi ca masterand, apoi că doctorand, de dată această urmând profiluri în care am combinat zona antreprenorială cu partea de expertiză în educație.
Ce ți-ai dori să nu uiți niciodată, indiferent cât ar trece timpul sau ai avansa în business?
Îmi place să sprijin oamenii care mi-au fost alături atunci când nimic nu prevestea succesul. Apreciez loialitatea și depunerea efortului comun. Cred în muncă de echipă, nu în lauri individuali.
Care e cel mai greu/provocator proiect în care te-ai implicat vreodată?
Consider că provocările te duc la alt nivel, te ajută să te descoperi, să te accepți cu bune și cu rele. Mie îmi plac provocările, așa că de-a lungul vieții m-am lăsat mereu surprinsă de viață și de cei din jur. Mă plictisesc să fac lucruri repetitive și să merg pe căi bătătorite de alții.
Ce te face fericită?
Copiii, în general – fie că sunt ai mei, personali, fie că sunt copiii de la școală -, soțul și întâlnirile cu părinții noștri.
Ce sfat le poți da doamnelor care își doresc să găsească un echilibru între viața personală și carieră?
Eu pot spune ce am făcut eu. Mi-am definit foarte bine rolurile: de profesionistă, de femeie, de soție și de mămică. Astfel, mi-am putut aloca timp suficient pentru toate aceste „pălării”.
În ce crezi că merită să mai crezi?
În oameni, în echipă.
Destinația preferată de vacanță?
Îmi plac vacanțele în care pot explora. Nu îmi place să stau mult într-un loc.
În acest moment, ne bucurăm de un context și un mediu prielnic pentru dezvoltare, iar colaborarea este cel mai clar mod de a recunoaște meritele celei de lângă noi. Succesul pe cont propriu – indiferent ce formă capătă el, e răsplata muncii. Dar când întreaga comunitate are de beneficiat de pe urma acestuia, cu atât mai mult merită atenția și sprijinul nostru.
Every woman for herself every woman este inițiativa care pune accent pe colaborare și susținere a comunităților de femei care se implică activ în comunitatea din care fac parte.
Material realizat în parteneriat cu Asociația Global Woman Club Bucharest
Bianca Tudor, Founder Elite Business Women and Branding Consultant, se descrie ca fiind iubitoare a frumosului, este pasionată de sport și călătorii. Citatul preferat:
„Eșecul nu este o opțiune”!
Bianca şi-a început cariera încă din primul an de facultate, lucrând pentru o companie multinațională. La 22 de ani ajunge Directorul de Training şi Dezvoltare Personală pentru Organizaţia Globală Junior Chamber International, avansată apoi ca membru al board-ului de conducere. În anul 2012 se alătură unui proiect al Comisiei Europene – „Equality Pays Off” – desfăşurat atât în Bucureşti, cât şi în Viena.
Având rezultate notabile pe plan internaţional, Bianca Tudor a realizat că își dorește să inspire și alte femei, să le ofere încredere şi curaj, pentru a pătrunde în lumea afacerilor. Așa luat naştere Elite Business Women – comunitatea femeilor antreprenor, care se dezvoltă de la an la an, la nivel naţional şi internaţional, depăşind 11.000 de românce din ţară şi din străinătate, care conduc afaceri de top.
În interviul acordat, Bianca Tudor ne vorbește mai multe despre povestea EBW, despre leadership și puterea comunităților, dar ne dezvăluie și câteva lucruri despre ea, care se cunosc mai puțin.
Ce trăsături din stilul de leadership crezi că provin din familie și din felul în care ai fost crescută?
Cred foarte mult în leading by example, am preluat determinarea, autenticitatea, perseverența, onestitatea și dragostea de oameni, comunitate, societate de la femeile din familia mea.
Elite Business Women sau Antreprenoare de elită. Care este povestea EBW?
Cred că suntem aici să ne onorăm viețile. Cred că femeile sunt stâlpul societății și au puterea să influențeze în bine totul în jurul lor, de la familie, la comunitate, societate, următoarele generații. Cred că o femeie independentă financiar va investi în bunăstarea educației, familiei, comunitate. Cred că generațiile de femei dinaintea noastră nu au avut atâtea resurse pentru a crea impact, însă au făcut-o cu prețuri mari.
„Bunica mea este inspirația mea pentru acest proiect, #FemeiaELITE determinată, implicată în comunitate, organizată și independentă financiar.”
Am plecat din multinațională și am intrat în antreprenoriat la 26 de ani, cu zero resurse. După cinci ani, inițiativa mea antreprenorială are peste 400 de apariții în presăpe an, de la ZF, la Business Review, Capital, Careers & Business și multe alte publicații, care au scris despre noi. Mai mult decât atât, în ONLINE, organic, am creat o comunitate de peste 11.000 de antreprenori și în OFFLINE.
Elite Business Club însumează 8 cluburi de afaceri în București, Constanța, Cluj, Sibiu, Timișoara, Londra, Lisabona și Roma. Am adus împreună, la networking, peste 11.000 de antreprenori, toate acestea în 4 ani (primul an a fost Female Leadership Organization, ulterior devenit EBW), fără bugete de marketing, fără o experiență anterioară și de la ZERO!
Când discutăm despre construirea unui brand personal, care este cel mai important element de care trebuie să ținem cont?
Autenticitatea – cred că este singura calitate, care pe termen lung va da valoare brand-ului personal. Pe termen scurt, ne plac influencerii, glam-ul și sclipiciul, însă atunci când acest așa-zis succes dispare, rămâne valoarea. Ușor, ușor, ne întoarcem la rădăcini, back to basics, eat local, buy local, haine cu motive românești, generațiile de inspirație pentru România.
Ce nu se știe despre tine?
Hmm, că fac kickboxing, qigong, salturi cu parapanta, că am avut o trupă de dans în liceu și am și cântat, că am fost în emisiunea „Te pui cu Blondele” a lui Dan Negru, că locuiesc part-time, pe timp de vară, la Sibiu, reședința de vară, cum o numesc eu, că iubesc ciocolata. Ahh, multe …
Cum alegi să porți Pălăria Albă în viața profesională și personală?
Rămânând autentică și atipică, într-o lume care dorește cu ardoare să te pună într-un sertar, ca tipar, că poți face business cu suflet, cu oameni faini, construind solid și lent, fără scurtături.
Prin ce crezi că se manifestă puterea comunităților și cum te-a ajutat pe tine faptul că faci parte dintr-o comunitate antreprenorială?
Cred că ceea ce lipsește românilor este unitatea sau solidaritatea. Dacă reușim să trecem peste traumele comunismului, vom vedea că puterea stă în unitate, muncă de echipă, colaborare și dragoste pentru prosperitate la plural. Am construit rețeaua EBW, 11.000 de femei antreprenor prin networking, iar fiecare om este un asset pentru noi, un braț, pe care îl avem pentru a crește valoros. De asemenea, și el primește suportul comunității, având aceste 11.000 de brațe, la rândul său.
Un sfat pe care l-ai da femeilor din comunitatea The Woman?
Să fie unite și să se implice mai mult, intenționat și sincer, în a da valoare comunității! Nimic nu rămâne „nepedepsit” în Univers, ceea ce dai, primești, posibil nu din aceleași surse, dar binele se întoarce. România ar arăta infinit mai bine ca societate, dar și economie, dacă noi, antreprenorii, am adopta antreprenoriatul de tip colaborativ.
Dacă ai putea să te caracterizezi pe baza unei analize SWOT, care ar fi cuvintele care te-ar defini?
S – ambiție, disciplină, organizare, intuiție, focus, energie, creativitate;
W – lipsă de răbdare, uneori, cu cei mai lenți, energie pusă în lucrurile pe care nu le poți controla;
O – carieră internațională în antreprenoriat și politică;
T – zero toleranță pentru compromisuri și politețuri inutile.
În acest moment, ne bucurăm de un context și un mediu prielnic pentru dezvoltare, iar colaborarea este cel mai clar mod de a recunoaște meritele celei de lângă noi. Succesul pe cont propriu – indiferent ce formă capătă el, e răsplata muncii. Dar când întreaga comunitate are de beneficiat de pe urma acestuia, cu atât mai mult merită atenția și sprijinul nostru.
Every woman for herself every woman este inițiativa care pune accent pe colaborare și susținere a comunităților de femei care se implică activ în comunitatea din care fac parte.
By Diana Arieșan – editor The Woman Magazine
Material realizat în parteneriat cu Asociația Elite Business Women
În cadrul celei de-a doua ediții a Galei Women in Economy, organizată de CONAF – Confederația Națională pentru Antreprenoriatul Feminin, Mirela Bucovicean, Președintele Comisiei Naționale pentru Femei FRAS, a obținut distincția Campion la Feminin. Meritele a 15 doamne care au schimbat lumea afacerilor, dar si social și cultural în România au fost recunoscute în prezența Excelenței Sale, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a domnului prim-ministru interimar, Ludovic Orban și a peste 800 de participanți, oameni de business dinamici, cu experiență, viziune și curaj.
„Orice Președinte, de țară ori de comisie, femeie ori bărbat, de aici ori de oriunde, nu face decât să fie un simbol al celor pe care îi reprezintă.
Ca atare, accept acest premiu cu deosebită onoare și recunoștință în numele tuturor sportivelor care, prin propriul exemplu, motivează și alte femei să-și urmeze pasiunea și să facă performanță în acest sport, devenind astfel ambasadoare ale României normale.”
a declarat Mirela Bucovicean, Președinte al Comisiei Naționale pentru Femei, FRAS
Comisia Națională pentru Femei FRAS – Federația Națională de Automobilism Sportiv împlinșete 1 an de existență și continuă să fie singurul organism implicat activ în promovarea și încurajarea prezenței femeilor în competiții, dar și pentru a arăta că acestea pot fi oricând parte din toate ariile motorsportului. În trecut, prezența femeilor în probele sportive ale automobilismului, era considerată o raritate. Față de 2014, totalul femeilor care au luat start în etapele organizate în cadrul FRAS a crescut cu 150%, iar numărul crește anual. În sezonul 2019, nu mai puțin de 50 de doamne și domnișoare au luat startul în campionatele organizate sub egida FRAS. De asemenea, există încă 44 de femei parte a colegiilor de arbitri din cadrul FRAS.
Cu siguranță, în ultimii ani, vocea femeilor în motorsport a devenit tot mai puternică. Cea mai notabilă performanță a fost cea a lui Carmen Poenaru, care a devenit, în 2017, prima femeie care a obținut titlul de campioană națională absolută la raliuri, din postura de copilot. Totodată, acum două sezoane, Alina Bianca Pop a reușit două titluri naționale la raliuri. În 2019 a avut loc Gala FRAS în cadrul căreia 10 dintre cele mai active femei din cadrul FRAS au fost premiate pentru activitatea de până acum.
De aceea, printre obiectivele Comisiei Naționale pentru Femei se numară promovarea rezultatelor femeilor din motorsport, demonstrând astfel că se face performanță la cel mai înalt nivel. Motorsportul nu înseamnă doar participare ca pilot sau copilot, ci și prezența în alte zone cum ar fi de conducere a unor echipe, arbitraj, zona de mecanică sau promovare pentru o echipă. Ne dorim să creăm modele de urmat prin puterea exemplului personal al membrelor comisiei, să dezvoltam programe educaționale și relaţii de colaborare cu federaţiile corespondente ale altor state.
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF este singura și cea mai mare confederație din România care are ca obiectiv principal sprijinirea și promovarea antreprenoriatului feminin și care reuneşte interesele femeilor antreprenori într-o structură închegată. Gala Women in Economy 2020 se află la cea de-a doua editie si continuă să transmită un puternic mesaj de încurajare și susținere a implicării femeilor în viața economică, socială, politică și culturală a țării, subliniază aprecierea curajului femeilor de a-și asuma un rol mai activ în dezvoltarea României, impulsioneaza mișcarea feminină românească.
„Dacă dorim să îmbătrânim frumos, este important să găsim un medic estetician care să ne monitorizeze periodic și să ne stabilească un plan de tratament anti-aging, prin proceduri minim invazive efectuate periodic.”
Deși este trainer injectări cu Botox și acid hialuronic, crede că un ten frumos este în primul rând un ten curat. Deși este specialist anti-aging, spune că, pentru ea, cea mai bună cremă împotriva îmbătrânirii este cea de protecție solară, iar formulele prezentate drept senzaționale sunt undeva între mit și realitate.
Unul dintre cei mai renumiți și căutați (lista de așteptare la ea este de ordinul lunilor) medici dermatologi cu multiple competențe în medicină estetică din România, dr. Mirela Susan este reținută când vine vorba de intervenții estetice majore…mai ales la propriu: „frumusețea trebuie susținută, într-adevăr, însă într-un mod cât mai natural, să creeze o stare de bine și în interior, nu doar la exterior”.
In interviul de astăzi, fondatoarea Clinicii Dermavision ne-a vorbit despre conceptul integrat de „skincare”, de la curățarea tenului, la injecții cu acid hialuronic și Botox.
Cum identificăm corect ce fel de ten avem?
Identificarea tipului de ten se face în cabinetele de specialitate dermatologice, unde se examinează starea de hidratare, aspecte ale culorii pielii, secreția glandelor sebacee, gradul de îmbătrânire, precum și imperfecțiunile pielii (pete, cicatrici). Exista 4 tipuri principale de ten: normal, uscat, gras și mixt (cel mai frecvent).
Identificarea corectă a tipului de ten este importantă pentru a ne asigura că folosim produse adecvate și trebuie să știm că tipul de ten poate varia în timp, în funcție de mai mulți factori: vârstă, dietă, predispoziție genetică, statut hormonal, stres, fumat, expunere la soare.
Ce înseamnă o rutină corectă de îngrijire a pielii?
O rutină corecta de îngrijire a pielii începe după identificarea tipului de ten și va fi stabilită de către medicul dermatolog în funcție de nevoile specifice, care sunt diferite. De exemplu, tenul gras are nevoie neapărat de curățare și exfoliere, pe când tenul uscat, de hidratare. Indiferent de tipul de ten, este importantă curățarea lui, pentru că, în primul rând, un ten frumos este un ten curat!
De asemenea, folosirea cremei de protecție solară este obligatorie pentru toate tipurile de ten. Aș putea chiar să spun că este crema mea preferată anti-aging, știut fiind faptul că expunerea la soare determină pătarea tenului și apariția prematură a ridurilor, o față expusă cronic la soare îmbătrânind mult mai repede comparativ cu una neexpusă.
Bineînțeles că, pentru fiecare ten, se stabilește o rutina particularizată în funcție de nevoile specifice: exfoliere, seruri și/sau creme hidratante, sau, dimpotrivă, matifiante, precum și creme antirid pentru tenul matur. Pielea din jurul ochilor are nevoie de o îngrijire specială și necesita creme contur de ochi, cu ingrediente specifice acestei zone.
Ce ar trebui să cuprindă trusă de îngrijire a unei femei cu ten matur vs. tânăr?
Pentru tenurile tinere, având în vedere că sunt tenuri mai seboreice, recomand produse de curățare și exfoliere, mai astringente, precum și creme matifiante. O greșeală frecventă a tenurilor tinere este încărcarea lor cu creme prea hidratante, comedogene, sau fonduri de ten cu putere mare de acoperire, care blochează, obturează porii. Consecința este apariția acneei cosmetice, sau retenționale.
Tenurile mature, dimpotrivă, sunt tenuri cu o tendință de uscare, motiv pentru care recomand creme hidratante, antirid, cu ingrediente anti-aging. Cel mai cunoscut asemenea ingredient, la oră actuală, este retinolul.
Cum ne asigurăm că atingem nivelul de hidratare corespunzător într-o zi?
Hidratarea tenului este necesară dacă vrei sa ai grijă de frumusețea ta și de starea ta generală de bine. Cel mai simplu mod prin care ne putem hidrata tenul este consumul a cel puțin 2 litri de apă plată zilnic. Volumul zilnic necesar de apă este de aproximativ 40 ml/kg, deci pentru un adult de 70 kg, e nevoie de 2,8 litri zilnic.
Pe lângă hidratarea internă, nu trebuie sa o neglijăm nici pe cea externă, având grijă să alegem crema potrivită pentru hidratare: pentru iarnă- formule mai cremoase și bogate in lipide, pentru vară- formule mai fluide și mai ușor absorbite de piele.
Procedurile estetice minim invazive ar trebui începute la 25 ani, când începe procesul de îmbătrânire a pielii
Cremele anti-aging: mit sau realitate?
Acelea promovate drept senzaționale? Sunt…undeva între mit și realitate. Tinerețea fără bătrânețe, mai ales a tenului, este visul oricărei femei care ține la aspectul său. Dar putem oare să ne menținem aspectul tânăr al tenului folosind doar creme? Cremele care promit minuni s-au diversificat atât de mult în ultimii ani încât ne este greu să alegem între una cu foiță de aur, sau alta cu extract de caviar, și exemplele pot continua.
Cremele anti-aging, în care căutăm efecte miraculoase, au, în realitate, efecte benefice limitate în lupta cu îmbătrânirea. Aceasta se datorează, pe de o parte, ingredientelor active în concentrații relativ mici (motivul este de siguranță: pentru a nu produce efecte adverse dacă sunt utilizate acasă, fără supraveghere medicală), iar pe de altă parte, penetrării limitate în tegument: epidermul, stratul superficial al pielii, funcționează ca o barieră în absorbția cremei la nivel cutanat.
Din aceste motive, pe lângă folosirea cremelor, recomand proceduri estetice minim invazive, care au drept scop stimularea sintezei de colagen pe termen lung (mezoterapie, laser, peeling chimic, Dermapen, PRP, radiofrecvența, Intraceuticals), precum și injectări cu toxina botulinică pentru ridurile de expresie- unde cremele clar nu au eficiență! Toate, atenție, efectuate în clinici medicale de specialitate!
Există o vârstă minimă de la care se pot începe tratamentele minimum invazive?
Nu există o vârstă minimă standard de la care putem începe tratamentele minim invazive și depinde la ce ne referim când vorbim de aceste tratamente. Trebuie ținut cont de faptul ca injectările cu acid hialuronic se folosesc în estetică nu doar pentru umplere, ci și pentru a corecta anumite defecte. De exemplu, pentru: corecția nasului (rinoplastie nechirurgicală), corecția cearcănelor, augmentare de bărbie, sau pe linia mandibulei. Iar aici e vorba, de multe ori, de persoane tinere care vor să corecteze anumite imperfecțiuni moștenite pe linie genetică. În aceste cazuri, intervențiile se pot face începând cu vârsta de 18 ani.
În ceea ce privește botoxul, injecțiile cu toxina botulinică se fac la vârste tinere, când ridurile nu sunt așa adânci și se pot corecta ușor. Trendul în estetică la ora actuală este baby botoxul, adică botox în doze mici, la vârstă tânără (mai ales dacă persoana este expresivă), care are și rol de prevenție anti-aging.
Dacă ne referim la proceduri estetice minim invazive, care duc la stimularea sintezei de colagen, recomand începerea acestora în jurul vârstei de 25 ani. Adevărul este că, începând cu această vârstă, indiferent de moștenirea genetică, este științific demonstrat ca începe procesul de îmbătrânire a pielii. Organismul nu mai produce suficient colagen, fibrele de elastină nu mai sunt suficient de ferme, pielea se subțiază, consecința fiind laxitatea pielii și apariția ridurilor.
Dar, bineînțeles, totul trebuie particularizat în cadrul unei consultații dermatologice! Trebuie stabilit un plan de tratament în funcție de nevoile tenului și predispoziția genetică de îmbătrânire, precum si factorii extrinseci care pot interveni în acest proces (expunere la soare, fumat, etc).
Acidul hialuronic, fără riscuri dacă este injectat de un medic experimentat și dacă produsele sunt de calitate
De ce trebuie să țină cont o femeie, care dorește să urmeze un tratament estetic cu acid hialuronic?
În primul rând, consider că, dacă își dorește un tratament cu acid hialuronic, o femeie trebuie să fie atentă la alegerea medicului care va efectua procedura de injectare. În zilele noastre, când vedem atâtea exemple nereușite în jur, este important să îți alegi un medic cu reputație în domeniu, cu experiență, cu care poți să comunici, să transmiți ceea ce îți dorești, astfel încât rezultatul final să fie cel dorit.
Acum câteva detalii…tehnice: acidul hialuronic este un produs biocompatibil care se găsește în seringi preumplute de 1 ml sub forma unui gel care se injectează în piele. Procedura NU este dureroasă, pentru că se folosește o crema anestezică aplicată local cu 30 minute anterior procedurii. FOARTE IMPORTANT este să se folosească produse de calitate, omologate!
Efectele adverse sunt tranzitorii, de regulă, și constau într-o iritație temporară a pielii și, uneori, vânătăi- care vor ceda însă în câteva zile. Acidul hialuronic NU are recomandări speciale sau riscuri mari în ceea ce privește utilizarea DACĂ este injectat de un medic experimentat.
Cum putem menține pe un termen mai îndelungat efectele acidului hialuronic?
Post procedural, se masează ușor zona injectată și se recomandă consumul de minim 2 litri apă/zi. Un aport crescut de lichide ajută la refacerea pielii și conferă suport pentru înglobarea acidului hialuronic, crescând remanența.
Ce tratamente pot diminua aspectul unui ten obosit, fără luminozitate, cu cearcăne?
Pentru un astfel de ten recomand proceduri estetice minim invazive (efectuate în clinici) care au ca scop curățarea și hidratarea tenului. După cum spuneam și mai sus, un ten frumos este un ten curat, astfel că prima măsura este curățarea prin proceduri de exfoliere, de exemplu microdermabraziune.
Apoi, în funcție de nevoile tenului, se poate apela la proceduri de skin tightening și de stimulare a sintezei de colagen, ca de exemplu: Dermapen combinat cu mezoterapie sau PRP, tratamente laser, de radiofrecvență, peeling chimic.
Dacă dorim să îmbătrânim frumos, este important sa găsim un medic estetician care sa ne monitorizeze periodic și să ne stabilească un plan de tratament anti-aging, prin aceste proceduri efectuate periodic. Ele vor ajuta pielea pe termen lung sa își păstreze vitalitatea și tonusul.
Mituri demontate: Botoxul nu „încremenește” fața și NU adâncește ridurile!
Cum putem preveni adâncirea ridurilor de expresie?
Adâncirea ridurilor de expresie se poate preveni doar prin injectare de Botox! Nu există alt tratament la ora actuală care sa poată înlocui Botoxul din acest punct de vedere. Fiind vorba de riduri de expresie, trebuie sa înțelegem mecanismul care stă în spatele formarii ridurilor: este vorba de o contracție repetată a musculaturii din zona respectiva și, in consecință, trebuie intervenit pentru blocarea acestor mușchi. Neblocând musculatura, ea se va contracta în continuare, iar ridurile se vor adânci.
În jurul subiectului botox s-au creat de-a lungul timpului tot felul de mituri. Ce presupune un tratament cu botox, cui îi este recomandat, în ce doză, în ce zone ale feței?
Toxina botulinică este o neurotoxină care se injectează la nivelul pielii pentru corectarea ridurilor de expresie și acționează într-un mod reversibil, prin blocarea transmiterii impulsurilor nervoase către musculatura facială responsabilă de producerea acestor riduri. Procedura este simplă și sigură, durează 10 minute, nu necesită anestezie și constă în efectuarea unor micro-injecții cu un ac fin la nivelul zonelor feței unde dorim ameliorarea ridurilor.
Într-adevăr, în jurul toxinei botulinice s-a creat o întreaga colecție de mituri. Cel mai răspândit este acela că Botoxul determină pierderea capacității de a avea expresii faciale și obținerea unui facies imobilizat, rigid. În doze corespunzătoare, efectul Botoxului este de fapt subtil și îmbunătățește aspectul facial, prin reducerea ridurilor de expresie. Un tratament aplicat corect va avea drept rezultat un efect natural, care va întineri fața.
Un alt mit frecvent este acela ca după ce trece efectul, ridurile vor fi mai adânci ca înainte. Fals! Dimpotrivă, atunci când suntem injectați cu Botox, musculatura este relaxată, iar ridurile NU se adâncesc.
Să nu uităm că injectarea cu toxină botulinică are în spate un istoric îndelungat, de peste 30 de ani, și un profil de siguranță bine stabilit, cu peste 20 milioane de tratamente efectuate în lume de la introducerea lui pe piață.
Cui îi e recomandat? Tratamentul se adresează în general tuturor persoanelor care își doresc diminuarea ridurilor de expresie, precum și prevenirea adâncirii acestora. Botoxul are indicații pentru ridurile din etajul superior al feței: ridurile de încruntare dintre sprâncene, ridurile de mirare din zona frunții și ridurile perioculare (“laba gâstii”).
Există și indicații medicale pentru injectările cu Botox: transpirație excesivă axilară, palmară și plantară (hiperhidroza), bruxismul (scrâșnitul din dinți), blefarospasm, migrene.
Dozele folosite în medicina estetică sunt mult mai mici în raport cu cele folosite pentru tratarea anumitor afecțiuni medicale și depind de profunzimea ridurilor, zonele pe care dorim să le injectăm, preferința sau sexul persoanei injectate. De exemplu, conform studiilor, bărbații au nevoie de o doză mai mare de Botox pentru aceleași zone, având o musculatură mai puternică.
Efectele injectării sunt temporare, între 4-6 luni, cu variații individuale. Durata rezultatelor depinde de modul în care organismul integrează și degradează toxina botulinică.
By Dr. MIRELA SUSAN,
Medic primar dermatovenerologie, doctor în știinte medicale, specialist antiaging și estetică dermatologic, trainer injectări cu Botox și acid hialuronic
Dermavision: 10 ani de frumusețe susținută – este campania prin care Dermavision România celebrează 10 ani de activitate. Informarea și educarea din surse corecte sunt vitale atunci când discutăm despre frumusețea tenului și sănătatea corpului, iar dr. Mirela Susan este alături de noi în tot acest proces.
Roxana Lupu este Business Development Manager Adrenallina Media, cu o experiență de peste 15 ani în presă – print, TV și online. Spune că acești ani au educat-o să asculte poveștile oamenilor, să le așeze apoi în text sau imagine și să încerce să le dezvăluie sensul, „pentru cei care citesc sau privesc”.
A trecut apoi în PR, marketing și advertising, învățând cum se construiește un brand, cum se comunică el, ce este o campanie, un brief, ce înseamnă client service sau KPI. Dezvăluie că, în timp ce aprofunda toate aceste lucruri, pe plan profesional, a descoperit ceva fundamental pentru ea – sportul:
„Am primit o bicicletă în dar, am mers cu ea la prima competiție de mountainbike și nimic n-a mai fost la fel.”
A început să practic sport de anduranță, apoi a înteles că își dorește să stea cât mai aproape de domeniul de comunicare și cel sportiv: „să le contopesc și să aduc aici ceea știu să fac și ceea ce mă pasionează.”
Cum a fost copilăria ta? Care este cea mai frumoasă amintire pe care o ai din acea vreme?
Copilăria mea a fost la țară, la bunici, în mijlocul naturii, bătătorind drumul prăfuit al satului în picioarele goale, până aproape de 7 ani. Au rămas în mine apusuri pe câmpuri de floarea-soarelui, dimineți cu ciocârlii pe dealuri cu viță de vie. Nu există cea mai frumoasă amintire, tot ce am trăit este parte din mine, ca apa rece din diminețile de iarnă, cu care mă spălam pe chip, din zăpadă topită.
Ce trăsături ale tale, ca profesionist, crezi că provin din familie și din felul în care ai fost crescută?
Bunul simț și măsura și probabil încăpățânarea și rezistența bunicii mele, pe care cred și sper că o moștenesc.
Pe de altă parte, care este cel mai valoros lucru pe care l-ai învățat ca sportiv?
Am început să fac sport târziu, undeva spre 30 de ani. Am început cu mountain bike, ciclism off-road pe teren accidentat, pe munți și dealuri. Am trecut apoi la triatlon, adăugând alte două sporturi: alergare și înot. Ca să ajung la competiții, aveam nevoie de un obiectiv și de un plan de antrenament.
Așa am putut să înțeleg că rezultatul cursei mele depinde în egală măsură de modul în care mă antrenez și de gândirea mea strategică, care ține cont și de factori externi: ceilalți concurenți, vremea din ziua aceea, tipul traseului și adaptarea mea la traseu, dozarea efortului meu în cursa, strategia de abordare a traseului în funcție de factorii de mai sus, tipologia cursei și punctele de alimentare de pe traseu și multe altele. Felul în care eu mă pregătesc pentru toate aceste situații va determina rezultatul. Să înțelegi asta e crucial, mai ales în plan profesional.
Ce îți dorești să vezi mai mult în industria din care faci parte?
Mai mult respect și etică de business. E aproape „common sense”. Cum ar fi să răspunzi la email dacă ai primit o prezentare concepută special pentru tine, în urma unei întâlniri. Să spui: “mulțumim, din anumite motive nu vom face proiectul acum, dar mulțumim pentru efort”. Sau “nu e ceea ce căutăm (nu avem buget acum, s-au schimbat prioritățile etc etc) dar mulțumim oricum”. Asta e ceea ce mi-ar plăcea să văd mai mult.
Se spune că suntem suma experiențelor care ne-au marcat și a oamenilor pe care i-am întâlnit. Povestește-ne despre un wake-up call și de un om care te-a marcat profesional.
Meseria mea de baza este jurnalismul. Aș vrea să vorbesc despre profesorul meu din Facultatea de jurnalism de la Iași, Daniel Condurache, editorul Opinia Studențească, revistă săptămânală de actualitate și reportaj, înfiinţată în 1974, scrisă de studenți de atunci și până astăzi. El a fost cel care a văzut ceva în mine și mi-a dat curaj să scriu.
Ne-a cultivat tuturor dragostea pentru povesti și reportaj și ne-a învățat meseria asta, jurnalismul, așa cum se face ea corect. Sau cum ar trebui să se facă. Oricine a trecut prin redacția Opiniei duce cu el, în buzunarul de la piept, o nestemată mică, mică, dar incredibil de strălucitoare, invizibilă pentru mase dar recognoscibilă de către cei care au trecut pe acolo.
În ce crezi că merită să mai crezi? Ținând cont de direcția în care se îndreaptă lumea: social, economic, politic?
Cred că trebuie să crezi că tu ai puterea de a-ți așeza viața și de a o reașeza, ori de câte ori e nevoie. Indiferent de ceea ce se întâmplă jur. Căci mereu se întâmplă ceva.
Prin ce crezi că se manifestă puterea comunităților?
Prin puterea de a face bine, împreună. Atunci apare magia, când energia oamenilor vine laolaltă pentru un scop bun. Am putut să simt asta chiar zilele trecute. Proiectul nostru de ecologizare prin sport, Plogging pentru România, a ajuns la Râmnicu Vâlcea, unde am curățat de gunoaie o pădure, împreună cu zeci de voluntari.
Am strâns împreună, în doar câteva ore, 6 tone de gunoaie! Deși majoritatea dintre noi ne-am cunoscut pentru prima dată, acolo, la acțiune, am devenit o echipa în momentul în care am început să strângem pet-uri, carcase de mașini, cauciucuri, și toate gunoaiele imaginabile și neimaginabile pe care unii oameni le aruncă într-o pădure… A fost magic ce am reușit împreună. Asta este puterea comunității.
La nivel de mindset, ce poate învăța un antreprenor din experiența unui sportiv?
Sportul este un mare profesor. În primul rând, îți arată că nu prea sunt scurtături. Chiar trebuie să munceșți și să transpiri și să cazi și iar să te ridici și iar să recalculezi ruta și să dai tot. Altfel nu se poate. Sportivul muncește în fiecare zi pentru obiectivul lui. Dincolo de muncă, are o strategie. Nu doar muncă brută, ci muncă deșteaptă. Peste acestea două se presară un ingredient secret, care nu e așa secret: încrederea că efortul tău va da roade, că ai capacitatea de a te așeza pe drumul tău, acela pe care îl visezi. Nu merge una fără cealaltă.
Eu susțin seminarii de motivație prin sport în mediul corporate, în cadrul programelor noastre de wellbeing în companii. Și am început să lucrez pe partea aceasta și individual, cu general manageri sau project manageri, care au de jonglat cu KPI’s pe proiecte multiple. Mindset-ul este crucial iar sportul este un profesor excelent. Nu trebuie să înveți nimic pe de rost, pentru vei trăi ceea ce este sportul și vei înțelege, fără prea multe cuvinte.
Povestește-ne puțin despre Adrenallina Media. Cum ai gândit structura proiectului și cui se adresează?
Adrenallina Media a fost gândită împreună cu partenera mea în agenție, Raluca Mihăilă; suntem prima agenție de comunicare și evenimente din România axată pe sport și wellbeing. Facem comunicare, strategie și evenimente pentru branduri din aceste zone: sport, viață sănătoasă, green, eco, wellness/wellbeing, derulăm programe de corporate wellness în companii, prin traininguri teoretice și practice pe zone de interes precum hrană sănătoasă, sport și mișcare, motivație prin sport, posturologie și așezare pe scaun la birou.
Avem, de asemenea, evenimentele noastre signature, precum Conferința Sports Marketing în România, ajunsă deja la ediția 5, proiectul de ecologizare prin sport la nivel național Plogging pentru România sau festivalul de wellness pe care îl vom organiza la vara, în Mogoșoaia, lângă București, WellFest.
Când discutăm despre conturarea direcției de comunicare pentru un sportiv – ca parte a branding-ului personal, care este cel mai important element de care trebuie să ținem cont?
Cel mai important element al unei direcții de comunicare pentru un sportiv este întotdeauna altul, de la sportiv la sportiv. Fiecare are specificitatea sa: limitele sale pe care le impune în ceea ce privește cât și cum dorește să se comunice despre el, ce anume se poate comunica despre sportiv în funcție de personalitatea sa. În funcție de multe alte criterii probabil că tone of voice este fundamental.
Cum ar trebui să se pregătească un sportiv de-a lungul carierei pentru ca la un moment dat să poată ceda locul de pe teren generațiilor viitoare și să facă tranziția cât mai smooth spre partea de coaching sau mentoring?
Este un subiect delicat acesta. Sportivii din România muncesc până la epuizare toată carieră lor, concentrându-se pe obiectivul sportiv și atât. Nu este nimeni acolo pe parcurs, să-i sprijine, să-i consilieze, să-i direcționeze, pentru a-și pregăti calea de după cariera de sportiv. E nevoie totuși de timp ca să înveți practic altă meserie, meseria comunicării mesajului, de așezare cu sens a poveștii tale pentru un public, astfel încât acest public să beneficieze de poveste și de expertiza sportivului.
Ce ți-ai dori să nu uiți niciodată – indiferent cât ar trece timpul sau cât ai avansa în carieră?
Nu vreau să uit niciodată că dincolo de orice obiectiv și KPI și proiect și ambiție și lauri, nimic nu este mai important decât dragostea.
WOW – Women of the World Festival is set to take place this week (Friday 6th – Sunday 8th March) at Southbank Centre for the 10th year in a row. The festival celebrating women and girls takes place across the International Women’s Day weekend with a line-up of over 25 ticketed events featuring some of the world’s most exciting performers, activists and voices.
The festival also includes a packed sold out Day Pass programme on Friday and Saturday featuring dozens of panel discussions, workshops and performances.
The WOW Foundation’s President, HRH The Duchess of Cornwall, will open the festival on Friday morning with a speech about domestic abuse; joining Businesswoman and Campaigner Gina Miller; Survivor, SafeLives Pioneer, domestic abuse and youth violence consultant Naomi Donald; artist, activist and SafeLives Pioneer Celia Peachey; and SafeLives CEO Suzanne Jacob.
In an evening of fun, frank and honest conversation, Scarlett Curtis and special guests from the new film Misbehavior discuss making the film and what feminism means to them in this special live recording of Scarlett’s hit podcast, Feminists Don’t Wear Pink, on Friday. Scarlett will bejoined by the real-life Miss World 1970, Jennifer Hosten; the director of the film, Phillipa Lowthorpe; and the writer of the screenplay, Rebecca Frayn Joining the panel to continue discussions about the film industry is leading Intimacy Coordinator and Movement Director Ita O’Brien, who led a successful campaign to publish industry guidelines for scenes involving sex or nudity.
With reports of hate crimes increasing, and some people feeling more ostracised since the UK’s historical referendum, on Friday evening WOW will examine exactly what it means to be British today in Britishness and Power. The panel will comprise Reni Eddo-Lodge, Sumaya Kassim, Dr Nadine El-Enany, Kieran Yates and Chair Fatima Manji. This powerful event will examine what impact the changing political landscape has on the identities of British women, and
ask who the keepers of British values are.
Salma Hayek, Fatima Bhutto, Adwoa Aboah, Christiane Amanpour, Sarah Harris,
Julia Gillard and Paris Lees all join the panel for British Vogue’s Forces for Change hosted by British Vogue on Saturday evening. Editor in Chief Edward Enninful has invited artists, activists, fashion pioneers and friends to join him for an evening of intimate conversation exploring the key topics that came out of British Vogue’s September Issue guest edited by Meghan, Duchess of Sussex.
The Sell-Out September Issue, Forces For Change was the fastest selling issue in British Vogue’s 104-year history and defined the news agenda for days. On Saturday evening, the world’s leading climate change and social justice activists will gather to look at feminist solutions to climate change. The panel includes previously announced first female President of Ireland and former UN High Commissioner for Human Rights Mary Robinson, alongside Chair of the International Indigenous Peoples Forum on Climate Change Hindou Ibrahim, poet, disability and climate change activist and author Khairani Barokka, and journalist Pat Mitchell.
Joining the previously announced host Deborah Frances-White at Saturday night’s The Guilty Feminist Live at WOW is co-host Susie Wokoma, comedian Bridget Christie, Fleabag actor Sian Clifford, and music by Joy Crookes.
On the festival’s final day on Sunday, Afua Hirsch, Margaret Busby, Phyll Opoku-Gyimah, Liv Little, Kelechi Okafor, Victoria Adukwei-Bulley, Diana Evans and, Jade Anouka come together for an afternoon of celebration of Toni Morrison’s work, featuring readings and exclusive excerpts from The Bluest Eye and the newly released documentary Toni Morrison: The Pieces I Am.
On Sunday afternoon evening, Sandi Toksvig meets her personal and professional heroes to discover how they got to where they are today in How the Hell Did I Get Here? She will interview women who have triumphantly defeated the odds to climb to the very top including Lennie Goodings, Pat Mitchell and Dr. Maggie Aderin-Pocock MBE.
The festival’s finale events will be a special International Women’s Day edition of Letters Live at WOW and The Beauty Myth: 30 Years On, exploring what has and hasn’t changed since the legendary book’s publication three decades ago. Joining its author Naomi Wolf, is multi-award nominated plus size fashion blogger Stephanie Yeboah; Levi Hord, a scholar and activist who uses trans* and queer frameworks to speak about the changing meanings of gender identity; and make-up artist Kay Montana. The event will be chaired by novelist Kate Mosse.
Over the three days, the festival will also include previously announced appearances from Shazia Mirza, Elif Shafak, Caroline Criado Perez and Bobby Baker. Joining the Day Pass programme includes Dina Asher-Smith, the fastest British woman in history who will talk to Founder Jude Kelly in the Royal Festival Hall to close the first day of the Festival about what drives her, her role models, and the tools she’s used at the turning points in her life.
___________________
This year’s festival will take place over the Southbank Centre site and see the return of WOW Speed Mentoring, WOW Bites and the WOW Market. Over the past 10 years WOW Festivals have reached more than two million people across six continents, from Baltimore to Brazil, Cardiff to Karachi. In 2018, Jude Kelly founded The WOW Foundation to run the global movement as an independent charitable organisation. The WOW Foundation produces festivals across the world to celebrate women and girls, and raise awareness globally of the issues they face and possible solutions. Led by Kelly, the organisation works to build, convene and sustain a global movement that believes a gender equal world is possible and desirable through WOW festivals and empowering women and girls. WOW festivals are presented by arrangement with Southbank Centre. Detailed programme information and tickets can be found here. WOW’s 10th anniversary festival is supported by The WOW Foundation’s Global Founding Partner Bloomberg.
Carmen Mihalca este un antreprenor complex. De 17 ani, alături de soțul său, crește afaceri în online, împreună cu echipa Touch Tech. De asemenea, ajută antreprenorii „să își construiască imaginea afacerii online, o imagine care să rămână întipărită în memoria clienților prin servicii de branding, implementare și promovare website, sprijinindu-i în acest fel să-și vândă mai bine serviciile.”, după cum afirmă chiar ea. De 12 ani, Carmen este și specialist SEO, ulterior devenind partener Google Ads.
„Mi-a plăcut mereu să învăț, să mă educ, să citesc, să inovez. Sunt o persoană curioasă, mereu în căutarea unei provocări.”
Subliniază importanța promovării cărților de calitate pentru copii, oferirea unui loc unde părinții să poată găsi ușor o carte potrivită pentru copii lor:
„Am devenit mama unui băiețel minunat, acum aproape 9 ani și, împreună cu el, am descoperit cărțile pentru copii. Le citim împreună de la naștere, le descoperim și le discutăm împreună. Cititul e momentul nostru magic de fiecare zi.”
De Ziua Internațională a Cărții, s-a născut proiectul FiledeVis.ro
Spune că îi place diversitatea și îi plac provocările. Așa că, în23 Aprilie 2016, a început aventura File de Vis, proiect pe care îl descrie ca pe un „loc frumos și îngrijit, unde scriem despre cărțile frumoase, pe care le citim copiilor noștri.”
Ulterior, a deschis platforma pentru toți cei care doresc să scrie o recenzie a unei cărți pentru copii.
Antreprenoare.ro – un cadou de Ziua Femeii, pentru antreprenoarele cu inițiativă
În urmă cu 2 ani, Carmen a creat Antreprenoare.ro, cu visul de a crește o comunitate de femei de afaceri:
„Femei care să colaboreze, să își împărtășească experiențele, să se educe reciproc și să își susțină afacerile. Am creat inițial grupul de Facebook, încercând să aflu ce probleme întâmpină antreprenoarele din România.”
De 8 Martie, o întâmplare pe drumul spre școala copilului a dus la ideea unui proiect pentru femei puternice: „un drum noroios, sinuos, mașină, copil agitat, grabă, informare, hotărâre, perseverență, succes – așa s-a născut ideea Antreprenoare.ro.” În același an, de 1 Decembrie, Carmen a lansat primul proiect ,,100 de antreprenoare la 100 de ani de România”, unul îndrăzneț, realizat în exact 16 zile. Inițial, dorința sa a fost să prezinte povestea a 100 de antreprenoare, dar, pentru că cererea a fost mult prea mare, a acceptat toate persoanele doritoare să răspundă: „Maratonul întrebărilor a durat 11 zile. Am citit povești frumoase, motivaționale, inspiraționale.”
„Proiectul mi-a adus un sentiment de împlinire greu de descris, așa că am hotărât că ar fi momentul să încep implementarea platformei Antreprenoare.ro!”
La puțin timp de la lansarea proiectului, tot în iarna anului 2018, Carmen a primit o lovitură cruntă, fiind diagnosticată cu cancer la sân: „Focusul meu s-a schimbat acum. Aveam alte bătălii de dus, altă luptă de câștigat.”
Cancerul nu este o boală lașă. Te lasă să lupți
Carmen ne povestește cum această afecțiune i-a deschis mintea„spre noi oportunități și te face să vezi lumea prin prisma posibilității ca aceasta să fie ultima zi, ultimul an din viața ta. Și atunci, ai o alegere de făcut. Și anume, cum o să-ți trăiești ultimele zile, ultimii ani din viață.”
A început să își pună diverse întrebări:
Cum lupt și ce arme folosesc ca să înving și cu cine lupt de fapt?
Am adus suficientă valoare în această viață?
Ce las în urmă o să aibă un impact asupra oamenilor?
Dar asupra familiei și a copiilor?
Care a fost misiunea mea pe lumea aceasta?
„Eu mi-am luat timp să lupt și sper că mi-am luat armele potrivite. Începutul anului 2019 a fost pentru mine și familia mea un tăvălug emoțional, o luptă. Îi mulțumesc soțului meu care a fost mereu alături de mine și a luptat pe toate fronturile! Mulțumesc clienților mei, care au înțeles situația și au acceptat prelungirea termenelor limită pentru finalizarea proiectelor de web development!”
„Pe măsură ce timpul trecea, misiunea mea s-a clarificat. Cred că pot să ajut femeile antreprenor să-și facă auzită vocea!”
Acum, la un an de la victoria asupra cancerului, Carmen consideră că este momentul potrivit ca Antreprenoare.ro să fie lansat. Își dorește să ajute femeile antreprenor din România, să le promoveze afacerile în online:
„Vreau ca vocea lor să fie auzită, pentru că o femeie poate găsi în interior resurse pe care nu știa că le are, iar o femeie cu o voce este, prin definiție, o femeie puternică. Vă aștept să vă spuneți povestea și să creștem împreună o comunitate puternică, a tuturor femeilor antreprenor!”
În acest moment, ne bucurăm de un context și un mediu prielnic pentru dezvoltare, iar colaborarea este cel mai clar mod de a recunoaște meritele celei de lângă noi. Succesul pe cont propriu – indiferent ce formă capătă el, e răsplata muncii. Dar când întreaga comunitate are de beneficiat de pe urma acestuia, cu atât mai mult merită atenția și sprijinul nostru.
Every woman for herself every woman este inițiativa care pune accent pe colaborare și susținere a comunităților de femei care se implică activ în comunitatea din care fac parte.
By Diana Arieșan – editor The Woman Magazine
Material realizat în parteneriat cu Asociația Antreprenoare.ro
Pe 26 martie are locLadies in Cyber Security, singuraconferință din România dedicată femeilor care activează în domeniul securității cibernetice.
La eveniment vor fi prezenți atât speakeri locali, din partea unor companii de renume, cât și experte în securitate cibernetică din țări precum Republica Macedonia de Nord sau Olanda. Conferința se desfășoară la Impact Hub, în București, începând cu ora 09:30.
Evenimentul este organizat pentru al doilea an consecutiv și timp de o zi reunește 150 de specialiști în IT și information security (infosec), unul dintre cele mai interesante domenii de activitate din zilele noastre.
Conform raportului2019 (ISC)2 Women in Cybersecurity, femeile care lucrează în cybersecurity reprezintă, în acest moment, aproximativ un sfert (24%) din forța totală de muncă. Dat fiind lipsa acută de specialiști în domeniu, traiectoria profesională a femeilor în această sferă a fost un subiect central anul precedent și va continua să fie o prioritate pentru profesioniștii din industrie și în 2020.
Speakeri internaționali de renume participă la Ladies in Cyber Security, ediția 2020
Participanții la conferință vor avea ocazia să o cunoască pe Ljubica Pendaroska, Consilier al Ministerului de Externe din Republica Macedonia de Nord, care de-a lungul carierei sale a avut misiunea de a apăra drepturile și libertățile omului. Aceasta va susține o prezentare despre ce înseamnă un ecosistem responsabil și sănătos de gestionare a datelor cu caracter personal, concentrându-se pe riscuri și impactul pe care îl au aceste date asupra vieții noastre.
Liderii infosec recunosc și susțin importanța diversității și potențialul extraordinar al femeilor în cybersecurity, de la roluri executive și până la cele de conducere. Printre invitatele de marcă ale conferinței va fi și Grațiela Măgdălinoiu, președinte ISACA România. Ea va vorbi despre acțiuni și oportunități prin care e încurajat și susținut accesul femeilor în roluri tehnice.
Cu cât digitalizarea ocupă mai mult loc, atât în viața personală, cât și în cea profesională, cu atât dispozitivele pe care le folosim în acest proces trebuie să fie cât mai bine protejate de potențialii atacatori. Aici intervin specialiștii în securitatea informațiilor,de care e nevoie tot mai mare de la un an la altul. Însă, în ciuda numărului mare de oportunități din industrie, rolurile infosec rămân adesea neocupate, pe măsură ce criza forței de muncă se adâncește și în acest domeniu.
Evenimentul este organizat de Asociația „Centrul de Cercetare în Securitate Informatică din Romania” – CCSIR, împreună cu Orange România, în calitate de partener principal, și Atos. Mai multe detalii despre speakeri și subiectele abordate sunt disponibile pesite-ul oficial al conferinței.
Despre Ladies in Cyber Security
Ladies in Cyber Security este singura conferință din România dedicată exclusiv femeilor care activează local în domeniul securității cibernetice. Prima ediție a evenimentului a avut loc în 2019.
Ladies in Cyber Security este o inițiativă DefCamp, cea mai mare conferință de securitate cibernetică din Europa Centrală și de Est.
“If you want to empower a woman, give her a microphone!” spuneMirela Sula, fondatoarea Global Woman Club, asociație care și-a început călătoria, reunind femei de carieră din întreaga lume, încurajându-le să se dezvolte și să devină vizibile la nivel internațional.
Una dintre aceste femei este Silvia Tudor, Managing Director Traducembine.ro, un proiect care s-a născut în 2007 și a conștientizat rapid nevoia și trendul comunicării digitale, încercând să găsească soluții cât mai versatile și pentru serviciile de interpretariat, de la cel clasic de conferință, până la interpretariatul on-the-phone, skype etc.
Silvia are peste 15 ani de experiență în domeniul traducerilor, atât ca traducătoare, cât și ca Manager de Proiect, dar și peste 12 ani în administrarea și conducerea companiei de traducere și localizare. Visul ei este acela de a face toate limbile mai accesibile pe tot cuprinsul globului și de a ajuta oamenii să comunice mai ușor și mai eficient la nivel global.
Care sunt momentele importante din viața ta care te-au adus unde ești acum?
Primul moment important a fost cel în care, în ultimul an de liceu fiind, am realizat cât de mult îmi place să studiez limbi străine și că asta vreau de fapt să fac eu mai departe. Așa încât am dat examen la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității București și am intrat la secția slovacă-engleză. Nu mi-am dat seama atunci că acea decizie îmi va influența drumul profesional și, chiar și cel personal (mi-am cunoscut soțul în Bratislava, pe când eram cu o bursă de studiu a limbii slovace la Universitatea Comenius).
Următorul moment a fost cel în care, după câteva încercări eșuate de a găsi job-ul „ideal”, pe care îl credeam eu în acel moment ca fiind în PR și Comunicare, am luat o pauză și am reflectat la ceea ce îmi doresc într-adevăr și la ce mă face să mă simt bine. Așa încât, m-am întors tot la limbile străine, realizând că îmi ignorasem pasiunea și chemarea.
Am început mai întâi ca traducător freelancer, după care am simțit că nu e de ajuns, că nu pot să acopăr atâtea combinații de limbi, și am decis să îmi deschid o afacere proprie în domeniul serviciilor de traducere și interpretariat și astfel a apărut Traducembine. Întotdeauna am fost mânată de dorința de a putea ajuta oamenii de oriunde să comunice cât mai ușor și de a înlesni tuturor accesul la texte de orice natură și în orice limbă ar fi scrise.
Ce trăsături ale tale, ca profesionist, crezi că provin din familie și din felul în care ai fost crescută?
Cred că cel mai important lucru învățat în familie a fost libertatea de a alege ceea ce îți place să faci și munca constantă pentru a obține ceea ce îți dorești, precum și spiritul întreprinzător.
Care crezi că e aportul principal pe care un lider feminin îl poate aduce într-o companie?
Intuiția și sensibilitatea, dar și forța interioară și determinarea. O femeie își pune tot sufletul în ceea ce face și cred că acest lucru se transmite mai departe și are impact asupra oamenilor din jurul ei.
Lăsând la o parte planul profesional, ce ne poți spune despre familia ta? Cum te susțin cei dragi și viceversa?
Eu sunt norocoasă să am o susținere 100% din partea soțului meu, care este de fapt și cel care m-a încurajat să încep o afacere pe cont propriu și cel cu care mă consult atunci când trebuie să iau decizii importante sau grele în afacere. Îmi place să cred că și eu, la rândul meu, l-am ajutat și l-am susținut atunci când a avut nevoie.
Avem două fetițe de 6, respectiv 10 ani, care sunt foarte cooperante și înțelegătoare, susținându-mă emoțional foarte mult, sunt drive-ul meu. Sunt foarte curioase, pun multe întrebări, de aceea eu le și iau la birou des și le explic ceea ce facem noi, cât de important este să ajuți oamenii, dar și să fii întotdeauna sincer și onest.
De unde îți iei energia?
În primul rând din familie, unde mă simt iubită, înțeleasă și sprijinită și, în al doilea rând, din munca mea, care îmi oferă satisfacția de a putea ajuta oamenii, chiar și atunci când totul pare aproape imposibil.
Ce ai vrea să-ți reamintești mereu, indiferent cât de mult se va dezvolta business-ul tău?
Aș vrea să îmi amintesc mereu să fiu recunoscătoare pentru tot ceea ce am și să nu uit să mă bucur și să apreciez fiecare clipă trăită.
Ce muzică te face să te simți acasă?
Mă liniștește muzica clasică sau, așa cum spun fetele mele, „de balet”, pentru că o asociază întotdeauna cu spectacolele de balet, o pasiune comună a noastră, dar și muzica jazz, care mă relaxează în serile de după o zi extenuantă.
În acest moment, ne bucurăm de un context și un mediu prielnic pentru dezvoltare, iar colaborarea este cel mai clar mod de a recunoaște meritele celei de lângă noi. Succesul pe cont propriu – indiferent ce formă capătă el, e răsplata muncii. Dar când întreaga comunitate are de beneficiat de pe urma acestuia, cu atât mai mult merită atenția și sprijinul nostru.
Every woman for herself every woman este inițiativa care pune accent pe colaborare și susținere a comunităților de femei care se implică activ în comunitatea din care fac parte.
Material realizat în parteneriat cu Asociația Global Woman Club Bucharest
Florina Russu este Community Manager Cluj în Asociația Happy Moms și coordonează Business Mom Club, dar și Conferința M.A.M.A. Este antreprenor, profesor, coordonator naţional proiecte şi programe educative, scriitor. Mamă a trei copii, ne vorbește despre echilibru, nuanțe, adaptabilitate.
În calitate de dascăl, cu o vastă experienţă la catedră, Florina subliniază importanța spiritului antreprenorial și a inițiativei, în învățământul de stat, competențe vitale pentru a atinge idealul în acest domeniu de activitate. Ca antreprenor în domeniul consultanţei educaţionale, afirmă faptul că cea mai mare împlinire profesională îi este oferită de recunoaşterea naţională în domeniul educaţiei instituţionalizate, bazate pe valori şi atitudini, reprezentând, prin ceea ce face, un laborator de imagine şi imaginar în cadrul reformei şcolii româneşti contemporane.
„Am ales să fac parte din echipa Happy Moms Cluj, deoarece am simţit că sufletul meu de bujor de munte se poate deschide liber şi solar în această comunitate minunată de femei oneste.”
Ești mamă a trei copii, dar și o femeie extrem de activă pe plan profesional. Cum procedezi să păstrezi acest echilibru?
Pe mine cuvântul echilibru mă duce cu gândul la balanță, la bucătărie și la cântar! Ori eu nu cred în lucruri albe sau negre, adevărate sau false, corecte sau incorecte, mai ales în bucătăria interioară a noastră, a femeilor. Totul în această lume este despre nuanțe, fluiditate, adaptabilitate.
Aceste planuri, cel de mamă, cel de profesor, scriitor și de artist vizual, s-au țesut împreună și au creat povestea mea. Este o tendință nocivă și chiar periculoasă de-a dreptul, pe termen lung, să crezi că separi planul personal de cel profesional și invers! Ar fi mai bine să înveți că echilibrul ești chiar tu! Cât de mult aduci acasă din problemele și dificultățile de la serviciu și cât de mult neîmplinirile din viața de familie le porți la serviciu, asta ține de noi.
De ce să nu ne luăm culori, atitudini și valori din toate experiențele pozitive și să ducem la job siguranța și iubirea caldă din familie, iar acasă să venim cu sentimentul că fără mine nimic din toate ce întâmplă nu ar fi? E realmente extraordinar să fii bine cu tine, apoi să intri în realitate așa cum intră gospodinele iscusite în bucătărie, ba chiar să faci, cu ce găsești, în fiecare zi, o masă delicioasă pentru toți cei care sunt flămânzi în jurul tău.
Cum se împacă profesorul cu antreprenorul din tine? Este o relație de complementaritate?
Sunt profesor titular de Limba Engleză și Literatură Universală în învățământul de stat, de 12 ani și antreprenor de doi ani, însă, simt că sunt mai mult antreprenor decât profesor, sau mai bine spus, am adus în rândul profesorilor spiritul antreprenorial ca și competență de bază, în ceea ce privește spiritul de inițiativă. Atâta timp cât un profesor, în simplitatea și esența lui este lipsit de inițiativă, e fără dialog interior și nevalidat ca profesionist. Un antreprenor nu pierde nici contactul cu realitatea și nici cu resursele sale. Știe cine e, spune ceea ce crede, fără rezerve!
De curând ai lansat un nou business, în domeniul educației artistico-vizuale. Povestește-ne despre Globularia! Ce ți-ai propus pentru 2020, pentru noul tău proiect?
Timp de doi ani am fost Florina Russu.ro, cea care a nișat fotografia educațională exclusiv pe acest domeniu, fotograful educațional care lua pulsul școlilor, profesorilor, elevilor și evenimentelor dedicate promotorilor educaționali.
De câteva luni, am lansat o Academie de Imagine și Imaginar Educațional, o instituție cu acte în regulă, cu sediu, cu 3 angajați, cu aparatură nouă, care dezvoltă servicii de educație vizuală, atât în țară, cât și în Uniunea Europeană, GLOBULARIA.EU: servicii foto-videografice, albume, cărți și atlase de imagerie educativă, materiale didactice de tip vizual-senzorial, cursuri Lie to me/Face-reading dedicate consilierilor educaționali, profesorilor, antreprenorilor educaționali.
Deviza ,,Dezvoltă al treilea ochi!” devine misiunea spirituală a artelor vizuale și de cale lungă, a noastră și a copiilor noștri. Se anunță un viitor în care copiii comunică rapid, intuitiv, clar și adevărat tot ce sunt ei și tot ce e dincolo de ei.
Când discutăm despre construirea unui brand personal, care este cel mai important element de care trebuie să ținem cont?
Un brand personal se naște, nu se construiește! Detaliile unui brand se construiesc! Brandul personal se naște din dorința noastră de a împărtăși cu ceilalți, o viață mai bună, autentică! Construcția de brand e detaliul care va face diferența de timp. În cât timp și pentru cât timp, viața noastră va deveni mai bună și mai autentică, îmbogățind, prin produsele noastre lumea clienților noștri.
Ce nu se știe despre tine?
Ce întrebare minunată! Se știe despre mine tot ce am lăsat eu să se cunoască, dar un scorpion are multe secrete. Vă pot spune că am un mare regret. În ultimul an de liceu, din cauza înălțimii și a greutății, nu mi-a fost permisă o carieră militară, și eu chiar visam că haina de polițist mi-ar fi venit foarte bine.
Astăzi, faptul că am absolvit ,,Lie to me” M.A.I la București și aplic în domeniul educației vizuale cursurile Face-reading, pentru femeile de afaceri sau pentru profesori și elevi, îmi demonstrează că acest domeniu în care azi excelez face parte din profilerul unei dorințe pe care o credeam neîmplinită. Ce nu se mai știe e faptul că îmi doresc să ajung cu Victoria, 2 ani, Dragoș, 5 ani, și Miruna, 8 ani, să vedem Aurora Boreală, iar soțul meu să mă ceară în căsătorie acolo pentru a doua oară.
Happy Moms sau mămici fericite. Cât de prioritară sau necesară consideri că este fericirea, ca trebuință umană, în drumul către idealul profesional?Cum te-a ajutat pe tine faptul că faci parte dintr-o comunitate antreprenorială?
Cred, din privirea mamelor nedormite, sâcâite, niște madonne absolut superbe, care-și poartă în suflet puii, că antreprenoriatul care se suprapune unei perioade de maternitate e motivant, le ajută să strălucească, să se transforme, le unește mai mult și devin mai puternice atunci când se folosesc de comunitate ca instrument de protecție, dezvoltare personală și acces la informație pe bază de referință!
Puterea comunităților de azi refac ,,satele” pierdute de ieri, unde toată lumea cunoaște pe toată lumea, recomandările devin factor de diferențiere și un loc inspirațional în care poți lua hotărâri de maximă sinceritate. La porți vei întâlni: și baba mironosiță, și pe cea slută, și pe cea înțeleaptă, și pe Mama mamelor și pe mama Zmeilor. Pe mine m-au ajutat toate întâlnirile să nu mă rătăcesc și să îmi urmez calea și să fiu chiar mândră de casa mea din acest sat!
În acest moment, ne bucurăm de un context și un mediu prielnic pentru dezvoltare, iar colaborarea este cel mai clar mod de a recunoaște meritele celei de lângă noi. Succesul pe cont propriu – indiferent ce formă capătă el, e răsplata muncii. Dar când întreaga comunitate are de beneficiat de pe urma acestuia, cu atât mai mult merită atenția și sprijinul nostru.
Every woman for herself every woman este inițiativa care pune accent pe colaborare și susținere a comunităților de femei care se implică activ în comunitatea din care fac parte.
By Diana Arieșan – editor The Woman Magazine
Material realizat în parteneriat cu Asociația Happy Moms
Mădălina Ghenea, actriță și model cu o carieră internațională, se va întâlni cu publicul din România la proiecțiile speciale ale primului film românesc în care joacă: Urma, debutul în lungmetraj al lui Dorian Boguță. Filmul intră în cinematografe începând din 6 martie. Trailer
În săptămâna lansării, Mădălina Ghenea va sta de vorbă cu spectatorii din București și Iași, la trei dintre avanpremierele filmului. Miercuri, pe 4 martie, de la 20.30, vedeta va vorbi despre prima sa implicare într-o producție românească la Băneasa Shopping City – Grand Cinema & More, alături de regizorul Dorian Boguță și actorii Dragoș Bucur și Marin Grigore. Biletele se găsesc aici.
Joi, 5 martie, de la 20.00, la Cinema City AFI Cotroceni, Mădălina Ghenea va povesti despre filmările pentru Urma și rolul ei alături de actorul Marin Grigore. Biletele sunt online aici.
Prima întâlnire cu iubitorii de cinema va avea loc la Iași luni, 2 martie, ora 20.00, la Cinema Iași (Ateneul din Tătărași), când actrița va răspunde întrebărilor publicului împreună cu actorii ieșeni Teodor Corban și Liviu Pintileasa. Biletele sunt disponibile aici.
Urma este un policier cu accente de thriller despre secretele pe care le ascund cei de lângă noi. Când un pianist celebru dispare, un polițist pornește în căutarea lui și află treptat despre relațiile sale bizare și deciziile care au declanșat un vârtej de evenimente surprinzătoare. După moartea părinților lor, el devenise obsedat de fericirea surorii sale, Ana, dincolo de limitele iubirii fraterne.
Este primul film românesc în care joacă Mădălina Ghenea, remarcată de presa internațională în producții precum Youth, al lui Paolo Sorrentino, The Mongrel(r. Alessandro Gassman, 2012) și Dom Hemingway (r. Richard Shepard, 2013). În Urma, vedeta are rolul iubitei celui dispărut, un personaj cheie în ancheta poliției. Alături de ea, debutează în cinema și Irina Rădulescu,fiica regretatului actor Dem Rădulescu. O secvență din film cu Mădălina Ghenea.
Urma va avea proiecții în prezența echipei și la Cluj-Napoca (5 martie, Cinema Victoria, la Cinemateca TIFF), Arad (6 martie, Cinema Arta), Timișoara (7 martie, Cinema City Timișoara Shopping City), Sibiu (11 martie, Cinema Ion Besoiu). În București, echipa va fi prezentă și la Cinema Elvire Popesco (8 martie) și Cinema Muzeul Țăranului (10 martie).
***
Urma a avut premiera mondială la Festivalul Internațional de Film de la Namurși a fost selectat în competiția Spectrum la Cottbus. Scenariul este semnat de Dorian Boguță și Loredana Novak, imaginea a fost realizată de Barbu Bălășoiu (Sieranevada), iar montajul îi aparține lui Tudor Popescu. Urma este produs de Hai Hui Entertainment, în co-producție cu Mandragora, Actoriedefilm și Point Film.
Echipa filmului a realizat și un videoclip pentru una dintre cele mai cunoscute piese ale trupei de rock alternativ Urma: A Place for Me, de pe albumul Trend Off din 2007. Videoclipul poate fi vizionat aici.
Debutul în lungmetraj al regizorului și actorului Dorian Boguță intră în cinematografele din România din 6 martie, distribuit de Transilvania Film.
Dana Lupșa, The BRAND ALCHEMIST, mamă de peste 8 ani a două suflete, lector doctor în management de 15 ani, specialist PR, practician Law of Atrraction și antreprenor prin definiție:
„Simt și înțeleg provocările prin care trece o femeie care își dorește succes pe plan profesional și personal. Se spune despre mine că sunt campioana motivării, că le inspir și le dau curaj femeilor să strălucească! Cel mai mult îmi place să le ajut să își croiască propriul brand, fie că sunt la început de drum sau au deja vechime.”
Dana, ce e, ce nu e și pentru cine e brandul personal?
Brandul personal, din punctul meu de vedere, este rezultatul unui proces de introspecție, clarificare și expunere publică a unor elemente precum valori sau puncte tari, dar și culori sau canale de comunicare. NU este un logo, nu este doar suma elementelor de identitate vizuală, ci rezultatul unui proces. Procesul de construcție de brand personal este potrivit tuturor celor care au sau își doresc să fie (re)cunoscuți în domeniul lor de activitate.
Ai construit, împreună cu clientele tale, zeci de branduri. Cum se construiește un brand personal memorabil?
Procesul de construcție de brand pe care eu l-am conceput este reprezentat de cinci etape de clarificare – cum vrei să fii perceput, cum te percep alții, care sunt culorile, mesajele, tonul vocii tale, ce și cui promiți și unde comunici mesajele tale.
Ce definește profesionalismul unei femei de afaceri în domeniul brandingului?
Profesionalismul unei femei de afaceri în domeniul brandingului arată cunoașterea exactă a procesului, îndeplinirea obiectivelor de vizibilitate și expunere a brandurilor, crearea unei relații de încredere în afaceri, respectarea termenelor.
Ca practician ,,Law of attraction”, cum a funcţionat pentru tine Legea Atracţiei Universale?
Pentru mine, legea Atracției Universale a funcționat în cel mai minunat mod cu putință, aducând oamenii, circumstanțele și momentele potrivite, așa încât să știu că sunt pe drumul potrivit. Sincronicitățile sunt modul Universului de a spune că ceea ce faci este menirea ta personală. Dacă totul se aranjează parcă de la sine, dacă totul decurge firesc în acțiunile mele, știu cu certitudine că este ceea ce trebuie să fac.
Cum pot femeile să folosească Legea Atracţiei Universale în procesul de construcţie de brand, autentificare și adaptare la nișa în care businessul lor activează ?
Utilizând exerciții de vizualizare a carierei, de conectare minte-inimă și exersare a ascultării intuiției, un VISION BOARD cu imagini ale principalelor aspecte ale vieții lor, renunțând la așteptări și control și fiind atente la semnele care apar pe drumul lor profesional.
Care e rolul brandului în triada Dezvoltare personală, Dezvoltare spirituală și Educaţie antreprenorială?
Procesul însuși, așa cum îl propun eu, este o combinație de dezvoltare personală, conștientizare, sondare interioară și dezvoltare spirituală care, dublat de cunoștințe temeinice în domeniul antreprenorial și managerial, aduce cu sine poziționarea ca punct de referință în domeniul în care profesionistul sau afacerea activează.
În acest moment, ne bucurăm de un context și un mediu prielnic pentru dezvoltare, iar colaborarea este cel mai clar mod de a recunoaște meritele celei de lângă noi. Succesul pe cont propriu – indiferent ce formă capătă el, e răsplata muncii. Dar când întreaga comunitate are de beneficiat de pe urma acestuia, cu atât mai mult merită atenția și sprijinul nostru.
Every woman for herself every woman este inițiativa care pune accent pe colaborare și susținere a comunităților de femei care se implică activ în comunitatea din care fac parte.
Interviu realizat de Florina Russu,
Președintele Academiei Române de Imagine și Imaginar Educațional, GLOBULARIA.EU.
După peste 10 ani de experiență, pe cont propriu, în contabilitate și interacțiune constantă cu sute de antreprenori, ajungi la concluzia că: „În antreprenoriat, educația continuă și informarea, pot face diferența între succes și eșec!”
De profesie expert contabil, Claudia Rogozan administrează, împreună cu soțul ei, Adrian Rogozan, două societăți de contabilitate, cu birouri în Cluj Napoca și Florești, județul Cluj.
Drumul Claudiei spre antreprenoriat, nu a fost însă, deloc ușor. A muncit enorm pentru a își vedea visele realizate. Uneori, a simțit că a putea găsi soluții alături de alți antreprenori, care se confruntau cu situații similare, i-ar fi fost de mare folos.
Foto: Familia Rogozan
De aceea, în prezent, viziunea Claudiei, pentru a te dezvolta și a avea succes în afaceri, include și apartenența la o comunitate care te susține și îți împărtășește valorile. În calitate de mentor în comunitatea Mamprenoare, Claudia, e o constantă sursă de inspirație, pentru femeile antreprenor, aflate la început de drum.
Comunitatea Mamprenoare, oferă, la nivel național, un cadru atrăgător pentru femeile antreprenor, care au ca obiectiv, atât creșterea propriei afaceri, cât și dezvoltarea personală.
De ce trebuie să țină cont un antreprenor aflat la început de drum, când vine vorba despre contabilitate?
Orice afacere trebuie gândită pe termen lung și orice decizie, trebuie luată în mod asumat și calculat. Viața de antreprenor nu e un miraj, vine la pachet cu multe obligații. Indiferent de dimensiunea afacerii și în funcție de obiectul de activitate, trebuie îndeplinite toate obligațiile legale, încă de la înființarea entității la Registrul Comerțului. O firmă este purtătoare de obligații declarative de la momentul înființării, iar amenzile sunt mult mai scumpe decât un contabil.
Foto: Echipa ACR Contafisc și colaboratorii
În România, legislația e în permanentă schimbare și sunt foarte multe condiții de îndeplinit, de aceea, recomandarea mea, pentru antreprenorii aflați la început de drum, este să apeleze cu încredere la profesioniști. Spre exemplu, un profesionist expert contabil, îi va ajuta să își aleagă forma de organizare a afacerii și le va oferi informații documentate și valoroase, privind: taxele, impozitele, costurile, salariile, autorizațiile de funcționare. Un avocat le va explica ce presupune rolul de asociat, respectiv, administrator, și le va redacta contractul de societate.
Avocatul și contabilul sunt cei doi oameni care le pot da antreprenorilor sentimentul că sunt la adăpost și le pot securiza afacerea. De avocat vor avea nevoie atât pentru înființarea firmei, cât si pentru a concepe draft-uri de contracte, pe care le vor folosi frecvent. De contabil vor avea nevoie câte zile va “trăi” firma lor. Este important să îl aleagă cu mare grijă. Încrederea trebuie să fie reciprocă, deoarece ei își pun în mâinile profesionistului contabil afacerea, iar el își pune în mâinile lor, dreptul de liberă practică.
Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le poate face un antreprenor aflat la început de drum și cum pot fi evitate?
Informația și educația sunt de bază în antreprenoriat! Pentru a evita o serie de greșeli în viața de antreprenor, i-aș sfătui să se informeze în permanență și să ia în considerare, sfaturile de mai jos:
Importanța alegerii unor colaboratori de încredere!
E extrem de important pentru un antreprenor aflat la început de drum, să aibă alături, colaboratori pe care se poate baza. Așa cum am mai precizat, în alegerea contabilului, încrederea trebuie să fie reciprocă. Profesionistul contabil autorizat are obligația formării profesionale continue, el va lucra și pentru afacerea lor, nu doar pentru a face raportări la Instituțiile Statului. În cazul în care se optează pentru o firmă de contabilitate, aceasta trebuie să fie autorizată de către CECCAR.
Răspunderea administrativă în societate, le aparține!
Ca antreprenor, tu centrezi, tu dai cu capul. Răspunzi pentru un management defectuos, cu bunurile proprii.
E o mare greșeală a crede, că banii firmei, sunt banii tăi!
Pur și simplu pentru că riști să fii acuzat de delapidare! Ca asociat, administrator al companiei, ai dreptul la o remunerație, poți să îți oferi un salariu. Dacă nu îți permiți să plătești taxe pentru salariul tău, poți să îți stabilești o sumă minimă pe care să o iei din firmă, ca avans spre decontare, cu dispoziție de plată, până la repartizarea profitului sub formă de dividende, către asociat. Profitul poate fi repartizat, sub formă de dividende, din 3 în 3 luni.
Întocmirea corectă a documentelor contabile primare.
Un antreprenor trebuie să aibă grijă de documentele contabile primare și să se asigure că sunt întocmite corect! Factura emisă, primul document care îi definește business-ul în relația cu clienții, e și un instrument marketing. De aceea, e important folosirea unui program licențiat de facturare. Pe lângă înscrierea pe factura fiscală a elementelor obligatorii, sunt un mare plus informațiile de care clientul are nevoie să plătească factura cât mai ușor, respectiv datele de contact.
Obligativitatea casei de marcat și a POS-ului!
Un antreprenor trebuie să se informeze dacă pentru activitatea pe care o desfășoară este nevoie de casă de marcat. Dacă cifra anuală de afaceri a companiei sale depășește un anumit plafon, trebuie să țină cont și de obligativitatea de a utiliza POS.
Cunoașterea tipurilor de cheltuieli ale companiei.
Cheltuielile unei societăți comerciale pot fi: deductibile, deductibile limitat și nedeductibile. Cheltuielile deductibile sunt cele care te ajută să funcționezi ca firmă sau să obții venituri, în funcție de obiectul de activitate al companiei. Cheltuielile deductibile limitat sunt, spre exemplu, cele cu combustibilul, tichetele, protocolul, sponsorizările. La capitolul cheltuieli nedeductibile aș puncta: „Greșelile de a te îmbrăca pe banii firmei, de a merge în vacanțe, la sală, la coafor, pe banii firmei!” Cheltuielile personale sunt personale, nu sunt cheltuielile firmei! Este foarte important ca un antreprenor să nu confunde lucrurile, chiar dacă i se pare că este vorba despre imaginea firmei. Este mai scump să plătești taxe, dacă aceste cheltuieli sunt reîncadrate de către un inspector fiscal, decât să plătești impozit pe dividende, care în momentul de față este de 5%.
Bilanțul anual este public pe site-ul Ministerului de Finanțe.
La fel cum un antreprenor poate vedea bilanțul partenerilor săi de afaceri, la fel și aceștia se pot interesa de rezultatele sale. Din acest motiv, tot la capitolul greșeli frecvente, care trebuie evitate, le-aș încadra și pe cele de a îți încărca afacerea cu cheltuieli care nu își au rostul, respectiv, de a nu fiscaliza toate veniturile. Ne aflăm într-un cadru fiscal optim, deci nu merită să ne dăm singuri bătăi de cap.
A rămâne dator la Fisc, poate însemna, a intra în colaps financiar!
Datoriile la Fisc, pot însemna pentru o afacere, colaps financiar. Se pot bloca conturile , nu mai se pot accesa creditări, leasing-uri, iar anumiți parteneri vor evita să facă afaceri cu firma ta.
Atenție la soldul din casieria firmei!
În cazul unui control fiscal, dacă banii nu pot fi justificați fizic, pot interveni acuzații de evaziune fiscală.
Ca antreprenor, nu poți lăsa obligațiile fiscale să te surprindă!
Nu face greșeala de a lăsa obligațiile fiscale să te surprindă! Nu lăsa contabilul să îți provoace un stop cardiac pe data de 25, când sunt scadente obligațiile fiscale. Actele contabile trebuie să îi parvină contabilului la început de lună, pentru a le putea înregistra și a îți putea comunica, din timp, obligațiile fiscale.
Respectul și timpul, contează!
Respectul unui antreprenor față de contabilul său, poate fi demonstrat și prin felul în care îi furnizează actele, mai precis, în ordine, nu adunate din mașină, portofel, etc. Este vorba, desigur, doar despre actele de firmă, nu și despre cumpărăturile personale. Pe contabil nu îl interesează lista cu invitați de la ultimele evenimente, cât a costat cea mai recent achiziționată rochie sau costum. Va pierde timp prețios sortând actele, iar timpul lui e, cu siguranță, la fel de important și prețios!
Ținând cont de importanța informării în afaceri, ce resurse de informații valoroase, le-ai recomanda antreprenorilor aflați la început de drum?
Le recomand cu drag cartea Valentinei Saygo și Livianei Tane – Ghidul antreprenorului începător, care cuprinde atât o sinteză a informațiilor de interes privind administrarea afacerii, cât și sfaturi valoroase privind comunicarea, branding-ul și promovarea eficientă a acesteia. Este cu siguranță un instrument extrem util, atunci când înveți să-ți administrezi și să-ți comunici corect afacerea.
Se pot informa în permanență și de pe site-urile: Monitorului Oficial, Oficiului Național al Registrului Comerțului, Ministerului Economiei, Energiei și mediului de afaceri, Camerei de Comerț și Industrie a României, ANAF. Le recomand, totodată, să fie la curent cu Legea societăților comerciale.
Cât de importantă este, pentru antreprenorii aflați la început de drum, apartenența la o comunitate?
Este extrem de important, pentru un antreprenor aflat la început de drum, să facă parte dintr-o comunitate de oameni de afaceri. Eu, de câțiva ani, fac parte din comunitatea MamprenoareCluj-Napoca. E o comunitate a femeilor de afaceri, în majoritate, mame. Fiind totodată mentor, le ofer sprijin membrelor comunității, pe domeniul meu de expertiză. De curând am pus, în comunitatea locală, bazele a ceea ce noi numim o mică Școală de antreprenoriat. În cadrul acestei școli, vom avea șansa de a învăța și a ne educa alături de profesioniștii noștri. Astfel, spre exemplu, în luna martie vom avea un workshop susținut de către un expert contabil.
În lunile următoare vor susține workshop-uri un avocat, un specialist în legislația muncii, și un specialist în optimizarea proceselor și managementul calității. În cea de-a doua parte a anului vom organiza workshop-uri de dezvoltare personală.
Făcând parte din comunitate, femeile antreprenor au atât posibilitatea de a se educa, cât și de a interacționa, trasându-și scopuri și împărtășind valori comune.
În acest moment, ne bucurăm de un context și un mediu prielnic pentru dezvoltare, iar colaborarea este cel mai clar mod de a recunoaște meritele celei de lângă noi. Succesul pe cont propriu – indiferent ce formă capătă el, e răsplata muncii. Dar când întreaga comunitate are de beneficiat de pe urma acestuia, cu atât mai mult merită atenția și sprijinul nostru.
Every woman for herself every woman este inițiativa care pune accent pe colaborare și susținere a comunităților de femei care se implică activ în comunitatea din care fac parte.
Material realizat în parteneriat cu Asociația Mamprenoare
Filmul Urma, în regia lui Dorian Boguță, intră în cinematografele din România din 6 martie și aduce un nume nou pe marele ecran: Irina Rădulescu,fiica regretatului actor Dem Rădulescu. Actriță talentată de teatru, Irina (33 de ani) se află la primul rol într-un film românesc. A copilărit printre artiști, mama sa fiind actrița Adriana Șchiopu, a debutat în teatru la doar 7 ani, a apărut în emisiuni de televiziune împreună cu tatăl ei, iar din 2008 poate fi văzută pe scena Teatrului Mic din București. Trailer Urma
Irina Rădulescu este Ana, personajul feminin central din Urma, un policier cu accente de thriller despre secretele pe care le ascund cei de lângă noi. Când un pianist celebru dispare, un polițist pornește în căutarea lui și află treptat despre relațiile sale bizare și deciziile care au declanșat un vârtej de evenimente surprinzătoare. După moartea părinților lor, el devenise obsedat de fericirea surorii sale, Ana, dincolo de limitele iubirii fraterne. În distribuție, și Teodor Corban, Marin Grigore, Dragoș Bucur, Mădălina Ghenea, Lucian Ifrim, Liviu Pintileasa, István Téglás.
Filmul va avea proiecții în avanpremieră, în prezența echipei, la Iași (2 martie, Cinema Iași), Cluj-Napoca (5 martie, Cinema Victoria, la Cinemateca TIFF), Arad (6 martie, Cinema Arta), Timișoara (7 martie, Cinema City Timișoara Shopping City), Sibiu (11 martie, Cinema Ion Besoiu). În București, echipa va fi prezentă la Băneasa Grand Cinema & More (4 martie), Cinema City AFI Cotroceni (5 martie), Cinema Elvire Popesco (8 martie), Cinema Muzeul Țăranului (10 martie).
„Urmaa fost prima experiență în cinema și a însemnat o inițiere, o aventură și, în final, o regăsire. Ocazii au mai fost în cinema, dar nu s-au concretizat și, oricum, nu de importanța rolului din Urma”, spune Irina Rădulescu. Actrița avea 13 ani când îndrăgitul actor de comedie Dem Rădulescu a încetat din viață în septembrie 2000, la 69 de ani. „Lecția cea mai importantă și cea esențială învățată de la tata este una simplă – pentru că în sticlele mici se găsesc esențele tari – să caut întotdeauna simplitatea și adevărul”, a adăugat actrița.
„Am ales-o pe Irina în rolul Anei pentru că la castingurile repetate cu ea, la un moment dat, mi-am văzut personajul și nu pe Irina. Iar asta e tot ce-și poate dori un regizor de la un actor. Și mai e ceva: chiar dacă e la debut în lungmetraj, a dat dovadă de un profesionalism care, în combinație cu prospețimea unui debutant, dă rezultate excelente”, spune regizorul Dorian Boguță, aflat și el la debut în lungmetraj. O secvență cu actrița, aici.
Irina Rădulescu este născută pe 14 octombrie 1986 şi este actriţă la Teatrul Mic din București. A copilărit în teatru, printre mari actori, iar Gina Patrichi i-a fost naşă de botez. Prima apariţie pe scenă a fost la vârsta de 7 ani, în rolul Astinax din Sfârşitul Troiei, de Walter Jens, în regia lui Vlad Mugur (1994). Din 2008, joacă pe scena Teatrului Mic, rolurile în care a apărut fiind Miranda (în Furtuna, de William Shakespeare, regia Cătălina Buzoianu, 2008), Hermia (în Visul unei nopţi de vară, după William Shakespeare, regia Gelu Colceag, 2011), Celia (în Volpone, după Ben Jonson, regia Vlad Cristache, 2013), Nina (în …ESCU, de Tudor Muşatescu, regia şi versiunea scenică Doru Ana, 2018), Camille l’Espanaye (în Nevermore, după Edgar Allan Poe, regia Dragoș Galgoțiu, 2019).
***
Urma a avut premiera mondială la Festivalul Internațional de Film de la Namurși a fost selectat în competiția Spectrum la Cottbus. Scenariul este semnat de Dorian Boguță și Loredana Novak, imaginea a fost realizată de Barbu Bălășoiu (Sieranevada), iar montajul îi aparține lui Tudor Popescu. Urma este produs de Hai Hui Entertainment, în co-producție cu Mandragora, Actoriedefilm și Point Film.
Echipa filmului Urma a realizat un videoclip pentru una dintre cele mai cunoscute piese ale trupei de rock alternativ Urma: A Place for Me, de pe albumul Trend Off din 2007. Videoclipul poate fi vizionat aici.
Debutul în lungmetraj al regizorului și actorului Dorian Boguță intră în cinematografele din România din 6 martie, distribuit de Transilvania Film.
Pentru că a face lucrurile bine e un fel a de trăi și de a-i inspira pe ceilalți. Respectul pentru munca ta și a celorlalți nu te va dezamăgi niciodată. Poate succesul vine mai greu făcând lucrurile pe calea cea dreaptă, dar va veni negreșit, în forma în care îți bucură sufletul. Dacă ești manager, îmbină grija de oameni cu performanța și rezultatele; dacă ești jurnalist, caută realitatea și reflect-o în rânduri; dacă dacă ești antreprenor, pune convingerile tale în business și lucrează alături de cei care cred în ele.
Sunt umbrela #WearTheWhiteHat, The Woman vine cu o abordare proactivă către noile generații de lideri – iar când vorbim de lideri, ne referim atât la cei care aleg să facă schimbări în comunitatea din care fac parte sau care conduc o companie, până la cei care educă, formează și promovează tinerii care vor intra pe piața muncii.
Dincolo de motivare și networking, o altă componentă importantă a proiectului The Woman o reprezintă implicarea în mentorat și în formarea noii generații de lideri, prin evenimente punctuale pe tematici precum: educație antreprenorială sau financiară, jurnalism sau management, inclusiv prin parteneriate cu mediul academic.
Dacă ești jurnalist, caută realitatea și reflect-o în rânduri
Pornind de la această idee, am lansat împreună cu Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Departamentul de comunicare, relații publice și publicitate,campania de responsabilitate în jurnalism, ca acțiune pentru comunitate – acțiune concretă în cadrul căreia discutăm despre felul în care oamenii de comunicare aleg să spună povești under #TheWhiteHat.
Credem că e important să spunem lucrurilor pe nume. Cei care, după terminarea studiilor se vor afla într-un trust de presă sau vor reprezenta branduri din postura omului de comunicare trebuie înțeleagă importanța și responsabilitatea cuvintelor ca formă de influențare a maselor.
Scopul workshop-ului este responsabilizarea generațiilor viitoare de comunicatori: oameni de comunicare, publicitate, PR, jurnaliști, consilieri politici etc.
Așadar, joi, 27 februarie, ora 18:00, studenții din cadrul FSPAC sunt invitați la o discuție deschisă cu jurnalistul Ruxandra Hurezean, în care le va expune ce responsabilitate are omul din spatele cuvintelor, câteva principii de agenda setting, aspecte de etică în jurnalism, cum pot fi influențate masele samd, cu exemple din practică.
Workshop-ul are loc în sala T1, iar accesul este gratuit.
“Dacă presa se ocupă de problemele comunității, o face pentru toți ceilalți. Ea scormonește în măruntaiele realității. Ea știe ce se întâmplă în spitale, școli, drumuri, aer, apă, păduri. Dacă mâine apa de la robinet va fi neagră, atunci, de la radio, din ziar sau de la televizor vei afla de ce, cine e responsabil și când se va rezolva.”, declara Ruxandra într-un interviu The Woman.
Despre Ruxandra Hurezean
Ruxandra Hurezean a absolvit Facultatea de Filosofie din Cluj-Napoca, cu specializarea Sociologie. Lucrează în presă de peste 27 de ani, timp în care s-a specializat în reportajul social. A condus redacții și a contribuit la înființarea de publicații, lucrând atât pentru presa locală, cât și cea națională. În prezent, activează la săptămânalul Transilvania Reporter și la Sinteza, revista de cultură și gândire strategică. A trecut dincolo de știri și este autoarea a cinci volume de reportaje și proză scurtă. A fost premiată în mai multe rânduri de către Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj și a primit „Premiul Mass-Media” al Ambasadei Germaniei la București pentru reportajele privind istoria și prezentul minorității germane din România. În anul 2017 a primit premiul Festivalului Internațional de Carte Transilvania pentru „Cartea jurnalistului” pentru volumul Criţ: istoria, poveştile şi viaţa unui sat de saşi.
După decenii în care întreaga industrie s-a dezvoltat pe baza principiului că resursele sunt infinite, prezentul ne găsește cu un loc bine stabilit în circuitul transformării naturale.
Motivele pentru care reciclarea este necesară sunt nenumărate, de la reducerea consumului de energie până la reducerea poluării mediului, importanța acestui proces impunând schimbarea totală a modului de viață.
Colectare selectivă. Reciclare. Sustenabilitate
Campaniile de reciclare au un rol important în informarea publicului, de aceea acțiuni ca prevenirea formării deșeurilor sau optimizarea sistemelor de colectare au devenit vitale pentru mediul înconjurător.
O veste bună în acestă direcție constă în faptul că observăm tot mai multe branduri, care caută constant soluții pentru sustenabilitate. Pe de altă parte, consumatorii sunt tot mai atenți la practicile marilor companii și, de cele mai multe ori, opțiunea clienților este îndreptată către brandurile care au politici în această direcție.
Un astfel de brand este Nashi, lansat în industria de beauty în anul 2010, care conține o gamă simplă, elegantă şi eficientă de produse profesionale pentru păr, ce satisface necesitățile tuturor femeilor de a-şi întreține frumusețea naturală a părului. Produsele sunt fabricate în Italia, din ingrediente organice, atent selecţionate.
Mihaela Vodnar, owner salon Vodnar Beauty Lounge din Cluj-Napoca, declară că unul dintre principale motive pentru care a ales să lucreze cu Nashi este acela că acest brand face eforturi constante pentru a fi cât mai sustenabil. Toată energia utilizată în sistemele de producţie este obținută din surse interne regenerabile.
Din 2015, compania este dotată și cu un sistem de osmoză inversă pentru purificarea apei utilizate, pentru toate procesele utilizate. Acest sistem nu utilizează substanțe chimice pentru acest proces. Ambalajele folosite în linia Nashi Argan sunt fabricate din sticlă RPET, plastic şi hârtie reciclată PE VERDE. Mai mult, compania sprijină din 2015 „Fondo Ambiente Italiano”, pentru protejarea și promovarea patrimoniul cultural italian și al mediului.
Pentru a încuraja acest lanț al ecosustenabilității, Salonul Vodnar Beauty Lounge oferă posibilitatea clienților să aducă, la salon, ambalajele produselor Nashi folosite pentru a fi reciclate mai departe. Aceștia primesc un discount de 20% la următoarele achiziții.
Prin implicarea în Campania Nashi, Mihaela Vodnar își propune să inspire și alți antreprenori și alte branduri, în a-și desfășura activitatea fără a distruge mediul și a epuiza resursele disponibile și, cel mai important, fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor de bază a generației următoare.
Mihaela Vodnar este în prezent trainer național și ambasador Nashi, rolul ei fiind acela de educație și suport pentru colegii din industrie care lucrează cu produsele Nashi.
Totodată, anul acesta a împlinit 7 ani de când a lansat Academia de hairstyling prin care oferă cursuri acreditate de coafor recunoscute de către Ministerul Educației și Ministerul Muncii.
Oare cunoașteți pe cineva care să nu se fi întrebat, măcar o dată, ce este fericirea? Care să nu fi încercat să ajungă în tenebrele minții lui pentru a găși, măcar pentru puțin timp, un răspuns cert la acest concept care, de altfel, în ultimii ani vinde mai bine decât orice, mascat în diverse forme de dezvoltare personală.
În ultimul secol, s-au făcut nenumărate descoperiri când vine vorba de bolile mentale, iar acum am ajuns să știm multe lucruri despre concepte care, cândva, erau destul de greu de definit ca depresia, schizofrenia, tulburările de comportament alimentar, anxietatea. Ba mai mult, am descoperit și modalități eficiente de a le trata sau gestiona, astfel încât calitatea vieții celui care suferă de aceste tulburări să fie una care să îi permită să fie adaptat vieții de zi cu zi.
Desigur, o dată cu acest focus pe problemele emoționale, atenția acordată elementelor care fac o viață să merite a fi trăită a scăzut considerabil. În ultimii ani, însă, lupa științei a fost îndreptată către aceste aspecte pentru că ne dorim mai mult decât să ne corectăm slăbiciunile, ne dorim să avem o viață plină de sens și nu doar să existăm pentru ca mai apoi să nu mai fim.
„A avea” și, mai puțin, „A fi”
O dată cu definirea progresului în termeni de a avea, și mai puțin a fi, focusul individului a fost, mai degrabă, unul extern, decât intern, condiția umană fiind evaluată utilizând elemente care țin de creștere financiară, consumerism, dorința de a avea din ce în ce mai mult și din ce în ce mai multe, de cele mai multe ori cu costuri majore ale naturii, comunității și culturii. Acest focus extern duce la una dintre cele mai mari confuzii ale ființei umane: starea de fericire și împlinire se confundă cu nevoia de a avea. Din păcate, nu există o limită la cât ar putea cineva să dețină, și fiecare prag atins nu face decât să deschidă o altă ușa către alte lucruri pe care le putem obține.
Și uite așa ajungem să fugim mereu după o iluzie a fericirii, fără să ne dăm seama că, de fapt, fericirea aleargă mereu cu noi, fiind internă și, pentru început, nu trebuie decât să îi acordăm suficientă atenție pentru a putea să își facă simțită prezența. Cu certitudine, faptul că acum avem atât de multe lucruri ne ajută să ducem o viață sigură, mulți dintre noi neavând nevoia de a ne gândi la hrană sau acoperiș deasupra capului.
Niciodată nu am deținut mai multă cunoaștere, tehnologie, abundență materială
Astfel, avem un potențial atât de mare pentru a construi un mediu sigur, sănătos, plin de conectare și responsabilitate socială. Cu certitudine, cele două concepte nu sunt mutual exclusive și pentru a găsi acel sens care duce la starea de fericire, nu trebuie să renunțăm la tot ce avem. Însă, la fel ca în orice aspect, ideea de echilibru este cea care ar fi bine să ne definească parcursul: echilibru între a fi și a avea, echilibru între a mă uita în exteriorul meu și în interiorul ființei. Avem, acum, toate datele necesare pentru a putea face acest lucru și nu doar atât, avem o nevoie mai mare decât oricând să învățăm să stăm cu noi înșine pentru a reuși, înainte de toate, să înțelegem care sunt aspectele care ne fac fericiți.
Pe de altă parte, ultimele decenii de cercetări în domeniul psihologiei s-au focalizat, preponderant, pe individ: nevoile, mecanismele, activatorii, emoțiile, comportamentele, atitudinile. Lucru bun, de altfel, pentru că putem spune mai mult decât oricând că am ajuns la o cunoaștere a ființei umane așa cum nu a existat până acum. Însă, când vine vorba de nevoi primare și de atingerea stării de bine, știm că aceasta nu poate fi obținută în singurătate și că ancora socială, conectarea cu cei din jurul nostru, dincolo de cunoașterea sinelui, ne duce tot mai aproape de a simți starea de fericire.
Dar ce este, totuși, fericirea? După ce am scris această întrebare mi-am dat seama că, de fapt, nu voi avea un răspuns scurt la ea. Cred că nu există cultură în care să nu se fi încercat o definiție și cred că formele acestei definiții sunt atât de multe, încât nu cred că sunt în măsură să mai adaug eu încă una la amalgamul deja existent. Defintiile încep a fi oferite de Aristotel care descrie fericirea ca fiind singurul scop pe care o ființă umană îl are pe parcursul existenței ei. Nu știm dacă este chiar singurul scop, dar știm că este unul dintre cele mai importante.
Fericirea – „stare de bine” sau „calitate ridicată a vieții”
Pe măsură ce știința a avansat și a fost nevoie de o definiție mai clară, măsurabilă fericirea mai este întâlnită și ca „stare de bine” (well being) sau „calitate ridicată a vieții”. Dacă este să luăm în calcul acea distincție pe care am făcut-o mai devreme între „a fi” și „a avea”, studiile de specialitate nu fac decât să susțină puternic această teorie. Mai specific, una dintre cele mai renumite cercetări pe acest subiect a fost realizată de către Emmons (2003) care susține că există trei aspecte centrale ale celor care raportează o calitate a vieții ridicată:
1. Intimitatea care se referă la a avea scopuri clar îndreptate către a fi alături de oameni, către a construi relați funcționale cu cei din jur,
2. Spiritualitatea care se referă la a avea scopuri care sunt orientate către dezvoltarea ființei umane și
3. Generativitatea – un concept care implică angajamentul și preocuparea către generațiile viitoare.
Iar pentru a susține și mai clar faptul că „a avea” nu contribuie la starea de bine, din acest studiu reiese că prezența puterii, adică a avea scopuri care țin de a îi influența pe ceilalți și dorința de a acumula tot mai mult din punct de vedere financiar sunt asociate cu un nivel scăzut al stării de bine. Practic, fericirea sau „viața bună” nu este direct proporțională cu cantitatea de bani sau de putere pe care le deține cineva. Astfel, putem concluziona că aspectele care ar merita cel mai mult effort, pentru că vin cu cel mai mare beneficiu posibil, după cum susține Aristotel, sunt: relațiile sănătoase, dorința de a ne dezvolta din punct de vedere spiritual, a dezvoltării noastre că indivizi (Atenție! A nu se confundă cu religiozitatea) și a duce o viață cu sens și semnificație care se transpune în ideea de a lasă un mesaj, o moștenire generațiilor viitoare.
Toate acestea este important să fie obținute datorită unei motivații intrinseci, pentru că ne dorim asta și nu pentru că mediul ne cere acest lucru, adică pentru o motivație extrinsecă. Iar ce știm despre motivația intrinsecă este că are nevoie de trei lucruri pentru a putea fi obținută:
1. Autonomie – să pot să iau singur decizii pentru viața mea,
2. Competență – să simt că am succes în ceea ce fac, indiferent de ce anume fac, iar aici e important să avem grijă la cum ne definim acel succes astfel încât să aibă proporții realiste și
3. Relațiile – să simt apropiere față de persoanele din jurul meu, să mă simt în siguranță în relațiile pe care le am (Deci & Ryan, 2000). Astfel, avem nevoie să considerăm că deciziile sunt luate de către noi înșine, avem nevoie de un nivel ridicat de auto-eficacitate și, din nou, apare acest focus pe nevoia de a fi în relații de siguranță.
Recunoștința și iertarea
Ce mai știm din știință când vine vorba de acest concept este că pentru a-l dobândi e util să ne privim pe o axă care să includă trecutul, prezentul și viitorul. Mai exact, împăcarea în legătură cu trecutul nostru și cu lucrurile pe care nu le mai putem schimba, trăirea conștientă a prezentului și o atenție care să conțină cât mai puțină îngrijorare cu privire la lucrurile ce urmează a se petrece. Luând fiecare etapă independent putem spune că trecutul ar avea nevoie să fie lăsat în pace și să acceptăm că în acel moment prost, atunci când poate am luat o decizie greșită, am făcut probabil, tot ce am știut mai bine. Un alt aspect cu privire la trecut este „recunoștința”. Este tarecimportant să învățăm care sunt aspectele care ne fac viața mai frumoasă și să ne bucurăm de faptul că le avem.
Dacă ne amintim ce am scris mai sus, recunoștința ar fi util să aibă ca focus lucruri care ține de relații, spiritualitate și sens, moștenire pe care o lăsăm celor din urma noastră. Pe lângă recunoștință, „iertarea” este al doilea lucru care ne ajută să fim mai împăcăți cu trecutul nostru. Această abilitate de a ierta nu ne va face să uităm lucrurile care s-au petrecut și care ne-au creat suferință. Dar faptul că putem ierta ne va ajuta să nu petrecem atât de mult timp în trecut fără să mai putem face ceva să îl schimbăm.
Concepte din mindfulness ne ajută să trăim într-o stare de prezență conștientă. Adică să reușim să ne focalizăm pe lucruri actuale, de la o mâncare pe care o savurăm și căreia îi oferim întreaga noastră atenție folosindu-ne de toate simțurile noastre, până la o carte pe care o cititm și în care ne pierdem întrând intr-o stare de flux așa cum atât de frumos o descrie Mihaly Csikszentmihaly.
Distincția dintre „A mă aștepta” și „A spera”
Știm că optimismul este o trăsătură care are o bază genetică. Se pare că unii ne naștem cu o abilitate mai crescută de a privi partea plină a paharului. Pe de altă parte, ca orice alt lucru și acesta se poate învața. Iar al treilea element din axă este abilitatea de a ne uita la lucrurile care urmează să se întâmple cu un zâmbet pe buze, mai degrabă decât cu o încruntare a frunții. Aș vrea să subliniez că nu mă refer aici la a privi în viitor spunându-ne fraze motivaționale despre cât de minunat va fi acesta, ci păstrând o doza de raționalism spunând că nu știm cum va fi viitorul nostru, dar că vom face tot ce ne stă în putință pentru a-l duce în cea mai bună direcție posibilă. Una dintre cele mai importante distincții pe care le facem în psihologie este cea dintre „a mă aștepta” și „a spera”.
Cu cât mă aștept să se întâmple un lucru și el nu se întâmplă așa cum mi l-am descris mental, cu atât voi fi mai dezamăgită chiar dacă rezultatul nu este unul defavorabil, ci doar diferit așteptărilor mele. Pe de altă parte, avem speranța că lucrurile vor fi bine, că ne vom descurca și că vom încerca să gestionăm ce nu va merge bine astfel încât să obținem cel mai bun rezultat posibil. Speranța nu doare! Așteptările pot lăsa urme adânci!
Toate acestea au ca scop principal construirea unei vieți cu sens. Dacă lucrurilor esențiale nouă reușim să le oferim semnificații care să se plieze pe nevoile noastre, atunci puntem spune că avem o viață plină (a full life), așa cum o găsim descrisă în studiile și cărțile lui Martin Seligman, unul dintre cei mai renumiți cercetători în domeniul fericirii, a stării de bine. Cu certitudine sensul este definit diferit de fiecare dintre noi. Poate vă luați puțin timp să vă definiți felul în care vă imaginați propria viață și care sunt motivele pentru care v-o imaginați astfel. Care este mesajul pe care vreți să îl lăsăți celor care vă vor urma? Cum vreți să își amintească copiii voștri sau comunitatea din jurul vostru de voi?
Ce vor spune nepoții voștri?
Și aici nu mă refer la lucruri mărețe pe care le-ați făcut, ci la elemente care vă descriu forța umană: „a fost un om generos”, „a fost o femeie caldă și empatică”, „a avut grijă de cei care aveau nevoie”, „iubea atât de mult animalele” și multe altele la fel. A avea o viață bună înseamnă a ne ghida după aceste calități pe care ni le descoperim atunci când stăm mai mult cu noi înșine. Acestea sunt forța noastră care ne ajută să facem lucruri care să construiască un sens și care să ofere vieții noastre o semnificație.
Astfel, dacă ne găsim blocați pe firul existenței și avem în jur doar plăceri și gratificări puține și efemere, specialiștii ne spun că putem lua acest drum mai anevoios și greoi în căutarea sensului și a semnificației personale, prin a lucra cu relațiile noastre și a le construi cât mai sănătos posibil, pe a ne dezvolta spiritualitatea, oricum am defini-o fiecare și pe a ne asigura că lăsăm un mesaj, o moștenire generațiilor viitoare.
Vă invit să începem printr-o privire atentă către interior, către cine suntem, o privire care, uneori, poate fi puțin dureroasă, dar care este primul pas către schimbare. Nicio schimbare majoră nu a venit cu ușurință și fără rezistență. Dar la fel de bine știm, numai uitandu-ne la ultimul secol, cât de adaptabil este creierul uman.
Hadeți să îi dăm șansa de a obține o viață plină!
By Raluca Anton
Surse foto: unsplash.com, shutterstock.com.
________________
Din print în online: Articolul face parte din revista print The Woman cu nr. 4: 110 pagini de POVEȘTI REALE, oneste și scrise de oameni de lângă noi, în care te vei regăsi & de care te vei lăsa inspirată.
,,And I said to my body, softly: <<I want to be your friend>>”
It took a long breath and replied, ,,I’ve been waiting my whole life for this.” (Nayyirah Waheed)
,,Și i-am șoptit corpului meu: <<Vreau să fim prieteni!>>”
A respirat adânc și a răspuns, ,,Am așteptat asta toată viața mea.” (Nayyirah Waheed)
De ce să ne împrietenim cu corpul nostru? Multe dintre noi femeile, ne urâm corpul și ne rușinăm cu el. Studiile de psihologie arată impactul imaginii corporale negative asupra sănătății mentale și asupra relațiilor de cuplu. E nevoie să ne împrietenim cu corpul nostru.
Cum ajungem să fim nemulțumiți de corpul nostru?
Copiii mici își iubesc corpul, nu se rușinează de vreo parte a corpului lor, nu se ascund, nu îi deranjează să fie văzuți. Ei sunt într-adevăr prieteni cu corpul lor. Apoi însă, pe măsură ce cresc și sunt expuși la diverse elemente de cultură, la replici și evaluări ale corpului lor de către alte persoane, mulți ajung să fie dezamăgiți, rușinați de corpul lor, încep să îl urască.
Mediul social, real și virtual, promovează modele și idealuri în materie de corp. Acest ideal de frumusețe a variat puternic de-a lungul istoriei, de la o comunitate la alta. De la silueta rubensiană la silueta clepsidră din secolul XIX și apoi la cea atletică din secolul XX, societatea a avut întotdeauna o idee despre ce înseamnă o femeie frumoasă.
Diversele culturi au propria lor viziune asupra frumuseții, de la modele extreme de ”frumusețe” obținută prin cicatrici sau mutilarea unor părți ale corpului (cicatrici ritualice specifice unor triburi din Africa de Vest, legarea picioarelor în China sau gâtul extrem de lung obținut cu ajutorul unor inele de aur ale femeilor Padaung din Thailanda) până la norme culturale referitoare la haine, culori și greutatea ideală.
Problema oricărui standard este că întotdeauna unii dintre noi nu se vor încadra și vor simți asta în special când evaluarea este una atât de subiectivă. Iar modul în care te simți atunci când percepi că ești un exclus din punct de vedere al societății în care trăiești afectează profund sănătatea mentală și capacitatea ta de a fi un membru funcțional și productiv al acelei societăți.
Ideal cultural de frumusețe este interiorizat de unii dintre noi într-un standard de perfecțiune. O himeră care ne promite fericire și mulțumire, apreciere și aprobare, dacă doar am reuși să ajungem acolo… Și pentru că nu ajungem acolo, începem să ne urâm.
Începem să ne considerăm defecte, leneșe, să ne disprețuim și să ne „despărțim” de corpul nostru. Doar că nu putem fugi de corpul nostru și nici nu putem atinge prea multe obiective legate de greutatea și forma corporală dacă suntem „despărțiți” sau „certați”. Ca într-o relație care nu merge, nu ne mai apreciem unul pe altul și am prefera să nu ne mai vedem. Cum poți depune efort, găti sănătos, să te convingi să mănânci mai puțin … dacă nu îți apreciezi corpul? E ca și cum ai încerca să renovezi un apartament împreună cu partenerul tău aflându-te într-o relație tensionată cu el. Nu ați putea decide nimic și cel mai probabil ați renunța la încercarea de a schimba ceva.
Mulți consideră că e important să le spunem celor dragi că ar trebui să slăbească. Aceste percepții sociale au fost investigate în studii de cercetare din domeniul psihologiei, iar rezultatele au confirmat: cu cât imaginea corporală – „părerea mea subiectivă despre corpul meu”- este mai negativă, cu atât este mai puțin probabil să mă implic în comportamente ce duc la pierderea în greutate (mâncat sănătos, controlul porțiilor, sport).
Nu suntem dispuși să depunem efort pentru ceva ce nu ne place
O imagine corporală negativă este periculoasă, în special la vârsta adolescenței, fiind asociată cu implicarea în strategii de slăbit nesănătoase. Dacă îmi urăsc corpul din cauza greutății mele, vreau ca acea greutate să dispară rapid. Sunt dispusă să fac orice ca să rezolv rapid ceea ce îmi creează disconfort emoțional. Adesea astfel îmi lezez corpul… Iar dacă corpul meu suferă, el nu mă susține în obiectivele mele. De aceea nu funcționează dietele drastice de slăbit.
Un alt fenomen interesant observat în studiile din ultimii ani este că, pe măsură ce societățile dezvoltate au pus accent pe tratamentul și prevenția obezității, au crescut și cazurile de tulburări de comportament alimentar (bulimie și anorexie) fără să se fi înregistrat ceva rezultate notabile în privința obezității. Nu putem schimba lucrurile cu critică și pedeapsă.
Specialiști din domeniul medicinei și psihologiei atrag atenția asupra discriminării la care persoanele cu obezitate sunt supuse atât în mediul social, cât și din partea profesioniștilor meniți să îi ajute. Lucrurile nu funcționează, iar rata obezității este în continuă creștere.
Ce e de făcut atunci?
Simplu spus, dar greu de făcut: e nevoie să ne împrietenim cu corpul nostru indiferent de forma și greutatea lui. Mai ales dacă vreau să schimb ceva la corpul meu, e nevoie să fiu prietenă cu el. Nu merge ”slăbesc și apoi voi fi mulțumită cu corpul meu”. E nevoie să fiu mulțumită de corpul meu, să îl accept necondiționat și apoi am șanse să slăbesc. Orice îmi doresc de la corpul meu e mai ușor de obținut dacă suntem prieteni. Iar dacă ceea ce îmi doresc nu e realizabil, îmi va fi mai ușor să mă împac cu asta și voi avea o viață trăită pe deplin chiar dacă lucrurile nu sunt exact așa cum îmi imaginez eu.
POVESTEA MEA
Pentru că nu vreau să vorbesc doar din cărți și din experiența mea de psihoterapeut, vă voi spune câte ceva despre relația mea cu corpul meu. Nu știu dacă chiar l-am urât, dar nu eram prieteni. Adolescența mi-a fost marcată de comentarii la adresa fundului meu, alături de ciupituri și alte atingeri indecente categorisite acum la capitolul „hărțuire sexuală”. Apoi desigur aveam alte nemulțumiri tipice vârstei: sânii nu erau destul de mari, celulita începuse să apară, abdomenul nu era plat. Știu că undeva acolo am și eu pătrățele, dar vă mărturisesc că nu le-am văzut niciodată. Nasul prea mare și ascuțit, buza superioară prea subțire și așa mai departe. Mă ascundeam în haine mai largi, mai lungi.
Maturizarea m-a ajutat să mă împăc cu corpul meu. Cancerul de sân al mamei mele m-a făcut să renunț la planurile de augmentare a sânilor mei, dorindu-mi doar să nu crească tumori în ei. Moartea subită și prematură a unchiului meu m-a făcut să apreciez familia și să înțeleg într-adevăr sensul expresiei „trăiește clipa”. Iar maternitatea mi-a arătat minunile de care e capabil corpul meu. După 2 copii, aveam cea mai mare greutate dintotdeauna, pierdusem speranța că îmi voi vedea vreodată pătrățelele, iar fundul meu…în formă maximă. Și îmi amintesc exact momentul în care m-am împrietenit cu corpul meu și nu mi-a mai păsat cine ce are de zis despre cum arăt eu.
ÎNTÂMPLAREA
M-am programat la un masaj la Felix, unde eram împreună cu familia. Eram în piscină cu copiii când m-au chemat să intru. Am ieșit din piscină în costum de baie și am intrat pe o ușa pe care scria „masaj” așteptându-mă să ajung direct în cabinetul de masaj. În schimb, am intrat într-o sală de fitness plină de bărbați. Eu într-un costum de baie, din 2 piese, fără prosop, cu apa picurând de pe mine. Toți ochii s-au îndreptat spre mine. „pfuai…ăștia toți se uită la mine”… a fost înlocuit de „Și ce dacă?”. Am pășit mândră, cu tot cu celulita mea care se unduia la fiecare pas, cu burtica mea de după două sarcini și cu ochii lor „lipiți” de fundul meu. Și m-am simțit chiar mândră. Ce naiba, eram o femeie peste 30 de ani, cu 2 copii, o carieră bună, deșteaptă, cu o familie faină. Ce mă interesează pe mine cine ce crede despre corpul meu? Sunt fabuloasă așa cum sunt și cui nu-i place, să nu se uite. Iar după masaj, când am ieșit strălucind de la uleiul de masaj, am stat cu spatele și mai drept și i-am privit în ochi pe cei trei bărbați rămași în sală. Nu că ar fi avut ei ceva cu mine, dar i-am privit sfidătoare cumva ca pe o reprezentare a propriilor mele piedici mentale. Și de atunci gata a fost.
Cred că e perfect corpul meu? Nici pe departe. Pot încă să înșir liniștită lista imperfecțiunilor mele. Dar asta nu mă mai împiedică cu nimic. Nu mă mai deranjează privirile altora, nu mă mai afectează nicicum comentariile cu privire la corpul meu, sunt chiar mândră de fundul meu…generos dezvoltat. Pot să glumesc, să râd, iar când pun câteva kilograme pe mine, pot să mă ocup să le dau jos pentru a mă simți mai bine. În rest nimic nu se schimbă în relația mea cu corpul meu, indiferent de kilograme, formă și alte defecțiuni temporare, gen acnee. Din acea zi ne înțelegem tare bine. Eu îl ascult mai des, când îmi „spune” că nu mai poate, el mă susține mai mult și eu mă simt bine cu el indiferent de ceea ce fac.
Trăim mult mai bine dacă suntem prieteni
Corpul meu mă susține și îmi permite să fac tot ceea ce îmi doresc și nu e dator să se încadreze în vreun tipar.
Corpul meu nu există pentru a mulțumi pe nimeni, nu sunt o statuie menită a fi privită.
Eu îi sunt datoare corpului meu să fac tot ceea ce pot pentru a-i susține sănătatea, astfel încât corpul meu să îmi poată susține activitatea.
Corpul meu, ca al multora dintre noi nu e perfect și nici nu va fi vreodată
Ar putea fi probabil dacă mi-aș face un obiectiv din asta. Dacă aș petrece multe ore pe zi făcând sport mult și studiind atent cum să mănânc, dacă mi-aș face anumite tratamente corporale, chiar chirurgicale. Dar de ce aș vrea să fac asta? Pentru ce și pentru cine? Aș pierde din timpul în care mă bucur de copiii mei, din timpul în care îmi exercit profesia, din timpul în care citesc o carte…. și pentru ce? Fac sport, atât cât am nevoie să fiu sănătoasă…dar nu e suficient să am o greutate ideală sau forme ideale. Și revin cu întrebarea: de ce aș vrea să depun un efort mult mai mare și să investesc mult mai mult timp pentru a avea un corp perfect? Aș fi mai fericită? Aș fi mai împlinită? Pentru mine, pentru alții? Nu am nevoie de perfecțiune, am nevoie de ”„uficient” pentru a fi sănătoasă.
EXERCIȚIU: Răspunde-ți ție: Tu cum ai putea să te împrietenești cu corpul tău, indiferent de greutatea, forma și imperfecțiunile sale? Indiferent de cum evoluează, cum îți poți accepta și iubi necondiționat corpul? Ce ai nevoie să îți spui și ce ai nevoie să încetezi din a-ți mai spune?
Nu cere nimic corpului tău, nu te lăsa să răspunzi „dacă aș avea X kilograme mi-aș iubi corpul”. Exact așa cum e corpul tău azi sau cum a fost corpul tău în cel mai „rău” moment al său … cum puteți să fiți prieteni? De ce are nevoie mintea ta ca să fie prietenă cu corpul tău?
Într-un univers paralel, aniversările sunt momente speciale, îmbibate în frişcă lichidă de culoare roz bombon, poartă un suav parfum de zahăr caramelizat şi sunt imortalizate în cadre perfecte, din care se elimină cu precizie chirurgicală ridurile, sânii lăsaţi sau eternii colăceii de grăsime.
Într-un univers paralel, zâmbetul meu este scos dintr-o reclamă ultra editată Colgate, fericirea-mi de nestăpânit, uşor de reprodus în orice citat marca Coelho, iar viitoru-mi portocaliu sună bine. În acel univers paralel despre care vă vorbesc, am o coafură perfectă, manichiură de revistă, cearcănele-mi purpurii sunt inexistente şi nu mă simt de parcă lumea s-ar sfârşi în 4 ore şi 4 minute şi 4 secunde.
Criza vârstei mijlocii ne loveşte în mod diferit, în momente diferite, la intensităţi diferite.
Cu riscul de a repeta clişee ultra uzitate pe „ziduri” de Facebook, respectiv într-un noian nesfârşit de siteuri obscure, criza vârstei mijlocii cred că este imprevizibilă. Ne loveşte în mod diferit, în momente diferite, la intensităţi diferite.
În ultimii 6 ani, mi-am creat dubiosul obicei de a-mi radiografia stările din jurul aniversării. Uneori melancolico-depresive, alte ori extatico-asfixiante. Întotdeauna haotice, exacerbate, greu de controlat. Deşi în public îmi place să susţin că adăugarea unui an la şirul celor trecuţi este doar atât de importantă pe cât îi dăm voie să fie, constat cu stupoare că deţin un talent înnăscut în a atribui semnificaţii care mai de care mai metafizice înaintării în vârstă.
Pe scurt, complic inutil, în loc să adopt principiul scandinav al minimalismului. Asta n-ar fi musai o problemă, dacă aş trăi într-o peşteră, izolată de orice fiinţă umană înzestrată cu minim un neuron, o oareşicare conştiinţă ş-un dram de afect. Dar, pentru că drama mea este mai importantă decât drama oricui altcuiva, de multe ori nu dau două cepe degerate pe ce vor, cred, simt ceilalţi. În fond şi la urma urmei, e aniversarea mea şi am dreptul să meditez fix și exact la vreau!
Pe vremea când aveam 14-15 ani şi hormonii adolescenţei îmi întunecau judecata, colegii (Majori…Fir-ar!) de-a doișpea mi se păreau adulţi în toată regula. Îi invidiam fiindcă erau rebeli fără absolut nicio cauză, petreceau până-n zori, chiuleau fără mustrări de conştiinţă şi îi durea în cot de ce voiau, credeau, simţeau ceilalţi (a se citi părinţi, profesori, recte adulţi veritabili). Îi consideram zeii neîncoronaţi ai COOL-ului.
Dar 18 s-a dovedit a fi înşelător
Nu era nimic cool în a citi şi reciti comentarii literare, în a mă chinui cu memorarea evenimentelor din jurul Marii Uniri sau în a-mi decide viitorul educativ. Brusc, cei de la facultate păreau să poarte un aer aproape mistic, de oameni „iluminaţi”, care dezbat metafizică la o ciocolată caldă în Insomnia, participă la seri literare, concerte simfonice sau vernisaje de artă modernă. Iluminaţi care pot şi vor schimba lumea, a lor şi a noastră, a muritorilor de rând.
Inutil să vă explic cum anii de facultate au zburat peste etajele căminului 1, 3, respectiv 4 din Haşdeu, lăsându-mi un gust amar de confuzie, dezamăgire şi-o stimă de sine pe care încă o caut. Lăsând fatalismul la o parte, m-am ales cu nişte prietenii neaşteptate, joburi pe care habar n-aveam că le pot face şi o serie de poveşti haioase, numai bune de depănat la o şuetă nostalgică despre trecut, mâncare de cantină și ness cu cola.
Nu ştiu la alţii cum s-a făcut/se face tranziţia spre viaţa de adult, în cazul meu s-a strecurat cumva pe nesimţite, instalându-se comod pe-o canapea extensibilă din Grigorescu. A venit la pachet cu o relaţie „de oameni mari”, cumpărături de weekend la Cora, seri de bridge cu „socrii”, un căţel, un bambus la ghiveci ş-un program de lucru tipic freelancerilor: minim 12 ore pe zi. Cam pe atunci am transformat telefonul în extensia mâinii stângi, Mac-ul s-a dovedit a fi relaţia în care am investit cel mai mult, iar programul „liber de birou” mi-a implantat în creieraş ideea că o viaţă corporatistă este fără doar și poate sinonimă cu sinuciderea socială.
26 a fost cel mai crunt
Cu patru zile înainte de fatidica aniversare, am fost aşezată la masa de lemn masiv din bucătărie, unde mi s-au servit câteva feluri de adevăruri foarte reci. În mai puţin de 12 ceasuri, schimbam cartierul, dulapul şi patul. A urmat o vară „protestatară”, eu împotriva mea, eu împotriva celorlalţi, eu împotriva a tot ce ştiam, voiam, simţeam. Nu ţin minte să fi trăit vreo perioadă mai dezastruoasă financiar, sentimental, afectiv sau profesional. Iluştrii „păţiţi” ar spune „Nu-i bai! Ce nu te-omoară te-ntărește!”
Aș adăuga: „Dar înainte te doboară”. După multe suişuri, coborâşuri, încercări, reîncălziri, direcţionări şi repoziţionări, doi ani mai târziu, mi-am făcut bagajele, mi-am semnat demisiile, mi-am pupat părintii şi am închis (definitiv, sper!) capitolul numit „Țară”. Urmarea – corporatistă, spre surprinderea mea și a tuturor celor care mă cunosc – nu a fost ruptă din poveşti, cel puţin nu dintr-acelea siropoase, cu prinţese neajutorate, salvate de prinţi frumoşi şi bănoşi. Încă mă gândesc dacă aş putea să o iau de la capăt. Tind să spun DA!, dar în condiţii uşor alterate.
Deşi mi-am propus să scriu despre 30, clișeica schimbare a prefixului nu cred să fi lăsat vreo cicatrice inestetică. Cu cât încerc să-mi limpezesc memoria, cu atât mai tare asociez „MOMENTUL” cu cadre fotografice dintr-un colţ de lume îndepărtat, zâmbete constipate, şi multă îndoială. Nesiguranţă. Poate şi un pic de speranţă, şi pe undeva o încercare de auto-îmbărbătare. Toate, absolut fireşti, toate, trăite probabil şi de voi, la un moment dat.
Dacă vă aşteptaţi la lacrimi de crocodil, promisiuni de schimbare, obiective personale kilometrice, ţeluri „instagramabile” nerealiste sau isterii generate de o tot mai pronunţată labă a gâştei în jurului ochilor, mă tem că veţi fi dezamăgite.
30, 31, 32… 30+ cred că are marele atu de a ne face să privim lucrurile mult mai tranşant!
Mai pragmatic şi realist. În termeni „de acum, mai încolo, în X timp”, mult mai bine delimitaţi. Ceea ce vine (în cazul meu) alături de o și mai vehementă atitudine de je m’en fichism în relaţia cu tot ceea ce consider lipsit de importanţă. Sub incidenţa categoriei poate intra orice, de la persoane neinteresante la obsesii macro-paleo-carbo dietice, de la vacanţă/mâncare/pantofi de dragul pozei, până la zeci de alte tendinţe ridicole, vorbărie superfluă, viaţă digitală excesivă, cafea arsă, mâncare nesărată șamd.
Nu vreau să închei încălecând pe-un nor negru de pesimism și dramatism. Din contră. Deși sunt nouă în clubul treizecistelor, îmi place mult de tot. Ba chiar, atât de mult, încât patruzeciul nu mă mai sperie deloc, aproape că-mi vine să zic că aştept echilibrul cu care se spune că vine la pachet. Pe scurt, nu-i aşa negru dracu’. Iar dacă nu eşti convinsă, aprinde o lumânare, ca să-l vezi mai bine. Promit că n-o să te sperie.
Din print în online: Articolul face parte din revista print The Woman cu nr. 4: 110 pagini de POVEȘTI REALE, oneste și scrise de oameni de lângă noi, în care te vei regăsi & de care te vei lăsa inspirată.
Vine un moment în viața fiecăreia dintre noi când simțim că vrem mai mult, putem mai mult sau, de ce nu, vrem altceva. Acest sentiment intervine în momente diferite: după o naștere, după ce s-a instalat rutina la job, atunci când vrei să afli mai multe despre tine și rolul tău pe pământ, cum mi s-a întâmplat mie.
Vârsta de 30 de ani m-a prins cu doi copii, o carieră universitară în ascensiune și cu multe întrebări. ,,Oare ce fac acum mă definește ca om și îmi va aduce împlinire pe termen lung?” „Chiar mă văd făcând asta și peste 20 de ani?” „Rămân pe același curs sau trebuie să merg într-o altă direcție?”
O conjunctură fericită m-a făcut să descopăr coaching-ul. Așa, peste întrebările care mă vizitau de ceva vreme, s-au suprapus alte întrebări, care m-au răscolit și, deși nu au adus cu sine o schimbare radicală în acel moment, au rămas în mintea mea ca niște semințe puse la încolțit. Cu cât mă gândeam mai mult la ele, cu atât viitorul meu prindea contur. Mi-am dat seama în timpul formării în coaching, pe care am urmat-o ulterior, că întrebările primite m-au făcut să-mi văd viața cu alți ochi. De atunci, au trecut mai bine de 13 ani, timp în care mi-am întors viața la 180 de grade și, acum, eu, la rândul meu, le pun întrebări femeilor de 30 de ani aflate în derivă.
Și oricât de banal ar părea, niște întrebări potrivite pot schimba destine.
Unele dintre clientele mele își doresc să iasă din rutină și să devină mai îndrăznețe, așa că pe acestea le întreb: ,,La ce nu îndrăznești să speri?”. Când le forțezi puțin să se dezbrace de toate convențiile și să fie sincere cu ele însele, visele lor prind contur; își imaginează cel mai bun scenariu cu putință pentru obiectivul lor.
Alte femei la 30 de ani își doresc să rezolve provocări legate de timp, tot mai multe dintre ele confruntându-se cu problema echilibrului viață personală – viață profesională. Pe de o parte, ele simt că sunt la vârsta la care ascensiunea profesională este foarte importantă și că ceea ce ar putea face acum nu vor mai putea face niciodată. Pe de altă parte, au un soț, poate copii, care au nevoie de ele și cer să le acorde mai mult timp. Când te vezi prinsă între cele două, ies mereu scântei. Cum să te împarți în două și să fii la fel de prezentă și dedicată în ambele sfere ale vieții? Și aici, le cer să își imagineze că au avut un parcurs perfect și și-au atins obiectivele: „Imaginează-te peste cinci ani, când totul este exact cum îţi doreşti. Tu cum eşti?”, „Cum este mediul tău ambiant?”. În urma acestor întrebări apare clarificarea: încotro să o apuc, unde va fi focusul meu în următoarea perioadă.
Femeia la 30 de ani este o femeie puternică, de multe ori ajunsă într-o poziție care presupune multe responsabilități, dar care vine și cu ,,crize” și probleme. Îmi place să pornesc de la premisa că orice problemă poate fi şi o oportunitate, că orice criză aparentă poate duce la o înnoire sau la o înviorare, că orice personaj dificil de care te lovești te învăţa ceva. Pe clientele care trăiesc un astfel de scenariu le întreb: „Ce ai face dacă aşa-zisa ta problemă ți-ar deschide, în realitate, drumul spre o schimbare radicală?”. De aici până la a vedea “criza” drept o oportunitate nu este decât un pas.
Lista întrebărilor poate continua la nesfârșit; în cei 13 ani de când sunt coach și client de coaching, am întrebat destule. Iar răspunsurile pe care le-am primit și mi le-am oferit m-au făcut, de fiecare dată, să înțeleg cât de mare nevoie avem de cineva, care să ne conducă spre noi înșine, pentru a afla lucruri esențiale.
Că avem 20, 30 sau 40 de ani.
Iar pentru aceasta, îi sunt infinit recunoscătoare coach-ului care mi-a adresat întrebările potrivite, datorită cărora am renunțat la o carieră pe care o construisem cu determinare până atunci pentru o nouă meserie care ajută oamenii să îmbrățișeze cu curaj o altă viață.
Încă de la început, ne-am propus ca printematica “Wear the white hat” sau “poartă pălăria albă” să venimcu o abordare proactivă către noile generații de lideri. Lideri sunt cei care aleg să facă schimbări în comunitatea din care fac parte sau care conduc o companie sau cei care educă, formează și promovează tinerii care vor intra pe piața muncii.
Suntem mentori pentru cei aflați la început de drum, suntem modele pentru copiii noștri. Satisfacția cea mai mare constă în a lăsa o amprentă pozitivă în viața cuiva, iar recunoștința se reflectă în a lua parte la succesul celorlalți. Moștenirea fiecăruia dintre noi constă în reușita de a aduce schimbare în viețile celor de lângă noi sau într-o domeniu în care am ales să facem diferența.
When you build your legacy | Mother&Daughter Panel
Diana Enciu, Digital Creator @Fabulous Muses activează în industria modei și este prezentă de peste 5 ani show-urile de la Fashion Week-uri din toata lumea și pe copertele revistelor glossy. Împreună cu Alina Tănasă, prietena și partenera ei de business a dezvoltat proiectul Fabulous Muses. În prezent, comunitatea lor reunește peste 330 mii de urmăritori, fiind un nume sonor în industria de modă din România, dar și din afara țării.
Eugenia Enciu este coordonatorul atelierului care îi poartă numele, Atelier Eugenia Enciu. După 25 de ani petrecuți în industria fashion în calitate de Event Coordinator, Artistic Director, Stilist și Consultant de Imagine, Eugenia Enciu a creat un studio special unde creativitatea și dragostea pentru modă se îmbină perfect. A transmis mai departe pasiunea pentru artă Dianei, fiica sa, ele fiind o echipă atât în viața de zi cu zi cât și business.
Camelia Șucu – antreprenor în serie „self-made”, este cunoscută publicului mai ales ca jucător de top pe piața de mobilier și design interior din România. Co-fondatoare a Mobexpert în 1993, Camelia Șucu a făcut în 2007 exit-ul din cea mai mare companie autohtonă de profil, pentru a se dedica segmentului premium al pieței de mobilier, prin Class Living – showroom e care îl și deține și a altor business-uri în care este implicată.
Camelia este un adevărat mentor pentru a doua generație de antreprenori din familie: fiicele Ioana și Cristina, care îi calcă deja pe urme, cu propriile afaceri.
A muncit 17 ani în televiziune. A început întămplator, ca reporter de știri la TVR Timișoara în primul an de facultate la Psihologie. După 6 ani am ajuns redactor – prezentator la TVR București și a fost timp de alți 6 ani prezentatoarea principalului Jurnal de seară al televiziunii publice. Apoi a fost liantul telespectatorilor cu realitatea la Jurnal de știri la Kanal D România, iar mai apoi la Realitatea TV.
De când s-a retras din viața publică și din televiziune se implică în educație – a copiilor ei și a copiilor României. Conduce proiectul Nație prin Educație și pornind de la pasiunea fiului ei Victor, organizează Concursul Național de Robotică FTC România.
Înscrierile la workshop-urile din 18 martie și conferința din 19 martie continuă pe www.conference.thewoman.ro.
___________________
The Woman a depășit etapa de cea mai importantă conferință anuală dedicată leadershipului feminin, prilej de reunire a femeilor implicate în business. E o mișcare, e un mod de a gândi, manifestată pe tot parcursul anului prin evenimente, idei scrise în online și offline, acțiuni punctuale. Implică parteneri, creionează portrete de lideri, susține și conectează femei și business-uri.
Am 30 de ani. Este vârsta la care, pentru unii, încă mai e rușinos să locuiești cu părinții. Și totuși, vârsta la care m-am mutat înapoi împreună cu ai mei. Nu am luat această decizie în urma unui divorț, dezamăgiri, concedieri sau a altor situații care ne duc, pe parcursul vieții, în astfel de puncte. Nu a fost un impas, nu am simțit că dau înapoi, ci pur și simplu am simțit că e decizia corectă și coerentă pe care am putut să o iau după ce am renunțat la un job bun, într-un oraș mare și într-un moment în care aveam nevoie de o pauză.
Consider că oricărui sfârșit de orice fel de relație – cu o persoană, un loc de muncă, un oraș – i se cuvine apoi o perioadă de tranziție. Am sărit de-a lungul vieții, de cele mai multe ori, dintr-o etapă-n alta, m-am mutat din oraș în oraș, am schimbat job-uri și pasiuni, fără să-mi dau timp să trag niște concluzii și să-mi fac niște idei despre ce mi-ar prinde bine să fac în continuare.
Toată alergătura asta nu a făcut altceva decât să acopere niște probleme pe care am ajuns să nu le mai iau în considerare, în timp ce viața galopa în jurul meu și încercam să-i fac față. Mi-am dat seama că, de fapt, mă chinuiam, chiar dacă uneori părea totul natural, să fac față unor așteptări care nu erau ale mele. La fel cum nu e a mea prejudecata că nu e normal ca la 30 de ani să locuiești cu părinții. În toată perioada asta mi-am dat seama că e mai degrabă natural decât aventuros să faci asta.
M-am mutat cu ai mei după 15 ani de când am plecat de acasă, în momentul în care am rămas fără un venit (de bună voie), iar la mama și la tata știam că nu produc pagube și că acesta e cel mai bun loc de refacere. M-au primit cu brațele deschise, dar și cu o ușoară grijă. Știți voi, grija că „nu-mi merge cartea de muncă” și că nu tare am ce să fac în orășelul mic unde m-am întors. Ceea ce e adevărat.
Mă gândesc acum, după 9 luni de când sunt acasă, că dacă orașul unde locuiesc ai mei nu ar fi fost un fost oraș industrial, care se transformă în sat și unde nu se întâmplă nimic, mi-ar fi fost mult mai ușor. Cu mai multe preocupări și activități zilnice, n-aș fi simțit, din când în când, nevoia să mă plâng că nu e chiar așa fun să locuiești cu părinții. Ușor nu e, dar să vă spun care sunt părțile bune:
Mâncare sănătoasă, caldă și la timpul ei, fără junk food grăbit la ore imposibile
Una dintre cele mai mari bucurii ale mamei mele e să mă vadă că mănânc bine. Deși nu mai consum carne de șase ani, abia după ce m-am întors acasă au înțeles și ai mei ce înseamnă asta. Ceea ce credeam că se va transforma într-un haos total asezonat cu „habar nu avem ce să îți mai facem de mâncare” a devenit de fapt un „hai să găsim niște rețete și să gătim împreună”.
Astfel, eu le-am făcut cunoștință cu avocado, rucola, caju, năut, quinoa, turmeric, multe soiuri de semințe și combinații, iar ei s-au liniștit văzând că mă hrănesc sănătos. Dincolo de asta, fără să fi impus că e mai bine cum mănânc eu, puterea exemplului funcționează, iar ei au început să scoată carnea din dietă, mai nou și pâinea și să fie încântați de diversitatea culinară din casa noastră.
Nu e rău să ai un program de somn, chiar dacă uneori înseamnă să te culci odată cu găinile
Programul meu de somn din Cluj era destul de haotic. Ce-i drept, la orice oră mă puneam să dorm, alarmele de dimineață tot reușeau să mă surprindă și să mă supere. În lunile de iarnă cât am stat acasă, am ajuns la performanța de a adormi în jurul orei 23 și de a prinde răsăritul în fiecare dimineață, fără nevoia de încă 5 minute și fără a mă simți obosită pe parcursul zilei.
Cumva aici a contribuit și faptul că, pentru câteva luni, am dormit în aceeași cameră cu mama. Așa e când te întorci acasă și între timp casa e plină. Mi-a fost puțin greu la început, că se dădea stingerea când nu eram tot timpul pregătită, însă m-au ajutat anii de locuit prin cămine, discreția mamei și faptul că atunci când dormi, dormi și cam atât.
Camera-mi arăta la fel ca în copilărie, iar asta e o călătorie
A durat o vreme până am reușit să despachetez tot ce adunasem în ultimii 7 ani la Cluj, prilej cu care am fost nevoită să sortez și să elimin lucruri inutile păstrate în camera mea încă dinaintea erei noastre. Nu mă simțeam confortabil cu toate fotografiile cu mine de la vârste diferite care mă priveau curioase din toate colțurile, dar mi-am dat voie să le las să mă poarte într-o călătorie până aproape originiî. Pauza pe care am luat-o cu această mutare, liniștea din camera mea și cea din jur, grija alor mei care în continuare mă văd ca pe un copil, m-au ajutat să-mi explorez trecutul, să înțeleg unele lucruri despre mine, să-mi amintesc povești uitate și să-mi dau seama de cum mi s-au legat căile prin viață până acum.
Pentru că ai mei, în orice context, ar fi niște colegi de apartament excelenți și discreți, mi-am permis în toată perioada asta să stau și să cuget pe cât s-a putut, fapt ce a dus la un restart neașteptat. Nu i-aș spune chiar renaștere, dar cu siguranță s-a produs o reașezare a gândurilor haotice de până atunci.
Sunt mai norocoasă decât îmi dau seama
Faptul că am reușit să păstrez o relație bună cu ai mei, ba chiar să o îmbunătățesc de când m-am întors acasă, mă umple de bucurie. În ultima perioadă s-au abătut tot felul de nori negri asupra prietenilor mei, iar unii dintre ei și-au pierdut părinții, ori sunt bolnavi. În fața acestor situații te cam pierzi și riști să nu-ți dai seama cât de norocos ești când ai tăi sunt bine și poți să petreci timp alături de ei, să nu te mai superi când insistă cu mâncarea sau cu făcutul unui rost în viață și să încerci să le porți măcar 1% din grija pe care ei ți-o poartă constant.
Dacă în vizitele anterioare făcute acasă preferam să dorm, să mănânc și să mă văd cu puținii prieteni din oraș, iar apoi plecam din nou la drum, acum am reușit, vrând-nevrând, să petrec mai mult timp cu părinții mei și să îi descopăr dincolo de calitatea lor de părinți. Suntem, uneori, niște colegi de apartament cu vârste și preocupări diferite, care învață în continuare să aibă grijă unul de altul și să-și accepte fiecare toanele și alegerile. Am descoperit că doi dintre cei mai buni prieteni ai mei sunt mai aproape decât credeam și că vor fi acolo mereu.
Când am început liceul și m-am mutat de acasă, nu mă mai vedeam întoarsă. Am schimbat oraș după oraș și i-am vizitat pe ai mei doar în vacanțe și de sărbători. Am uitat cine sunt ei și poate și o parte din mine. Reîntâlnirea pe termen lung m-a surprins. Mi-am dat seama că nu îi cunosc așa bine cum credeam, și nici ei pe mine. Am descoperit lucruri interesante despre ei, ne-am ciocnit de nenumărate ori ideile, am încercat să îi înțeleg și, mai ales, m-am bucurat când am văzut că pot și ei să mă înțeleagă.
E interesant schimbul acesta. Pentru că până nu demult simțeam că o iau razna dacă stau acasă mai mult de două săptămâni, a trebuit să mă conving, înainte de mutare, că rezist mai mult. Și am reușit, dar, deși sunt un fluture care are nevoie din când în când de o pauză, uneori chiar lungă, în cocon, aripile mi s-ar îndrepta în alte direcții.
Am observat și eu și cred că și ei, că atunci când plec undeva – un weekend la Cluj, un festival, o vacanță – îmi reapare o scânteie în privire, un zâmbet nou și mai mult avânt și chef de viață. Iar revenirile sunt ca niște prăbușiri, chiar dacă acasă e cald și bine. Îmi place acasă, cu mama și tata, ne-am împrietenit și am realizat că acasă pentru mine locul unde doarme gândul după un zbor prea lung, acolo îmi încarc bateriile și mă simt iubită și protejată. Și sunt norocoasă că îl am și că îi am. Tocmai de aceea simt că va fi bine și când voi decide să îmi iau din nou zborul, doar că de data asta vom rămâne fiecare cu mai mult dor.
Articol scris de Diana Câmpean.
Sursă foto: unsplash.com
________________
Din print în online: Articolul face parte din revista print The Woman cu nr. 4: 110 pagini de POVEȘTI REALE, oneste și scrise de oameni de lângă noi, în care te vei regăsi & de care te vei lăsa inspirată.
Am admirat întotdeauna oamenii care reușesc să își „dozeze” timpul, astfel încât să nu ia problemele de la serviciu acasă și să termine munca la o oră rezonabilă. Când mă gândesc la un model de urmat din această perspectivă, îmi amintesc de Alina, o fostă colegă cu care am colaborat pentru un proiect pe care urma să îl lansăm.
Proiectul era complex, toți colegii erau stresați și obosiți, la care se adăuga și raportarea pe care trebuia să o facem către patru șefi: unul de vânzări, unul de operațiuni, unul pe zona de HR, iar eu eram local responsabilă de rezultate. În plus, aveam și echipe de consultanți, care ne ajutau în proiect – ei erau mulți și noi puțini. În final, cererile veneau la noi, trebuia să facem față unui ritm alert, iar data lansării se apropia.
Ce m-a frapat, încă de la început, a fost că, în tot acest mediu plin de stres și de agitație, Alina făcea o treabă impecabilă și pleca în fiecare zi la 6 fix! După câteva săptămâni de lucru împreună, i-am mărturisit admirația mea pentru modul în care reușește să își gestioneze timpul și am rugat-o să ne spună în următoarea ședință (unde erau și ceilalți manageri) cum face.
Alina avea liste de sarcini la fel de lungi ca noi, dar reușea să rezolve cumva mai rapid unele lucruri decât noi, pentru că la birou era foarte concentrată, nu făcea chit-chat decât ocazional, mânca fix 30 de minute și ieșea, cu regularitate, câte 5 minute afară la fiecare oră, deși nu fuma. Rugată să ne împărtășească „rețeta”, ne-a mărturisit că pentru ea timpul liber este foarte important, iar dacă nu îl are își pierde eficiența și la birou, dar și acasă.
Munca la birou – cursă contratimp
Mi-am amintit de Alina, atunci când am dat peste un studiu făcut în America, referitor la felul în care își folosesc timpul managerii seniori, ale cărui rezultate arată că aceștia petrec mai mult timp într-un an cu activități de tipul căutatului de documente, de mailuri, de informații pierdute la birou, decât cele 2 săptămâni de vacanță pe care le au. Tot acest studiu mai arată că, în medie, un senior manager este întrerupt de 8 ori în decursul unei ore, iar întreruperile au o durată medie de 5 minute.
Dacă înainte să citesc acest studiu mă gândeam la cât de rapid au fost nevoiți managerii să se adapteze la dinamica de business, citindu-l m-am mirat că totuși se rezolvă atât de multe lucruri, în acest ritm și cu întreruperile de rigoare. Mă întreb însă cum să facem să ne gestionăm timpul mai bine (și nu să ne controleze timpul pe noi) sau să reducem nivelul de adrenalină de la birou, generat de aparenta lipsă a timpului.
Personal, când am timp, pot spune că abia atunci eu sunt eu. Vorbesc mai rar, mă gândesc mai mult înainte să acționez, învăț mult mai multe de la oamenii cu care interacționez, găsesc soluții mai ușor, mă simt mulțumită de ceea ce obțin, acord încredere mai ușor, îmi gestionez energia mai eficient și am grijă de mine.
Nu putem gestiona nici stresul și nici timpul, însă cred că putem să ne gestionăm pe noi.
Manage time, manage yourself!
Dacă ar fi să fac o listă cu sfaturi legate de lucrurile importante, care m-au ajutat și mă ajută pe mine să mă gestionez, acestea sunt:
1. Investește în ceea ce este important!
Aud foarte des că suntem prinși în multe și mărunte și nu avem timp de lucrurile importante, care aduc schimbări în bine. Este util să ținem un fișier Excel sau o agendă cu „to do list” și să notam zilnic cu ce ne-am petrecut timpul de fapt.
2. Învață să spui „Nu”!
Știu ca pare simplu, scrie și în cărți, însă foarte mulți dintre noi avem o provocare reală în a spune „Nu”. Se spune că diferența dintre un om eficient și unul ineficient este dată de faptul că cel eficient are priorități clare, iar la restul sarcinilor spune nu.
3. Deleagă fără frică!
Oricum nu facem lucrurile perfect nici acum, nu? Tot ce are impact mic, nu este esențial și poate duce la dezvoltarea unor oameni se poate delega.
4. Elimină factorii disturbatori!
Am constatat că din ce în ce mai multe companii oferă posibilitatea angajaților de a lucra de acasă, în diverse variante. Managerii nu prea folosesc acest beneficiu pentru că se gândesc că nu e pentru ei. Chiar trebuie să fii în fiecare zi la birou? Dacă o zi pe lună sau o săptămână pe lună, când lucrezi de acasa la proiectele pe termen lung se întâmplă ceva grav? Sigur nu, altfel nu ai mai fi plecat niciodată în vacanță.
5. Ocupă-te de lucruri pe rând!
Studiile arată că multi-taskingul este unul din cei mai mari dușmani ai creierului nostru, așa că prioritizarea este esențială, pentru a elimina din frustrări.
6. Caută-ți modele!
Cine sunt cei pe care îi admiri pentru felul în care își gestionează timpul? Ei cum fac? Ce observi? Șeful tău cum este ? Cu ce pot să te ajute colegii, mentorii, șeful tau în acest demers, în caz ca ești decisă să faci lucrurile altfel?
Alina – cea de la care am învățat să mă gestionez – este vicepreședinte la o multinațională și are o carieră frumoasă. Ea a reușit să se dezvolte, distrugând mitul, conform căruia dacă stai peste program, fie că stai de ochii șefilor, ai colegilor sau din cauza unei organizări deficitare, ajungi pe o poziție de top management. De la ea am învățat să apreciez cea mai importantă resursă. Tu ce modele ai?
By Ioana Marcu, business și executive coach Ascendis
Ioana are mai mult de 20 de ani experiență de leadership local și internațional. În business, a lucrat în arii diverse, atât în zona comercială de customer relations, marketing și sales, în resurse umane, cât și în business outsourcing în Europa. Ioana a făcut parte din echipe executive, a fost în board of directors și a condus echipe de până la 400 de oameni, atât local, cât și internațional.
Din print în online: Articolul face parte din revista print The Woman cu nr. 4: 110 pagini de POVEȘTI REALE, oneste și scrise de oameni de lângă noi, în care te vei regăsi & de care te vei lăsa inspirată.
Ideea de an sabatic nu mai e ceva străin de România, de câțiva ani buni deja, și din ce am observat, există doar două tabere, ambele extreme: este privită ori ca o fiță a millenialilor (și oricum, ceva ce se practică mai mult prin alte țări), ori precum ceva care sună tare bine, dar sigur este imposibil de obținut în România. Practic, o tabără a angajatorilor, cărora li se pare o idee deja exagerată, și una a angajaților, cărora le-ar plăcea mult, dar sunt siguri că își vor pierde jobul dacă pun problema.
Ce e mai interesant este că această practică este un beneficiu deja firesc pentru un sfert din companiile listate în top 100 de revista Forbes, încă de acum 7 ani.
În Romania, deși de 12 ani fac studii salariale la care participă sute din cele mai cunoscute și mai progresiste companii multinaționale prezente la noi, nu am reușit să identific încă acest beneficiu la mai mult de 3% dintre companii.
Și după cum știm, dacă nu este un trend, e mai greu să propui implementarea lui în companie fiindcă nu ai argumente suficient de solide – sau măcar vizibile. Vestea bună este ca încet-încet se extinde și aici modelul, și asa cum beneficiile flexibile au fost un deziderat timp de 10 ani până cand au ajuns să fie norma, și sabaticul este un beneficiu care poate deveni standard în ofertele de angajare.
Poate că motivele pentru care acest beneficiu este foarte util sunt evidente, dar am să fac totuși o listă cu primele 10 motive pentru care o companie ar trebui să vrea să aibă sabatic pentru angajati:
1. Psihologia inversă
Cu cât este mai preocupată compania de echilibrul dintre viața personală și cea profesională a angajaților săi, cu atât oamenii vor fi mai relaxați și sunt mai puține șanse să își ia un sabatic. Oricât de contraintuitiv ar suna, așa funcționează psihologia inversă.
2. Avantajul unui angajat pasionat de învățat
Multe sabatice sunt luate pentru studii sau pentru urmarea unei pasiuni care presupune voluntariat. Un angajat care este încurajat să facă oricare din cele două, va aduce mult mai multa valoare în companie, și cu toată inima.
3. Loialitate
Pentru că sabaticul se acordă după câțiva ani buni de vechime în companie. Cinic vorbind, probabil că de fapt vor putea beneficia de el destul de puțini oameni. Și atunci ne întoarcem la efectul de la punctul 1.
4. E tot un concediu
Chiar dacă acum ni se pare ceva absolut normal, concediul plătit are mai puțin de 100 de ani vechime, și a fost nevoie de multe lupte (uneori chiar la propriu) ca el să fie acceptat. Dar acum aproape toți angajatorii din lume sunt de acord că un concediu e o metodă excelentă pentru a crește productivitatea și loialitatea într-o companie. Ei bine, sabaticul este pur și simplu un concediu mai lung, în care toate beneficiile acestuia sunt amplificate.
5. E bun pentru economie – și a țării, dar și a angajatului.
La prima e destul de clar: cu cât ai mai mult timp liber cu atât ai mai mult timp la dispoziție să cheltuiești bani – bani care se duc înapoi în economie. Însă ce e mai puțin evident e faptul că atunci când ai mai mult timp liber, îți permiți să-ți alegi destinații și perioade care sunt mai economice. Eternele dileme „mergem cu avionul și e scump sau cu mașina dar pierdem 3 zile pe drum?” sau „intrăm la primul restaurant, deși e turistic și scump sau căutăm ceva ieftin și apreciat de localnici, dar riscăm să nu fie ok?” dispar complet atunci când ai o lună-două pentru colindat lejer.
Dacă ar fi să trag o concluzie, aceasta ar fi simplă: includeți sabaticul în pachetul de beneficii! Efectul este de 100 de ori mai mare decât costurile și, în condițiile în care fluctuația de personal este de 23%, în medie, și ajunge la peste 40% în anumite industrii, orice metodă de a atrage și reține oamenii și de a le arată ca organizației îi pasă de pasiunile și preocupările lor, este o metodă de a crește numărul oamenilor care sunt engaged și care vor să rămână în companie.
Pe 15 martie, la Casino, are loc un eveniment special dedicat mamelor defavorizate.
Pentru al doilea an consecutiv, comunitatea Mamprenoarelor din Cluj se implică în campania umanitară ”Adoptă o Mamă”, inițiată încă de acum 5 ani de Mirela Retegan, fondatorul fenomenului (Gașca) Zurli și una dintre personalitățile din România care au inițiat cele mai multe campanii caritabile dedicate femeilor și copiilor.
În acest an, colaborarea dintre Mirela Retegan și Mamprenoare s-a concretizat în două noi parteneriate pentru această minunată campanie, cu două comunități de femei: The Woman, cea mai mare conferință de leadership feminin din România și nou înființata asociație Mamprenoare din Belgia. Împreună, doamnele și domnișoarele din aceste comunități vor strânge cadouri și zâmbete pentru sute de alte femei mai puțin norocoase.
“Din păcate, sunt foarte multe mame triste, singure, bătute, deznădăjduite, bolnave. Mame cu adevărat disperate. Sunt femei care au nevoi greu de imaginat pentru majoritatea dintre noi. Visul acestor mame eroine este să aibă lucruri pe care nu și le pot permite: o haină, o eșarfă, o poșetă sau o pereche de pantofi comozi”, spune Mirela Retegan.
Cum poți ”adopta” o mamă?
1. Pregătește un pachet care să conțină orice lucru nou pe care îl consideri util unei femei (un parfum, o bluză, o eșarfă, o fustă, o cremă de față, un card cadou, o zi la un centru SPA, o trusă de farduri, etc.) și care ar face-o să se simtă iubită și apreciată!
2. Ambalează frumos pachetul și scrie o felicitare sau chiar o scrisoare pentru mama (reală- o cunoști, sau virtuală- te gândești la ea) pe care vrei să o ajuți.
3. Adu-l la unul dintre punctele de colectare din:
Cluj-Napoca:
1. Silma Optic – Strada Câmpului nr 7
2. La Maison du Savon de Marseille – Strada Baba Novac nr.17
3. Sediul Libero Events – Strada Dostoievski nr.26-28, clădirea B etaj 2
4. Four Reasons Academy and Beauty Salon- Viva City, Aleea Valeriu Bologa, nr 3, la parterul blocului albastru (lângă Iulius Mall)
Florești: sediul ACR Contafisc – Strada Tăuțului, nr. 89A, ap. 4
Belgia:
1. Bruxelles – Eugenia Hazazup – Avenue Paul Hymans 115, 1200 Woluwe Saint Lambert
3. Brugges- în fiecare zi – Manuela Banu Karadiken – tel 0485542290
Data limită pentru colectarea cadourilor în străinătate este 10 martie, iar în Cluj 13 martie, pentru a putea fi oferite în cadrul evenimentului festiv care va fi organizat pe 15 martie, la Casino – Centrul de Cultură Urbană din Parcul Central din Cluj-Napoca. Evenimentul, la care invitat special este Mirela Retegan, va începe la ora 10.00 și va reprezenta un ”moment de răsfăț” oferit în dar de Mamprenoare tuturor femeilor pentru care luna martie nu a înseamnat niciodată ”luna cadourilor”. Vor fi momente artistice, beauty corner, cu hair & make-up sessions pentru participante, cocktail lunch și kids corner, și multe alte surprize pregătite din suflete de mame pentru suflete de mame!
Mai mult de atât, fiindcă participantele la eveniment nu sunt singurele beneficiare ale campaniei, colectarea cadourilor va continua la două mari evenimente publice:
1. Spectacolul Gașca Zurli – 15 martie, Casa de Cultură a Studenților
2. Conferința The Woman – 18-19 martie, Wonderland Resort
Vă așteptăm și acolo, și peste tot, să ne fiți alături și vă rugăm, de asemenea, să ne dați de știre despre orice potențială beneficiară a campaniei, lista e deschisă pe tot parcursul lunii martie!
Mulțumim partenerilor: Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, Casino – Centrul de Cultură Urbană, TVR Cluj. Radio Cluj, Via Cluj TV, EBS Radio, Transilvania Reporter, Stiri Med, Radio Renașterea, Radio Transilvania, Look Medica.
Dana Rogoz: actriță și antreprenor. Un exercițiu scurt de imaginație ți-o arată zâmbitoare, energică și jovială. A conturat copilăria multor dintre noi prin personajul Abramburicăi și ne-a îndemnat să credem că magia lucrurilor există. Și e în noi, în fiecare dintre noi.
S-a reinventat odată cu trecerea anilor, iar prin acest film a trecut la un al nivel profesional, total diferit de imaginea ingenuă pe care o aveam cu toții în minte. E un om diferit de ceea ce este în mod conturat ca furie, ca energie, ca personaj – adolescenta Mo.
Am cunoscut-o la proiecția filmului MO – ediția specială pentru studenți, unde am explorat mai mult subiectul abuzului de putere și cel sexul, în strânsă legătură cu amploarea pe care a luat-o filmul MO, într-o perioadă în care oamenii simt nevoia tot mai mult nevoia de dialog pe tema aceasta. Pentru că lucrurile se întâmplă în jurul nostru mai des decât ne-am imagina.
Cum ai reușit să îți însusești un astfel de rol?
Toate emoțiile nu există cumva în mine – nu am trăit în viața reală expriențele ei – dar nu înseamnă că nu a existat și furie în mine. Toată paleta respectivă de emoții e o construcție de personaj, pentru că eu în viața reală sunt o tipă care sunt pozitivă, entuziastă, care aleg tot timpul partea pozitivă a lucrurilor, mă încarc cu asta. Ea e într-un moment dificil al existenței.
Sigur că au fost lucruri de construit și a fost o perioadă lungă de repetiție, a fost un proces lung în care am ajuns la rol, inclusiv discuții cu Radu, mers și făcut cercetare în Universități. Am furat de la anumiți oameni din jur anumite gesturi, un anumit stil de a merge, adică anumite chestii care erau exterioare și apoi desigur am funcționat foarte mult și pe intuiție, emoții personale și multă intuiție.
La un moment dat s-a produs un declic și am înțeles-o. Dar nu am înțeles-o din prima sau nu i-am auzit din prima replicile sau nu am știut din prima ce înseamnă zona asta punk, cât de evidentă e pentru că te poți duce foarte ușor în niște tipare de acest punk. Ea nu e nici vreo mare punkistă – de fapt, ea are doar câteva albume pe care le cunoaște și care de fapt sunt ale tatălui ei.
Una e ceea ce crezi tu despre tine și una e ce e de fapt. Se crede o tipă foarte stăpână pe ea și de fapt constați că nu e atât de stăpână, crede ca poate să dețină controlul, dar de fapt vezi că nu poate să o facă. Cu toate nuanțele astea m-am jucat.
Cum ți-ai schimbat nivelul de empatie pentru femeile care sunt victimele hărțuirii sexuale?
Era o temă care oricum atingea foarte puternic de dinainte de film și probabil că de aceea s-a și gândit la mine când a scris, pentru că-mi știa revolta de dinainte și știa că nu e un subiect care să mă lase indiferentă. Noi când am filmat nu exista nici Me too, deci am filmat înainte de mișcarea Me too. Când am văzut că începe în America, că ajunge în România, că niște femei încep să vorbească despre asta, i-am spus lui Radu: ,,Opa! Se pare că s-a pornit această mișcare care cumva se leagă și de subiectul filmului nostru!’’. Se leagă din punct de vedere universitar, dar nu exclusiv.
Tema abuzului sexual sau abuzului de putere poate fi aplicată în multe medii, se întâmplă in Universitate și într-un fel, din punctul meu de vedere, e mai grav pentru că ea e intr-un moment mai vulnerabil, el ar trebui să-i fie mentor și e mai nasol când un profesor îți taie aripile.
Odata cu Me too am văzut cât de mare e nevoia să se vorbească despre asta, mi-a venit ca un soi de confirmare. Surpriza a venit după proiecții – să văd cât de mare e problema, pentru că au fost la un moment dat oameni care au spus: ,,Cum? Ce vreți să spuneți cu filmul ăsta? Că asta se întâmplă în Univerități?’’ și eu am spus: ,,Se întâmplă.’’, adică nu putem să negăm că nu se întâmplă, pentru că până la urmă am pornit de la un fapt real, sigur că poate nu se întâmplă așa.
Repet, noi vorbim despre abuzul sexual ca temă mare și în același timp, când discuți cu publicul vezi că se întâmplă mult mai des decât crezi și e o problemă universală, se întâmplă în România și în afara granițelor țării. Cred că ceea ce se întamplă în România e că suntem într-un moment foarte sensibil în care societatea chiar vrea să înțeleagă. Ne-au activat drame precum Caracal sau au fost evenimente care ne-au sensibilizat și cumva ne-au făcut să vrem să înțelegem subiectul.
Tocmai de aceea nici nu ne-au supărat niciodată reacțiile în care Mo a fost acuzată că a fost provocatoare sau că ea e vinovată, ci dimpotrivă, ne-am dat seama că doar vorbim despre lucruile astea.
Ne-au povestit oameni că s-au dus acasă, s-au certat zile pe subiectul filmului și am zis: ,,E minunat că există discuții!’’. Sunt ocazii în care oamenii deschid subiectul și e minunat că se întâmplă, pentru că doar vorbind despre lucrurile astea poți să crezi că pe termen lung le poți preveni.
Oamenii pot înțelege care sunt limitele, când e avans, când e abuz, sunt limite care, acum, mi se pare că se stabilesc la noi în țară. Apropo de statistica pe care o numea Radu, în momentul în care a fost scris scenariul, 55% dintre români consideră că violul poate fi considerat justificat în anumite circumstanțe, înțelegi că jumi-juma au păreri care sunt diametral opuse legate de viol și asta înseamnă că trebuie să vorbim despre lucrurile astea ca să ne clarificăm un pic cum stăm și care ne sunt drepturile, care sunt limitele.
Discuțiile sunt foarte lungi și nu înseamnă că vine filmul și gata, schimbă societatea, dar e un pas. Pentru cei care au văzut filmul, eu cred că poate să însemne ceva și pentru multe femei a însemnat mai mult decât am fi putut spera.Au fost femei care mi-au spus după proiecție că e prima oară când vorbesc despre un abuz pe care l-au trăit în perioada liceului, au fost femei care mi-au spus: ,,Abia acum îmi dau seama că ceea ce am trăit eu a fost ceva în neregulă, pentru că nu știam cum să mă plâng de asta, mă simțeam vinovată’’. Au fost femei care au înțeles filmul la cu totul alt nivel, pe care chiar le-a marcat. Au fost și bărbați pe care i-au marcat și li s-a făcut rău, la propriu, în timpul filmului pentru că realmente nu au stat niciodată să-și imagineze cum funcționează această mecanică a relațiilor, nu au vrut să intre acolo cu gândul și filmul, inevitabil, i-a condus. Nu e neapărat un film comod pentru toată lumea.
Pornind de la premisa aceasta și auzind povești asemănătoare în jurul nostru, cum poate fiecare din noi să ajute și să dizolve o astfel de mentalitate?
Calea Teodorei (nr. Teodora Ola) care a inițiat această întâlnire a fost să faciliteze această întâlnire in mediul Universitar pe ideea de: “Hai să venim să vorbim despre lucrurile astea“.
Sunt convinsă că știrea de la care a pornit, a fost văzută de toți cei 9000 de oameni care au văzut filmul. Dar o știre nu are un impact suficient de mare, de pe urma ei rămân niște date. Ne-am desensibilizat, vedem atât de multe orori la televizor. Dacă vrei să intri puțin în subiect, vezi că lucrurile sunt foarte nuanțate, că nu e atât de simplu să pui verdictul și că ceea ce crezi tu sau ce ai fost învățat acasă poate că nu e chiar așa, poate că victima aceea nu e o tipă prostuță și că poate ai putea fi chiar tu, de fapt.
Chiar cred că asta este cea mai bună soluție, comunicarea, mai ales într-o generație, cred că filmul poate să aibă un impact mare și asupra părinților. Au fost foarte mulți oameni care au văzut filmul ca părinți de copii mici și mi-au spus: ,,Am stat să mă gândesc mult cum o să-mi aduc eu copiii să nu ajungă atât în poziția victimiei cât și în poziția abuzatorului.’’ Noi suntem exact la marginea Europei, statistica asta e cumva geografică, în vest procentul scade pentru că media pe Europa e 27%, iar eu acum mă duc cu filmul in Cairo unde sunt convinsă că e complet altă mentalitate. Noi suntem cumva dornici de a înțelege, pare că acum ne-am activat și că e un moment prielnic să vorbim despre lucrurile astea.
Cumva ai deschis o Cutie a Pandorei cu acest demers artistic. Cum ți-ai asuma un film pe tema aceasta și cum plănuiești să duci mai departe demersul spre zona de educație?
Foarte multă lume ne-a întrebat după film: ,,Și acum ce facem? Cum facem?’’, pentru că filmul intenționat cumva lasă o frustrare în spectatori, dar asta a fost un demers intenționat al lui Radu, care a ales așa finalul. Dacă s-ar fi soluționat era cu happy end, gata, povestea e incheiată, dar filmul nu vine cu soluții.
Filmul îți arată ce se întâmplă, te face să înțelegi că ai putea fi și tu victimă, ba ai putea fi chiar și abuzator, fără să știi, până într-un anumit punct.
Filmul nu vine cu un punct, pentru că dacă tu chiar vrei să se schimbe lucrurile și să eviți astfel de drame sau traume care există, schimbarea vine de la spectatori. Dacă vrei, tu ești cel responsabil, tu ești cel care preia tema. Ai empatizat cu ea, ăsta e primul nivel. Ceva se schimbă. Nu se schimbă societatea în urma unui film, dar e un exercițiu empatic foarte puternic. Mai departe am lansat această caravană prin Universități. A funcționat foarte bine filmul în caravană la nivel de Q&A-uri, în sensul că au fost oameni care au început să se certe în sală, au fost femei care au luat microfonul și au spus: ,,Am trăit chestia asta. Mi s-a întâmplat!”, adică nouă nu ne venea să credem că vor să vorbească despre lucrurile astea. Sunt subiecte atât de sensibile și poate te gândești că nu vrei să le deschizi, dar s-ar putea să-ți fie mai ușor când ești într-un spațiu de genul acesta decât în familia ta. Ai nevoie uneori de o anumită convenție, în sensul că pot să vorbesc unui public care nu mă cunoaște, unei mulțimi, dar nu aș spune partenerului meu că am trăit chestia asta sau părintelui că am fost o victimă. Ne mulțumeau cumva că filmul le-a dat curajul ăsta.
Cum crezi că ar fi schimbat firul poveștii dacă Mo ar fi avut o vârstă mai fragedă? Pentru că Mo are o vârstă de adolescentă către femeie.
Mo are momente în care știe foarte clar care sunt intențiile profesorului și tocmai de aceea e acuzabilă de către unii, cel puțin. Se pune cumva diferit problema consimțământului. În cazul minorelor nu se mai pune problema dacă ele au vrut, pur și simplu nu ai discernământ, e incalificabil gestul abuzatorului, nu-i găsesc scuze profesorului în film darămite în situția unei minore.
La noi în țară există antecedente în care fetițe de sub 14 ani au fost acuzate că purtau haine provocatoare. Cum poți să acuzi un copil că poartă haine provocatoare? Cum poți să acuzi un copil că de fapt și-a dorit?Au fost cazuri în care nu a spus părinților după, deci înseamnă că i-a plăcut, deci înseamnă că și-a dorit. NU! Înseamnă că este traumatizat, poate copilul a fost amenințat sau poate nu știe ce înseamnă.
Apropo de educația sexuală în școli, care, din punctul meu de vedere ar trebui să fie obligatorie, când știi că România are problema asta, le vorbești de dinainte despre ceea ce s-ar putea întâmpla. Eu, copilului meu, i-am spus de când era mic care sunt zonele intime, care sunt limitele, cine poate să-l atingă sau nu. Am avut discuțiile acestea cu el de când avea 3 ani. Să ne ferim în școli să vorbim despre asta mi se pare o prostie.
Cu ce ți-ai dori să râmană în minte omul care urmărește filmul?
Apropo de prima parte a întrebării… că ți se poate întâmpla, că poți să fii acolo, că nu există aceste tipologii de genul: studenta naivă, profesorul dur. Oamenii au foarte multe nuanțe și tocmai de aceea, de multe ori, abuzul e invizibil, e foarte greu de definit. Au fost spectatori care au mers cu Mo până la capăt, au crezut, exact ca personajul, că relația asta e posibilă și abia după aceea au avut aceeași dezamăgire ca Mo. Cred că cu asta ar trebui să plece, că există un abuz invizibil de care trebuie să fii foarte atent în viață și să știi că ai drepturi, ai dreptul să pui limite. Mo se gândește că poate acesta e omul care nu are legătură cu ceea ce știu eu despre bărbații care sunt agresori, poate chiar am întâlnit un om foarte special, legătura cu tatăl, atinge toate punctele sensibile.
__________________
Narator curios: Iulia Pascal.
Facilitator proiecție film @Cluj-Napoca & mulțumiri: Teodora Ola
Surse photo: Mo filmul & http://www.danarogoz.com/
Despre MO filmul :
Sinopsis : Pornind de la un caz real, povestea a două prietene care sunt prinse copiind de către cel mai sever profesor. După ce îl roagă să mai dea examenul, profesorul le invită la el acasă. Aici, cele două studente vor fi supuse unui examen neaşteptat. Totul pare o glumă, până când Mo îşi pierde controlul.
Regizor: Radu Dragomir Distributie: Dana Rogoz, Mădălina Craiu, Răzvan Vasilescu, Ştefan Mihai, Liliana Pană, Natalia Călin, Bogdan Ionescu, Marius Călugărița, Andreea Bibiri Un film distribuit de Bad Unicorn și produs de Scharf Film Production.
The Woman a depășit etapa de cea mai importantă conferință anuală dedicată leadershipului feminin, prilej de reunire a femeilor implicate în business. E o mișcare, e un mod de a gândi, manifestată pe tot parcursul anului prin evenimente, idei scrise în online și offline, acțiuni punctuale.
E conceptul creat de la 0, în Cluj-Napoca, la inițiativa Libero Events – compania care organizează evenimente în industria MICE (Meetings, incentives, conferencing, exhibitions).
Prin Libero Events am scris și am promovat de-a lungul timpului poveștile multor antreprenori, sportivi, artiști sau ale oamenilor din industriile creative. Am reunit comunități de femei lider, profesioniști HR și eCommerce, arhitecți și profesionști în domeniul financiar. Am conturat concepte noi pentru fiecare ediție, am pus accent pe experiența participantului și am gândit forme eficiente de a-i aduce împreună cu fiecare eveniment.
După 10 ani de când facem ce ne place am decis că e momentul să dăm din casă cum am făcut evenimentele noastre memorabile și am pus umărul la dezvoltarea anumitor industrii. Așa că am lansat masterclass-ul de organizare de evenimente corporate powered by Libero Events.
De ce?
Pentru că în România nu există o școală care să te învețe cum să planifici și să implementezi evenimente memorabile.
Pentru că avem 10 ani de experiență pe piața de organizare de evenimente, 10 ani în care noi am dat cu capul de atât de multe situații care ne-au învățat, prin testare, de ce unele metode funcționează, în vreme ce altele doar îți pierd timpul și resursele.
Pentru că am înțeles că poate cele mai importante elemente sunt adaptabilitatea și dedicarea – toate bine planificate în drive. Pentru că asta facem noi și #noinunelaudam: arhitectură și implementare de evenimente corporate.
Dincolo de tot research-ul pe care îl poți face pentru a înțelege domeniul, noi am testat, conturat și rafinat structuri care te pot ajuta pe tine creezi evenimente de la 0, să implici parteneri și în final… să livrezi experiențe.
Cui ne adresăm?
Celor care cochetează cu ideea pe cont propriu și nu au găsit structura care să le ofere siguranța și încrederea că ceea ce fac e bine.
Celor care organizează evenimente în cadrul companiei în care activează – ca ramură secundară în fișa postului. Știi? Acele petreceri de final de an pentru colegii tăi, un masterclass de specialitate pentru colegii din departamentul de web development, charity markets with a twist, lansarea cu impact a unui proiect de CSR sau vizita unor parteneri strategici.
Celor care organizează evenimente și vor să își îmbunătățească modul de lucru, abordarea către parteneri, modul de comunicare sau insighturi din culisele altor organizatori de evenimente.
Un lucru e sigur: pentru a înțelege cum funcționează un eveniment, e necesar să ai un mod coerent de lucru, care îmbină o structură clară, atenție la detalii și îndrăzneală creativă de a face lucrurile să se întâmple. Și nu doar atât.
Structură masterclass: deopotrivă parte teoretică și practică
• Arhitectură și strategie funcțională de eveniment
• Concept, vizual, materiale necesar înainte, în timpul și post eveniment
• Sponsorship: abordarea partenerilor și integrarea lor în eveniment
• Time frame: de la Gantt la ziua evenimentului
• Managementul echipei
• Insights: din culisele organizării de evenimente. What could go wrong?!
• Comunicare: de la canale adecvate audienței până la idei creative
• Planning financiar și eficientizarea resurselor
• Logistică
• Follow-up
Pentru înscrieri și detalii despre echipa din spatele proiectului The Woman – click aici.
O parte din munca noastră, în imagini:
Taxa de participare include:
• acces în cadrul evenimentului
• coffee breaks & finger food
• suport masterclass pe care poți lucra aplicat după încheierea masterclass-ului
• o ședință de brainstorming cu echipa Libero Events post-eveniment (are loc în decurs de maximum 6 luni de la data încheierii evenimentului)
După înregistrarea online vei primi un mail de confirmare din partea colegei noastre Carmen împreună cu detaliile de plată. Plata se face prin OP în baza facturii emise, până la data scadența specificată pe factură.
Cu o săptămână înainte de eveniment vei primi detalii finale legate de locație, agenda completă și ale informații utile.
Sunt femei pentru care libertatea și dragostea au reprezentant un vis greu de atins, care ani la rând au suferit umilințe greu de imaginat, au devenit victime ale unei societăți care încurajează, încă, traiul cu agresorul.
Visul acestor mame este să aibă o poșetă, un ruj sau un parfum. Lucruri mult prea scumpe pentru a și le permite. Ciudat, dacă ne gândim câte poșete pe care nu le folosim avem în dulap sau câte zeci de perechi de pantofi nepurtați avem în debara.
Așa a prins contur campania “Adoptă o mamă!”, inițiată de Mirela Retegan, fondator Gașca Zurli & The Most Appreciated Woman Award winner The Woman 2019.
Cum poți adopta o mamă? Pregătește un pachet în care pui orice lucru nou pe care îl consideri util unei femei ( un parfum, o bluză, o pereche de pantaloni, card cadou, o zi la un centru SPA, o trusă de farduri, o geantă etc ) și care ar face-o să se simtă iubită și apreciată. Ambalează frumos pachetul, scrie o felicitare sau chiar o scrisoare pentru o mamă pe care vrei să o ajuți.
Ca parte a campaniei “Every woman for herself every woman” suntem susținători ai acestei inițiative, alături de comunitatea Mamprenoare. Mirela este unul dintre oamenii dragi ai comunității și prin tot ce face #shewearsthewhitehat.
Dacă vrei să te implici, scrie-ne un mesaj la adresa: office@thewoman.ro și discutăm toate detaliile.
După 21 de ani petrecuți în domeniul bancar, la Banca Națională a României, a făcut o schimbare radicală pentru ea: a intrat în industria bricolajului. Își dorea să învețe lucruri noi, avea nevoie de o provocare prin care să iasă din rutina și confortul pe care și le crease și, în egală măsură, își dorea mai mult timp pentru ea și familia ei.
Așa și-a dat seama că îi place contactul uman, îi place să intre în legătură cu oamenii, să le asculte poveștile, nevoile și să îi ajute acolo unde îi stă în putere să facă acest lucru. Astăzi facem cunoștință cu Petruța Găvan, CFO MAM Bricolaj.
Ați făcut tranziția din zona de corporație, mai exact domeniul bancar, în zona de business. Cum a fost această schimbare? Cât de diferite sunt cele două roluri?
După 21 de ani petrecuți în domeniul bancar, la Banca Națională a României, am decis că este momentul să fac o schimbare esențială în viața mea și să mă alătur soțului meu în business-ul de familie pe care în acel moment îl conducea doar el.
Am făcut acest lucru pentru că îmi doream pe de o parte să învăț lucruri noi, aveam nevoie de o provocare prin care să ies din rutina și confortul pe care mi le creasem și, în egală măsură, îmi doream mai mult timp pentru mine și familia mea.
Trebuie să recunosc că a fost o schimbare radicală pentru mine. Două decenii am lucrat într-un domeniu unde expunerea și interacțiunea cu alte persoane erau restrânse, vedeam într-o zi cel mult 10 persoane, iar acum sunt într-un mediu complet diferit, o altă nișă, și interacționez zilnic cu aproximativ 200 persoane.
Așa mi-am dat seama că îmi place contactul uman, îmi place să intru în legătură cu oamenii, să le ascult poveștile, nevoile și să îi ajut acolo unde îmi stă în putere să fac acest lucru.
Activați într-un domeniu ce este cunoscut ca fiind preponderent adresat domnilor: piața de bricolaj. Cum ați reușit să vă adaptați pe această nișă? Care sunt provocările?
Chiar dacă poate părea un domeniu foarte tehnic, este vorba despre amenajări interioare, iar noi, femeile, rezonăm foarte bine cu acest sector.
Desigur, există și provocări, iar aici aș putea aminti faptul că trebuie să ajut clienții să își finalizeze proiectele de mobilier, iar eu să am grijă ca ai noștri consilieri să furnizeze tot ceea ce trebuie către ei.
Cum reușiți să motivați oamenii?
O dată cu munca pentru MAM Bricolaj am descoperit că îmi plac oamenii, de aceea îi ascult foarte mult, încerc să fiu prietena nu șefa lor, iar rezultatele nu întârzie să apară.
Oamenii se simt atrași de colectiv, rămânem uniți și treptat am construit o echipă valoroasă, pe care mă pot baza oricând.
Chiar în urmă cu câteva zile, un coleg mi-a transmis că îmi mulțumește pentru ceea ce fac pentru ei, că sunt acolo când este nevoie și că îi ascult. Ieșim împreună, facem petreceri împreună, luăm masa împreună.
Pentru mine, ei sunt a doua FAMILIE. Fără acești oameni, noi nu putem face nimic și de aceea îi respect pe fiecare în parte.
Pe lângă planul profesional, ce ne puteți spune despre familia dumneavoastră? Cum vă susțin cei dragi, dar și dumneavoastră pe ei?
Familia mea este numeroasă, am două fete minunate, de 16, respectiv 23 de ani, un soț minunat, părinții, sora.
Încerc sa îi ajut pe fiecare în parte și să le dăruiesc din timpul meu, să îi răsfăț din când în când. Și, desigur, facem totul împreună. Acesta este crezul familiei noastre, de aceea reușim să rămânem uniți indiferent de situație.
Recent ați adoptat un nou stil de viață, reușind să slăbiți 32 de kg. Ce v-a inspirat? Cum reușiți să vă mențineți?
Pe parcursul anilor, am încercat tot felul de diete, am fost la nutriționiști, slăbeam și apoi mă îngrășam la loc. În urmă cu trei ani, am întâlnit un om minunat, doamna Laura Ene, care, pentru mine, este persoana care m-a învățat cum să mă alimentez sănătos, ce să mănânc și cum să mențin toate acestea.
Nu am simțit că țin o dietă, ci am înțeles că este necesar să adopt un stil de viață sănătos. Cuvintele cheie pentru mine sunt „motivație” și „determinare”. Secretul este să nu te gândești niciodată că ești la dietă, ci că mănânci sănătos, iar corpul îți mulțumește zi de zi.
Ce sfaturi le-ați da doamnelor și domnișoarelor care doresc să adopte un stil de viață sănătos, dar invocă problema lipsei de timp?
Am învățat din propria experiență că timp există pentru orice dacă știm cum să îl gestionăm. Doresc să le transmit tuturor să învețe să își asculte corpul, deoarece el ne dă toate semnalele de care avem nevoie.
Cum vă răsfățați în timpul liber, care sunt pasiunile dumneavoastră?
În timpul liber merg la sală, ies la alergat, citesc foarte mult despre nutriție, ies cu fiicele mele și călătoresc mult împreună cu soțul meu. Mă pasionează tot ceea ce este legat de oameni, îmi plac oamenii, îmi place să îi ascult, să le ofer sprijinul meu, să îi ajut dacă este nevoie.
Although it has been a popular topic for research and debate during the past decades, gender has become a paramount topic in public and academic debate in recent years. Removing barriers to women’s success in various fields is highly important in achieving gender equality and furthering women’s empowerment. We have witnessed major progress on a worldwide scale during recent years, as increasingly more women enter uncharted territories and start getting recognition for their groundbreaking work.
From IMF’s Christine Lagarde and Kristalina Georgieva to the three Romanian women included in MIT’s 35 Innovators Under 35, women are pioneering sectors of activity previously dominated by men, and paving the way for future generations.
The intersection of communication and gender has been a major concern for both research domains, theorizing communication of gender, gendering communication, feminine and masculine communication styles and contents; the gendered dimension of communication in negotiating identities translated into studies tackling femininity, as well as research endeavors dealing with masculinity.
As idea hubs, universities have the responsibility of advancing the gender conversation and bridging perspectives from different disciplines and areas of research and practice. Therefore,Communicating Genderaims to provide a platform for academics, researchers, professionals, and students to share knowledge, exchange ideas, and establish relationships to advance the discipline and the professions related to the subject matter. We invite scholars across different disciplines to submit papers and panels on gender and communication, and tackle this generous theme around various topics, including but not limited to the following:
Gender and political discourse
Media and communication
Social media and gender
Intersectionality and discourse
Feminism(s) and social movements
Institutions and gender mainstreaming
Gender in organizations
Gender and science(s)
Leadership and work/ life balance
Men’s role in the gender equality conversation
Gender-based violence
Selected papers will be included in the conference proceedings volume.
The conference is organized by the Center for Research in Communication and Social Innovation (CoRE) of theFacultyof Political, Administrative, and Communication Sciences (Babeș-Bolyai University of Cluj-Napoca), with support from Ratiu Democracy Centre.
We are proud supporters of the event and we strongly believe that our mission is to sustain those who educate, shape and promote the next generation of leaders: women who are not afraid to speak their mind on a particular subject, women who are willing to be better, bolder, braver. They are part of the workforce in Romania and abroad, they are the ones that change the world we live in.
The working languages of the conference are English and Romanian. The event will take place at FSPAC2 (Topaz).
Conferința de leadership feminin The Woman, cel mai mare eveniment de leadership din România revine la Cluj-Napoca cu o nouă ediție în 18-19 Martie 2020. “Wear the white hat” sau “poartă pălăria albă” este tematica acestei ediții, în cadrul căreia sunt prezente peste 600 de femei manager, antreprenor, artiști sau sportivi. În fiecare an, evenimentul aduce în lumina reflectoarelor femei care sunt voci ale unor comunități, femei care s-au remarcat în domenii atipice, femei care au ales să își urmeze instinctul în business și în viața de zi cu zi.
Structura evenimentului cuprinde în ziua de 18 martie o serie de masterclass-uri pe tematici precum leadership, comunicare și educație financiară, iar pe de altă parte, în ziua de 19 martie, conferința, care are loc la Wonderland Resort. Lista invitaților îmbină knowhow-ul adus de femei antreprenor cu experiență în dezvoltarea business-urilor și a oamenilor, cu nume cunoscute în industrie, de la artiști sau sportivi de talie internațională, care să împărtășească momentele din viața profesională și personal în care au purtat pălăria albă.
Agenda evenimentului este construită în jurul câtorva momente principale din viața fiecărui profesionist:
Wear the white hat… when you follow your gut (când îți urmezi instinctul);
Wear the white hat… at your best/at your worst (în momentele bune sau mai puțin bune);
Wear the white hat… when you build your legacy (când construiești ce lași generațiilor viitoare);
Wear the white hat… in a man`s world. (într-o lume a bărbaților).
Poartă pălăria albă când schimbi macazul, urmându-ți instinctul
S-a angajat la 18 ani, pornind de la o practică peste vară, la revista auto a Registrului Auto Român. După trei luni au angajat-o şi a rămas acolo încă 12 ani, în care a fost redactor, secretar general de redacţie, redactor-șef adjunct şi redactor-şef. Apoi a fost Purtător de cuvânt – Registrul Auto Român (pe toată țara – 42 de filiale), Şef Birou Presă RAR, după care a plecat patru ani de zile în Ministerul Transporturilor – Consilier de Imagine pentru un Secretar de Stat. A studiat şi un master la IDR (Insitutul Diplomatic Român – Relaţii Internaţionale şi Protocol), care a ajutat-o enorm în cariera diplomatică. După toţi aceşti ani plini de muncă a ajuns la burnout. Şi a făcut o schimbare majoră. A ajuns la digital. Toate cele de mai sus au creat omul Lorena Buhnici.
În prezent, Lorena conduce cavaleria.ro – revista digitală nr. 1 din România dedicată bărbaților. Este omul care creează, construiește și dă stabilitate proiectelor, dar mai ales este liant și suport al legăturilor dintre oameni.
Susține și promovează implicarea femeilor în comunitate și leadership, iar asta se manifestă prin proiectul ei de suflet, interviurile. “Ele sunt pasiunea și refugiul meu din zona asta de bărbați cu care mă întâlnesc zilnic.” declară ea.
Interviurile din cadrul platformei lorena.ro sunt realizate într-un concept unic, inovativ, cu autenticitate, unde se imprimă foarte bine stilul ei. Aduce în fața publicului oameni cu informații valoroase, dintr-o sferă largă de domenii, povești de viață si idei coerente care să inspire și de ce nu să influențeze în mod firesc și normal o întreagă comunitate. Despre momentele în care a purtat pălăria albă ne vorbește pe 19 martie, în cadrul conferinței.
Toți cei care își urmează visul dau dovadă de curaj
Cristiana Oprea. Pilot de raliuri. Jurnalist auto. Cristiana este cea mai activă femeie pilot de raliu din ultimii ani din România. Automobilismul o ajută să se descopere cu fiecare kilometru și vrea ca povestea ei să încurajeze tinerii să fie responsabili la volan.
În 2015 a trecut de la arhitectură la automobilism, cu certitudinea că așa va putea „schimba lumea în bine”. Transformând motorsportul într-un stil de viață și-a asumat misiunea de a demonta stereotipul femeii, în motorsport și în societate. Întâmplările din mașina de curse, review-urile auto scrise autentic și cu umor, dar și infuzia de feminitate și asumare din alte povești cotidiene fac din Emoticar un spațiu unic în online-ul autohton.
Alături de Diana Hațegan, a devenit primul echipaj feminin care a reprezentat România în prestigiosul Campionat European de Raliuri (Rally di Roma Capitale).
Cum ar fi ca viața ta să se împartă uneori între: “Înainte” și “După”?
Are 36 de ani și în urmă cu aproximativ doi ani a rămas fără un picior din cauza unui accident, dar a ales să scrie o poveste de curaj, ambiție și încredere. Nu este o poveste ușoară, ci mai degrabă una care te trezește la realitate și care îți arată că viața trebuie trăită. A acceptat că va purta pentru totdeauna o proteză și că imperfecțiunea ei e un motiv în plus pentru a merge mai departe.
Stela Bizdu se remarcă cu optimismul, blândețea și curajul de care să dovadă în fiecare zi: “Privesc viața cu speranță, cu încredere, sunt conștientă de fiecare ceas, de fiecare clipă. Am învățat să am răbdare, să fac rai din tot ce am.”
Pe pagina de instagram @Steps by Stelainspiră și demonstrează că frumusețea și feminitatea în ziua de astăzi țin de puterea de exprimare a unicității fiecăreia dintre noi. Stela este femeia care ne demonstrează ca noul reper este Frumusețea fără reguli.
_______
The Woman 2020: Cea de-a doua zi a conferinței (19 Martie) este despre motivație, empowerment, networking – o zi plină de emoție care implică prezentări la scena principală, Gala Premiilor The Woman, dar și activități de networking. Comunitatea formată în jurul conferinței este formată din femei antreprenor, manager, profesioniști în industriile creative, artiști și sportivi care se implică și susțin inițiativele de empowerment feminin.
The Woman implică parteneri, creionează portrete de lideri, susține și conectează femei și business-uri. Din 2012 transformă idei și visuri în acțiuni concrete. Mai multe detalii despre eveniment și înscrieri sunt disponibile pe site-ul oficial al evenimentului www.conference.thewoman.ro.
Indiferent care sunt nemultumirile pe care le ai legate de actualul job, nu putem spune ca exista un moment potrivit cand sa-ti dai demisia. Insa cu siguranta putem vorbi de cele mai proaste momente sa renunti la job.
Chiar daca zilele au devenit un adevarat infern la birou si iti doresti sa scapi cat mai repede acolo, totul se rezuma la timing (sincronizare). Iti doresti sa iei o decizie asumata, calculata si foarte bine informata.
Vrei sa pleci de la actualul job? Nu renunta de la o zi la alta, gandeste-te, analizeaza aceasta decizie si incearca sa descoperi cand ar fi cel mai potrivit moment sa pleci.
Cele mai proaste momente sa renunti la job
Asigura-te ca ai luat in considerare toate detaliile si ca aceasta decizie este in favoarea ta.
Iata, asadar, cand nu este bine sa iti dai demisia.
Te-ai certat cu managerul sau cu un coleg
Certurile la birou nu sunt iesite din comun. Ele pot sa aiba loc, mai ales atunci cand exista diferente foarte mari de opinie. Daca te afli intr-o situatie conflictuala cu managerul sau un coleg, incearca sa faci tot posibilul pentru a evita subiectele ce pot agrava situatia. Unele conflicte, daca sunt minore, pot trece odata cu timpul.
Nu ai o alta oferta de job
Sa iti dai demisia nu este cea mai bune optiune atunci cand nu ai alta oferta de job. Chiar daca sunt foarte multe locuri de munca disponibile, acest lucru nu iti ofera siguranta ca vei gasi usor un alt job. Mai mult decat atat, si perioadele in care cererea pentru specializare ta poate sa scada, ceea ce inseamna ca vei avea mai putine sanse sa te angajezi din nou.
Nu ai un fond de economii
Sa-ti dai demisia poate fi destul de costisitor. In cazul in care nu ai cativa bani salvati, aceasta decizie ar putea sa nu fie cea mai buna. Tine cont si de faptul ca vei avea de platit unele facturi sau servicii, iar toate aceste cheltuieli se aduna si nu pot fi evitate.
Programul finanțat de Fundația Philips, cu sprijinul Philips România, aduce tehnologie inovatoare în 24 de comunități cu acces redus la servicii medicale
București, 11 decembrie 2019 – Fundația Părinți din România, în parteneriat cu Fundația Philips și cu sprijinul Philips România, lansează o inițiativă prin care extinde accesul la servicii medicale de specialitate pentru categoriile sociale vulnerabile din Transilvania. În cadrul programului, o echipă de medici va vizita 24 de comunități din județele Cluj și Alba pentru a oferi consultații și ecografii gratuite, activități educaționale privind îngrijirea sănătății pentru adulți și copii, precum și sesiuni de instruire pentru părinți dedicate prevenirii celor mai frecvente afecțiuni. Programul se va desfășura până la finalul lunii iulie 2020.
Programul își propune să contribuie la îmbunătățirea calității vieții și a îngrijirii medicale acordate pacienților cu grad de vulnerabilitate ridicat, precum și să reducă incidența anumitor patologii care pot fi diagnosticate sau supervizate în ambulatoriu prin soluții de telemedicină.
Studiile realizate de Fundația Părinți din România în rândul locuitorilor din comunitățile vizate arată că 90% dintre respondenți nu au făcut o ecografie în ultimii 3 ani. De asemenea, cei 20.000 de locuitori din localitățile incluse în program nu au mijloace de transport regulate pentru a ajunge la spital, iar personalul medical este insuficient.
„Accesul la îngrijire medicală de specialitate este în continuare o frână majoră în creșterea standardului de viață pentru multe comunități rurale. La absența personalului specializat și a infrastructurii necesare chiar și pentru investigații medicale de bază, se adaugă lipsa transportului regulat către orașe în care pacienții au acces la astfel de servicii, precum și factori ca vârsta, veniturile mici și bolile cronice care pot reduce mobilitatea. În astfel de comunități, există pacienți cu boli cronice care nu au mai făcut ecografii de 10 ani sau chiar deloc. Prin programele Fundației Părinți din România, identificăm soluții care pot îmbunătăți viețile familiilor și copiilor din țara noastră, iar acest program conectează pacienții cu medicii și îngrijirea de care au nevoie pentru un trai mai bun”, declară Cristina Grigore, Director Executiv al Fundației Părinți din România.
În cadrul programului, o echipă de patru medici specialiști desfășoară consultații gratuite pentru 800 de copii și adulți, realizate cu ajutorul soluției mobile pentru ecografie cu ultrasunete Lumify by Philips, care permite utilizarea smartphone-urilor pentru o examinare rapidă cu acuratețe ridicată.
„Este o onoare să susținem programe care îmbunătățesc viețile oamenilor și ale comunităților din România prin activitatea Fundației Philips și să venim în întâmpinarea unora dintre cele mai presante nevoi ale acestora în ceea ce privește sănătatea. Accesul la îngrijire medicală de înaltă calitate este un factor esențial în dezvoltarea socio-economică sustenabilă a comunităților vulnerabile. Susținem programul dezvoltat de Fundația Părinți din România cu echipament, cunoștințe și expertiza echipei Philips prin intermediul Fundației Philips și ne dorim să facem un pas înainte, în direcția formării unor comunități sănătoase prin tehnologie inovatoare. Ne bucurăm să aducem tehnologie și îngrijire mai
aproape de familiile care au nevoie de ele”, declară Jens-Jakob Gustmann, Sales Leader Central and Eastern Europe, Philips.
Proiectul mai include activități de informare pentru cei 800 de beneficiari și 10 sesiuni de instruire dedicate părinților, cu scopul de a crește nivelul de educație în legătură cu prevenția în arii precum alăptarea, diversificarea, vaccinarea, bolile copilăriei, bolile de colectivitate, dezvoltarea copilului și alimentația sănătoasă. Sesiunile vor fi însoțite de materiale educaționale accesibile tuturor locuitorilor din comunități.
Despre Fundația Părinți din România
Fundația Părinți din România a fost înființată în anul 2005 ca un grup de inițiativă al părinților din Cluj, coagulați în jurul site-ului www.parinticlujeni.ro, cu scopul de a informa și a reprezenta clujenii cu copii, viitorii parinți, precum și pe toți cei interesați de problemele copiilor din județ. Din 2009, grupul de părinți clujeni s-a transformat în Fundația Părinți Clujeni, care în 2012 a devenit Fundația Părinți din România. Misiunea fundației este de implicare în comunitate și capacitarea tuturor factorilor interesați: comunitate, autorităti, companii de a găsi soluții pentru o viață mai bună, prin valori ca: integritate, respect, empatie, responsabilitate și civism.
Despre Royal Philips
Royal Philips (NYSE: PHG, AEX: PHIA) este o companie de tehnologie în domeniul sănătății axată pe îmbunătățirea vieții oamenilor și pe generarea de rezultate mai bune pe parcursul tuturor etapelor sănătății, de la un stil de viață sănătos și prevenție, la diagnostic, tratament și îngrijire la domiciliu. Philips utilizează tehnologii avansate și îmbină expertiza clinică cu cea pentru produsele destinate consumatorilor, pentru a oferi soluții integrate. Cu sediul în Olanda, compania este lider în imagistică medicală, terapii ghidate imagistic, sisteme de monitorizare a pacienților și informatică medicală, precum și în domeniul sănătății consumatorilor și cel al îngrijirii la domiciliu. Portofoliul Philips de tehnologii în domeniul sănătății a generat în 2018 vânzări de 18,1 miliarde de euro, iar compania are aproximativ 77,000 de angajați și este prezentă în peste 100 de țări. Mai multe noutăți despre Philips sunt disponibile la www.philips.com/newscenter.
Despre Fundația Philips
Fundația Philips este o organizație caritabilă înregistrată, înființată în iulie 2014 ca principala platformă pentru activitățile de CSR ale Philips. Reflectând angajamentul nostru față de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă numărul 3 („asigură vieți sănătoase și promovează bunăstarea tuturor persoanelor de toate vârstele”) și numărul 17 („revitalizează parteneriatul global pentru dezvoltare sustenabilă”) ale Organizației Națiunilor Unite, misiunea Fundației este aceea de a reduce inegalitățile în domeniul îngrijirii medicale, oferind acces la servicii de sănătate de calitate pentru comunitățile defavorizate. Ne îndeplinim acest obiectiv prin implementarea expertizei Philips, a produselor și a soluțiilor inovatoare dezvoltate de companie, dar și prin colaborarea cu parteneri cheie din întreaga lume și prin furnizarea de sprijin financiar pentru activități de colaborare. Mai multe informații despre Fundația Philips pot fi găsite la https://www.philips-foundation.com
“Wear the white hat” sau “poartă pălăria alba”, este tematica aleasă de organizatorii The Woman pentru anul 2020. Sub acest slogan, The Woman vine cu o abordare proctivă către noile generații de lideri – iar când vorbim de lideri, ne referim atât la cei care aleg să facă schimbări în comunitatea din care fac parte sau care conduc o companie, până la cei care educă, formează și promovează tinerii care vor intra pe piața muncii.
Ce înseamnă să porți pălăria albă atunci când ești lider în industria sau comunitatea din care faci parte?
În literatura de specialitate, (Eduard de Bono – 6 Pălării Gânditoare) să gândești cu pălăria albă pe cap, din postura de lider, înseamnă să te bazezi pe fapte, cifre și obiectivitate atunci când iei decizii si sa iei cele mai corecte decizii, tinand cont de circumstante.
În viața de antreprenor sau manager, asta implică ceva mai mult decât atât. Un manager îmbină grija de oameni cu performanța și rezultatele, un jurnalist caută realitatea și o transpune în ceea ce scrie, în vreme ce un antreprenor pune convingerile sale în business și lucrează alături de cei care cred în ele. În piața muncii, fiecare zi vine cu decizii care influențează de la cursul unei tranzacții, o promovare sau o concediere. Mergând mai departe, în viata personală acest lucru se traduce prin conturarea spritului civic, prin a insufla responsabilitate sau a lua cea mai bună decizie pentru viitorul educațional al copiilor. Aceste lucruri nu intră în atenția publică la categoria noutăți, ci mai degrabă la normalitate.
“Am decis să mergem pe conceptul de lider etic ce poartă pălăria alba pentru că de multe ori, succesul pe care-l vedem la cei de lângă noi vine cu compromisuri și sacrificii. Iar asta cere coloană vertebrală, grijă față de oameni și decizii – zi de zi. În cadrul The Woman descoperim cum reușeșc să poarte pălăria alba în viața de zi cu zi sau din punct de vedere professional, dar și ce stă în spatele deciziilor, a ceea ce se vede din exterior.” declară organizatorii.
18-19 Martie 2020, Cluj-Napoca | Conferința de Leadership Feminin
În 18-19 martie 2020 are loc la Cluj-Napoca cea de-a 9-a ediție a Conferinței de Leadership Feminin The Woman. Evenimentul a crescut organic din 2012 până acum, de la un număr de 200 de femei la peste 700 – manageri, antreprenori, freelanceri, creativi, artiști și sportivi deoportrivă.
Anul acesta, organizatorii anunță sub tematica “Wear the White Hat” o zi in plus de eveniment structurat sub forma de conferință și masterclass-uri susținute de femei care s-au remarcat în industriile din care fac parte. Până în prezent, evenimentul a fost gazda sportivilor de talie mondială precum Cătălina Ponor sau Ana-Maria Brânză, artiști precum Irina Rimes, actori precum Maia Morgenstern și antreprenori precum Măriuca Talpeș sau Ruxandra Hurezeanu.
Evenimentul îmbină partea de motivație și networking, cu educație și entertainment. Structura evenimentului cuprinde pe de o parte, o serie de masterclass-uri pe tematici precum leadership, comunicare și educație financiară, iar pe de altă parte, în ziua de 19 martie, conferința. La fel ca în anii anteriori, lista invitaților îmbină knowhow-ul adus de femei antreprenor cu experiență în dezvoltarea business-urilor și a oamenilor, cu nume cunoscute în industrie, de la artiști sau sportive de talie internațională, care să împărtășească ce a însemnat pentru ele să poarte pălăria albă, în cele mai importante momente din viața profesională și personală.
O altă componentă importantă a proiectului o reprezintă implicarea în mentorat și în formarea noii generații de lideri, prin evenimente punctuale pe tematici precum: educație antreprenorială sau financiară, jurnalism sau management, inclusiv prin parteneriate cu mediul academic.
“The Woman a depășit etapa de cea mai importantă conferință anuală care are prilej de reunire a femeilor implicate în business. E o mișcare, e un mod de a gândi, manifestată pe tot parcursul anului prin evenimente, idei scrise în online și offline, acțiuni punctuale. Încă de la început am decis că ne vom ține departe de cancan-uri, că vom aprecia mereu acele femei care au avut rezultate vizibile în domeniul în care activează, care au inspirat și sprijinit comunități. O comunitate feminină, de suport pe plan profesional și personal, în care fiecare are ceva de dat. Fie că e un sfat de business pe care l-a învățat după o viață întreagă, un imbold că se poate chiar dacă pornești cu idei multe și-un laptop într-o cafenea, sau poate, pur și simplu, ai nevoie să te deconectezi de la rutină și să schimbi perspectiva din care vezi lucrurile.“ Iulia Pascal, PR&Marketing Manager The Woman.
__________
#thewoman: (subst. fem.) amplificator de voci și promotor al ideilor care au schimbat lumea prin manifestarea ambițioasă a femeilor lider.
Detalii despre Conferința de Leadership Feminin The Woman si înregistrare la eveniment se regăsesc pe conference.thewoman.ro.
Adservio, cea mai mare platformă digitală pentru sistemul educațional din România, celebrează primii 11 ani de existență, alături de cei peste 300.000 de utilizatori. În urmă cu mai mult de un deceniu, compania a pornit cu un proiect pilot la unul din liceele din Iași și cu toată determinarea de a moderniza educația din România. În prezent, mai mult de 200 de unități școlare la nivelul întregii țări, utilizează platforma Adservio și reduc birocrația cu 95%.
Scopul companiei este de a elimina semnificativ procesele care consumă timp, astfel încât profesorii să se poată dedica eficient actului didactic. Mai mult, platforma își propune facilitarea comunicării între toți actorii implicați în procesul educațional.
„Inițial, pe lângă un instrument digital care să faciliteze tot procesul didactic, era nevoie și de crearea unei infrastructuri fizice. Au fost kilometri de cabluri și dispozitive tehnice folosite. Între timp, am ajuns să avem tehnologia «la vârful degetelor» și dacă la început oamenii erau sceptici și nu înțelegeau pe deplin beneficiile utilizării tehnologiei și a soluției pe care noi o propunem pentru educație, acum am ajuns la 300.000 de utilizatori, iar mulți dintre ei nici nu și-ar putea imagina activitatea fără Adservio.
De la început, scopul nostru a fost acela de a le oferi tuturor celor implicați în procesul educațional acces facil la informații și posibilitatea de a economisi timp prin eliminarea birocrației. Astfel, profesorilor le rămâne mai mult timp pentru ceea ce contează cu adevărat și anume EDUCAȚIA. Beneficiile oferite de soluția creată de noi se adresează în mod egal elevilor, părinților, profesorilor, precum și secretarilor, directorilor, inspectorilor școlari, autorităților locale și de resort. Adservio este o normalitate a viitorului, unde tehnologia oferă timp pentru educație și preia din sarcinile birocratice”, a declarat Alexandru Holicov, fondator Adservio.
Adservio – rezultatele a 11 ani de digitalizare a școlilor din România
În cei 11 ani de activitate, peste 10.000 de profesori au fost instruiți pentru utilizarea tehnologiei sau au participat la prezentările și workshopurile Adservio din cadrul SuperTeach. Totodată, peste 1.000 de directori și secretari au primit suport în utilizarea unui instrument performant pentru managementul școlii, astfel încât să ia decizii informate, bazate pe date centralizate și actualizate în timp real, instant.
Anul acesta, prin intermediul platformei, au fost trimise peste 5 milioane de mesaje, astfel că utilizatorii Adservio – elevi, părinți și profesori – pot comunica între ei oricând și de oriunde.
Mai mult, de la începutul acestui an școlar, Municipiul Buzău a digitalizat complet toate unitățile de învățământ și se pot vedea deja multiplele beneficii aduse de utilizarea tehnologiei. A rămas, însă, obligativitatea completării documentelor fizice, ceea ce face ca impactul să fie diminuat, dat fiind faptul că Ministerul Educației nu permite școlilor care utilizează tehnologia, să renunțe definitiv la catalog și la raportările clasice.
Tehnologia Adservio transparentizează procesul educațional din România și se extinde în 4 țări din Europa
Începând cu anul 2020, împreună cu partenerul Telekom, Adservio va începe extinderea în patru țări din Europa, ca un prim pas în strategia de internaționalizare a companiei.
Dezvoltarea platformei Adservio s-a bazat mereu pe trei piloni: debirocratizarea sistemului prin automatizarea proceselor, modernizarea educației prin folosirea tehnologiei și îmbunătățirea legăturii dintre elevi, părinți și școală.
În acest context, fiecare solicitare de raportare sau situații legate de elevii școlii pot fi rezolvate prin Adservio, prin câteva click-uri. În ceea ce privește activitatea unui profesor, prin alocarea câtorva minute activității din platformă, pot fi eliminate zeci de ore pe care, în mod normal, le dedică proceselor administrative din școală. Totodată, elevii și părinții au acces instant la evoluția situației școlare, copiii rezolvă temele primite în platformă, citesc cărțile recomandate din biblioteca online și urmăresc activitățile școlii în care sunt implicați.
Prin Adservio, profesorii au oportunitatea să se conecteze cu noile generații de elevi, folosind tehnologia familiară acestora și creând o legătură mai strânsă.
Despre Adservio
Fondată în 2008 în Iași, Adservio este o platformă de management educaţional și e-learning care digitalizează educația şi îmbunătăţeşte rezultatele școlare, aducȃnd beneficii atȃt pentru elevi și părinţi, cât și pentru școli și comunitate.
Oferind servicii de contabilitate, dincolo de întocmirea balanțelor și raportările către ANAF, ajungi să înțelegi în profunzime nevoile unui antreprenor și să găsești împreună cu acesta soluții la problemele cu care se confruntă zi de zi.
Absolventă de finanțe-contabilitate, Mirabela Miron a fondat alături de soțul ei, Ovidiu Miron, societatea Avisso specializată în furnizarea serviciilor financiar contabile și de audit.
În calitate de președinte și fondator AVISSO dar și din rolul de vicepreședinte al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România filiala Iași și președinte al Clubului Tinerilor Experți Contabili din România, Mirabela Miron contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri ieșean.
În interviul exclusiv acordat The Woman aflăm mai multe despre mediul de business din Romania văzut prin ochii Mirabelei Miron.
Care au fost cele mai mari provocări până acum în activitatea antreprenorială?
Provocări au fost multe și diverse, dar atunci când pornești pe drumul antreprenoriatului și faci ceea ce-ți place, parcă nici nu mai percepi provocările la adevărata lor amploare. În România, și mai ales în zona Moldovei, încă învățăm ce înseamnă să fii cu adevărat antreprenor. Mulți dintre noi nu avem experiența Vestului și nici mentalitatea antreprenorilor din Occident.
Recunosc că pe mine m-ar fi ajutat foarte mult să am acces la platforme și modele de antreprenori, mentori, asociații ale antreprenorilor, să existe un mediu de dezvoltare a ideilor creative, un dialog constant cu acei oameni care au aceleași preocupări și probleme ca ale tinerilor antreprenori. Mă bucur însă să văd că astăzi, tinerii au acces facil la astfel de informații, iar dialogul cu oamenii care au reușit să performeze în afaceri este activ și motivant.
O altă provocare, majoră aș spune, este insuficienta susținere a sistemului bancar în creditarea întreprinderilor mici și mijlocii. Cred că aici ar putea interveni și statul, care, prin emiterea unor instrumente de garantare, ar putea ajuta la o creditare mai facilă pentru antreprenorii români. Statistic, din peste 700.000 de societăți comerciale, doar puțin peste 11.000 pot accesa credite bancare, iar cifra este destul de mică.
În plus, în demararea unei afaceri, sprijinul statului este destul de slab. Legislația fiscală, aflată într-o veșnică dinamică, ridică mari probleme atunci când pornești pe drumul antreprenoriatului. De cele mai multe ori, nu știi ce cheltuieli vei avea și cum să ți le estimezi și, mai rău decât atât, pot să apară de la o zi la alta ordonanțe de urgență care dau peste cap tot sistemul fiscal. Ori, în aceste condiții, este foarte greu să îți păstrezi optimismul și să te mobilizezi să găsești soluții la o situație de criză, pe care nu ai provocat-o tu, ci statul.
La toate acestea, dacă mai adăugăm și infrastructura deficitară și lipsa acută a forței calificate de muncă, putem spune că a fi antreprenor în România este în sine o mare provocare.
Însă sunt de părere că toate aceste lucruri nu înseamnă altceva decât că avem potențial de creștere. Depinde foarte mult care jumătate a paharului vrem să o vedem.
Ați simțit vreodată o atitudine ostilă doar pentru că sunteți femeie?
Ooo, da! Mai ales atunci când am început afacerea, în anul 2005. E adevărat că situația s-a schimbat mult în bine, în ultimii ani și că acum noi, femeile, suntem privite cu mai multă încredere, ba chiar uneori suntem mai „alintate”, dar până să ajungem aici, a trebuit să ne luptăm cu o mentalitate destul de greu de depășit. Din păcate, în mediul rural, încă persistă aceste prejudecăți.
Care ați spune că sunt forțele care au maturizat mediul de business românesc în anii de activitate de până acum?
Sunt convinsă că ce a ajutat la maturizarea mediului de business din România sunt oamenii, antreprenorii de aici și iubirea lor față de țară. Vedem o serie de oameni de afaceri de succes care nu numai că nu au plecat din țară, ci chiar au ales să investească și să militeze pentru creșterea și dezvoltarea pe plan local. Până la urmă, importante sunt moștenirea și amintirea pe care le lăsăm fiecare dintre noi. Amprenta fiecăruia este esențială pentru comunitate și pentru dezvoltarea acesteia, mai ales cât vorbim de planuri pe termen lung.
Ați început din Iasi, v-ați extins la București. De ce nu invers? Totodată, care sunt câteva diferențe sesizabile între cele două orașe de care ați vrea să știe și alți antreprenori?
Am început la Iași, pentru că Iașul este orașul meu. Aici am familia și prietenii. Am considerat că îmi este mult mai ușor să încep o afacere într-un mediu cunoscut, printre oameni cunoscuți, înconjurată de familie și prieteni. Plus că Bucureștiul mi se părea un oraș destul de dur, cu un alt ritm de viață.
Acum trebuie să recunosc că m-am obișnuit. Cea mai mare diferență dintre cele două orașe este că în Capitală, concurența este mult mai mare și nimeni nu are timp de pierdut. Nu ai timpul necesar pe care să îl aloci începutului, cât poate ai nevoie de mai mult răgaz până pui funcționarea afacerii pe o direcție, până te acomodezi. Totul este în viteză, în schimbare. Pulsul Bucureștiului este mult mai accelerat decât cel al Iașului. Și asta își lasă amprenta și asupra antreprenorilor.
Se discută tot mai des despre echilibrul dintre viața personală și cea profesională. Cum le-ați împăcat pe cele două?
Nu pot să spun despre mine că îmbin perfect viața personală cu cea profesională. Încă exersez, învăț, mă adaptez de la o zi la alta. Pentru că nicio zi nu seamănă una cu alta, zilele unui antreprenor nu sunt trase la indigo. Partea plină a paharului, pentru că întotdeauna există o parte plină a paharului, este că ajungi să prețuiești altfel timpul. Am ajuns să apreciez altfel momentele dedicate vieții personale, la adevărata lor valoare, așa s-a transformat în timp de calitate.
Secretul meu este simplu: nu renunț decât în mod excepțional la momentele cu familia, cu cei dragi, pentru că acesta este modul în care îmi încarc de fiecare dată bateriile. Și vreau să mă bucur din plin de copilăria fetițelor mele. Nu-mi place să ard etape, pentru că acești ani și amintirile din această perioadă, cât ele sunt încă mici, sunt unice în viață.
Care sunt sacrificiile pe care ar trebui să fie dispuși antreprenorii să le facă pentru a avea succes? Elon Musk, de exemplu, a zis că doarme în fabrică, astfel încât să se asigure că treaba e facută la timp. E o atitudine sănătoasă extremismul acesta către muncă?
Unul dintre cele mai mari sacrificii pe care trebuie să le facă un antreprenor este legat tot de timp. Când pornești pe acest drum știi foarte clar, de la bun început, că nu lucrezi „la program”, opt ore pe zi, cinci zile din șapte. Iar, de cele mai multe ori, mai ales la început de drum, nu-ți permiți niciun concediu de odihnă, pentru că știi foarte bine, indiferent câte atribuții ai delega, că „fișa postului” tău nu o face nimeni.
Nu mi se pare deloc sănătos extremismul în muncă, pentru că acesta nu este echivalent cu succesul afacerii. Trebuie să fie un echilibru în toate, pentru că ai nevoie de viață de familie, ca să te simți împlinit, ai nevoie de orele de odihnă de la care nu trebuie să faci rabat, ai nevoie de timp pentru a învăța și pentru a fi la curent cu toate informațiile care te pot ajuta să-ți crești afacerea. Altfel, nu poți face performanță pe termen lung.
V-ați implicat în proiectul Restart Home pentru a-i susține pe antreprenorii care revin în România. Pe acești oameni cum credeți că i-a schimbat viața în diaspora?
M-am implicat în proiectul Restart Home pentru că este un proiect drag mie și mă bucur să văd că românii aleg să se întoarcă acasă. Cred că orice antreprenor care pornește în țară o afacere pe cont propriu și își dorește să facă ceva aici este pentru România o realizare. Mulți dintre cei care au revenit și pe care i-am cunoscut sunt foarte motivați, serioși și au încredere în ei. Au reușit în străinătate, deci nu au cum să nu reușească acasă.
Mai mult decât atât, acești oameni se întorc cu respect față de munca bine făcută. Își iau treaba în serios și se implică pe deplin.
Cum credeți că ar putea să crească forța de business a României în următorii ani?
Forța de business din România poate să crească natural, cu o singură condiție: statul trebuie să ofere mai bună predictibilitate antreprenorilor. Iar modelul pe care l-am văzut cu toții până acum, al ordonanțelor date de pe o zi pe alta, ar trebui să devină istorie. În rest, mediul de afaceri știe el singur ce trebuie să facă.
Sunt voci care spun că ne paște o criză economică. Alte voci spun că nu va fi ca în urmă cu 10 ani. Ce măsuri de protecție și auto-protecție ați recomanda mediului de business ca să nu piară în fața unor astfel de momente?
Din punctul meu de vedere, precauția e cea mai bună metodă de protecție pentru momentele nesigure. Precauție maximă!
Cum vă relaxați, ce faceți în timpul liber?
Cel mai bine mă relaxez în aer liber. Îmi place să merg la mama, în Suceava, să stau în curte cât mai mult și să privesc cerul. Mă relaxează orice contact cu natura.
Îmi place și sportul, mă duc la sală sau la înot. Depinde de anotimp. Iar seara, indiferent de cât de grea sau încărcată a fost ziua, îmi place să citesc, măcar jumătate de oră. Dar la fel de relaxantă mi se pare și o întâlnire cu prietenii. E drept, destul de rar, dar tot îmi fac timp!
Ce le recomandați tinerelor la început de drum să citească?
Orice carte, biografie a femeilor celebre sau antreprenorilor de succes. Orice carte de dezvoltare personală care le pică în mână. Important este să citească mult, cât mai mult. Pentru că întotdeauna este mai bine să înveți din greșelile altora, decât din ale tale! De ce să pierzi timpul și să le repeți?
Ce vă inspiră? Unde vă găsiți energia?
Mă inspiră oamenii frumoși, calzi. Mă inspiră oamenii care și-au propus un țel în viață și se străduiesc să-l atingă. Mă inspiră drumul lor, parcursul, entuziasmul cu care muncesc să-și atingă scopul. Mă inspiră caracterele adevărate, sinceritatea, spontaneitatea. Mă inspiră chiar și o întâmplare pe care o văd pe stradă.
Energia o găsesc în credință, în mine și în familia mea. Aș putea spune că am atâta energie încât pot să mut și munții. Dar munții se mută singuri, nici nu e nevoie să mă ostenesc eu. Sursa fotografii: arhiva persoanala
• Persoanele care lucreaza de remote au o performanta generala cu 13% mai mare fata de celelalte persoane. Performanta superioara se datoreaza in principal faptului ca aceste persoane isi iau mai putine pauze, muncesc mai mult decat la birou si isi iau mai putine zile de concediu.
• Desi job-urile remote au multe avantaje, specialistii recomanda ca munca de acasa sa fie facuta doar o zi sau cateva zile pe saptamana.
• Cele mai multe locuri de munca remote in Romania sunt in domeniul IT, insa exista tot mai multe oportunitati si in alte domenii precum: Customer Service si Call Center, Jurnalism sau Cercetare si analiza (ex. Market Research, Business &Data Analyst).
• 8 din 10 romani ar vrea sa lucreze de acasa (remote) cel putin o zi pe saptamana, dar doar 13% din romani chiar ajung sa faca asta.
Sa lucrezi de acasa, sa-ti faci programul cum vrei si sa scapi de traficul super aglomerat incepe sa devina visul tot mai multo romani. Atrasi de libertatea si autonomia pe care le obtin daca lucreaza de acasa, acestia isi doresc o flexibilitate mai mare in programul de lucru, iar angajatorii sunt determinati sa-si schimbe conceptiile si sa se adapteze noilor trenduri. Dar, cat de profitabil este pentru angajatori sa acorde o astfel de oportunitate angajatilor sai?
Ce au de castigat angajatorii daca isi lasa angajatii sa lucreze de acasa
1. Performanta mai mare din parte angajatilor.Un studiu efectuat de Stanford Graduate School of Businesspe o perioada de 2 ani si pe un numar de 16.000 de angajati a aratat capersoanele care lucreaza de acasa au o performanta generala mai mare cu 13% fata de alti angajatideoarece lucreaza mai mult, sunt mai concentrati si mai fericti, ceea ce ii ajuta sa aiba o productivitate mai mare.
Studiul a descoperit ca persoanele care lucreaza de acasa (remote) lucreaza efectiv o tura completa si sunt mult mai concentrate. Astfel, un angajat care lucreaza remote se apuca mai devreme de munca pentru ca nu pierde timp din cauza traficului, nu-si prelungeste pranzul, stand la discutii prelungite cu colegul de birou si nu pleaca mai devreme ca sa evite traficul si sa ajunga la dentist. De asemenea, nu este distras de diversele evenimente petrecute la birou, prin urmare se poate concentra mai bine pe ceea ce face.
2. Un grad mai mare de retentie a angajaților
La compania studiata de cei de la Standford s-a constatat o reducere cu 50% a demisiilor din momentul in care s-a acordat oportunitatea angajatilor de a lucra remote. Prin urmare,compania nu mai pierde bani si timp cu procesul de recrutare, angajare si instruire a altor angajati. De asemenea, s-a observat o reducere a numarului de concedii de boala sau de odihna, iar pe durata studiului, compania a raportatobtinerea unui profit cu 2.000 de dolari mai mare pentru fiecare persoana care a lucrat de acasa.
3. Creste posibilitatea de a gasi cei mai buni specialisti. Numarul persoanelor care lucreaza remote a crescut considerabil la nivel global, astfel o companie are mult mai multe sanse sa gaseasca specialisti in intreaga lume. Tehnologia permite astazi conectarea device-urilor de oriunde din lume. Poti avea conferinte pe Skype, poti lucra in cloud, poti trimite email-uri si mesaje din cafenea, de pe plaja sau dintr-o garsoniera.
4. Compania poate face economii importante. Daca are mai putini oameni la birou, angajatorul isi poate permite sa lucreze in birouri mai mici, ceea ce inseamna o chirie mai mica, dar si cheltuieli mai mici cu transportul si utilitatile.
Sa lucrezi de-acasa nu inseamna sa ai doar avantaje
Angajatii care aleg sa lucreze remote au multe AVANTAJE, printre care se numara:
•Mai multa flexibilitate din toate punctele de vedere. Flexibilitatea este principalul motiv pentru care tot mai multe persoane isi doresc sa lucreze de acasa. Cel putin teoretic, angajatii isi pot gestiona si organiza timpul de lucru mai bine acasa, pot lucra in ritmul lor si au un anumit confort.
•Mai putine cheltuieli. De asemenea, daca lucrezi de acasa (remote) nu va fi nevoie sa cheltui bani cu transportul si nici pe atat de multe imbracaminte si incaltaminte. Lucrand de la propriul birou, nu mai este necesar sa-ti schimbi hainele in fiecare zi, prin urmare nu vei avea avea nevoie sa-ti innoiesti garderoba atat de des precum faci daca mergi la birou. Economiile se extind si la cheltuielile cu ingrijirea copilului, pentru ca nu va mai trebui sa platesti jumatate din salariu pe after-school sau bona.
•Fara timp pierdut in trafic. Daca lucrezi intr-un oras aglomerat precum Bucurestiul, in care sunt distante mari intre birou si casa, pierzi o gramada de timp in trafic. O persoana pierde in fiecare zi cel putin 60 de minute dus-intors, timp in care ar putea sa-si termine ce are de facut si apoi sa si-l petreaca relaxandu-se cu familia. Nervii pierduti in trafic in fiecare zi se adauga la stresul pe care-l ai de infruntat in fiecare zi, iar rezultatul este ca te vei simti mai obosit si mai lipsit de energie pe masura ce trece timpul.
•Mai putineconflicte de munca. Nu te mai certi cu colegii de birou si nu te mai afecteaza micile barfe si rautati din birou. Te poti concentra astfel mai bine si poti fi mai productiv.
Totusi, exista si DEZAVANTAJE daca lucrezi de acasa, si anume:
•Distragerile din jur.Iti poti pierde concentrarea foarte usor daca nu stii sa-ti delimitezi viata personala de cea profesionala. De exemplu, daca trebuie sa ai grija si de un copil mic, daca mai faci si mancare si alte treburi casnice, poti fi distras foarte usor de la munca pe care trebuie s-o faci. In acest caz, este foarte important sa stii sa te organizezi foarte bine si sa stabilesti niste limite.
•Provocarile legate de organizare si motivatie. Fara o capacitate foarte buna de organizare, nu poti lucra de la distanta. De asemenea, trebuie sa tii cont ca trebuie sa-ti gasesti singur motivatie si sa-ti gasesti singur noi provocari pentru a nu-ti pierde concentrarea.
Studiul de la Stanford a aratat ca lipsa socializarii si sentimentul de izolare este principalul impediment in munca remote. Daca lucrezi 100% din timpul tau de acasa, ai mai multe sanse sa te simti izolat si sa-ti pierzi motivatia si concentrarea. De aceea, recomandarea specialistilor ar fi ca munca la domiciliu sa fie realizata o zi sau cateva zile pe saptamana.
Domeniile cu cele mai multe locuri de munca remote
Specialistii in recrutare spun ca cele mai multe solicitari pentru un program de lucru flexibil si posibilitatea de a lucra de-acasa sunt tot mai numeroase, iar domeniul in care exista cele mai multe locuri de munca remote este IT. De asemenea, trendul este in crestere si in domeniul de Customer Service si Call Center, pentru ca astazi tehnologia permite conectarea la o platforma online de unde angajatul poate sa primeasca si sa raspunda solicitarilor clientilor.
Champaigns România se implică în sprijinirea cauzelor organizațiilor non-guvernamentale locale. Fie că vorbim despre educație, protecție, sănătate, cultură sau acces la informații, Champaigns își pune la dispoziția ONG-urilor serviciile și cunoștințele astfel încât să aducă rezultate pozitive și schimbări notabile pentru dezvoltarea României.
În acest context, Champaigns s-a alăturat Alexandrei Timar, președintele asociației „Alexandra Timar – Îngeri pentru suflete”. Aceasta se ocupă, de peste 10 ani, de cazuri sociale, iar în ultimii patru activitatea sa a cunoscut o amploare tot mai mare. Alexandra Timar organizează anual trei campanii principale: de Crăciun, de Paște și înaintea începerii unui nou an școlar când copii din familii defavorizate primesc ajutor.
În prezent, Champaigns și Alexandra Timar au drept obiectiv ca un număr cât mai mare de copii, aflați într-o situație dificilă, să primească darurile pe care și le doresc de sărbători. Astfel, agenția a demarat o campanie în mediul online, fără buget dedicat traficului plătit. Printr-un conținut pe măsură, în mai puțin de trei săptămâni, rezultatele în social media nu au întârziat să apară: 4.027 de mesaje primite în privat pe pagina de Facebook, 7.805 de like-uri la pagină, 8.036 de abonați ai paginii.
Pentru prezenta campanie, au fost preluați deja 4.000 de copii și există cerere pentru încă circa 1.500. Toți cei din program vor primi cadouri de Moș Crăciun, în funcție de dorințele pe care le-au transmis prin intermediul unor scrisori. Darurile au început deja să sosească în cele 43 de centre de preluare atât din țară, cât și din străinătate, șase dintre acestea fiind în București.
Alături de cadourile mult dorite, aceștia vor primi și pachete cu fructe proaspete, achiziționate din fondurile asociației. Pentru această inițiativă este necesară procurarea a trei tone de fructe. Cei dornici să contribuie pot dona în contul organizației „Asociația Îngeri pentru suflete”: pentru lei: RO74BTRLRONCRT0521432301 și pentru euro: RO24BTRLEURCRT0521432301.
„De când am pornit Champaigns, mi-am dorit să avem o componentă prin care să ne implicăm în comunitate. De aceea, am construit strategia de brand în așa fel încât să punem bazele unei orientări puternice spre implicarea socială. Înțelegem că în comunitate este nevoie de ajutorul fiecăruia dintre noi, astfel că acum oferim sprijin prin toate resursele pe care le avem.
Susținem anual diverse campanii ale ONG-urilor, pentru care alocăm resursele de care dispunem și cunoștințele, astfel încât organizațiile cu care colaborăm să aibă rezultate bune. Milităm pentru copiii și femeile din grupuri vulnerabile din România și, în egală măsură, susținem consumul responsabil atunci când vine vorba de achiziția de haine. Acum, alături de partenerii de la «Îngeri pentru suflete», ne propunem ca pachete de bunătăți să ajungă la cât mai mulți copii din zone defavorizate, cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Un bine cât de mic pentru un zâmbet mare pe fața unui copil”, a declarat Adelina Oprea, fondatoare Champaigns.
Cum este urmărită performanța unei campanii pentru ONG-uri
În cazul campaniilor pentru cazuri sociale, Champaigns analizează, în primul rând, numărul de persoane care au aflat despre campanie, precum și numărul celor care au interacționat cu aceasta. Desigur, focusul principal rămâne pe cei care s-au implicat direct, urmărind „conversia”, adică numărul total de donatori, dar și sumele donate. Așadar, indicatorul de performanță cel mai puternic în cazul unei campanii sociale este dat de numărul de persoane pe care reușește să le determine să se implice în cauza prezentată.
În cazul ONG-urilor, bugetul dedicat traficului plătit este, de cele mai multe ori, foarte redus. Astfel, cea mai mare provocare este atragerea unui trafic organic cât mai mare, mizând pe un conținut care să trezească empatia publicului țintă.
Despre Champaigns
Champaigns este prima agenție dedicată magazinelor online de fashion și lifestyle din România. Serviciile pe care le oferă Champaigns includ campanii de PPC – Facebook & Instagram Ads, Google Ads, SEO, email marketing, design și programare.
Agenția Champaigns este fondată de Adelina Oprea, specializată în marketing și în dezvoltarea prezenței online a magazinelor. Cea mai mare parte din activitatea ei a fost derulată în cadrul magazinelor online de fashion din România, de unde și experiența și capacitatea de a identifica nevoile unor astfel de afaceri.
Felul in care ne construim realitatea si modul in care poate puterea mintii sa initieze o schimbare in directia dorita este un domeniu de invatare continua pentru Petra si ii ofera bazele muncii sale. Practica ei de coaching se bazeaza pe o incredere profunda a remediilor si a potentialului (nedescoperit) al mintii noastre. O abordare foarte practica si modul sistematic de a pune intrebari le ofera clientilor sprijinul necesar pentru a gandi “out of the box” si a descoperi solutii noi si surprinzatoare. Clientii apreciaza felul in care Petra ii ajuta sa gaseasca claritatea si sa dobandeasca increderea pentru a face pasii potriviti in situatii confuze. Gabriela Blaga a discutat mai multe cu Petra, despre mituri în coachig, despre aspectele care-i bucură viața sau îi stimulează creativitatea. Let`s find all about it!
Care sunt momentele importante din viața ta la care te-ai opri ca să spui cine ești?
Un moment marcant, reper pentru viața mea, este reprezentat de întâlnirea cu soțul meu și decizia de a ne muta aici, în România. Pe atunci, aveam un job interesant în domeniul resurselor umane, în Germania, un salariu îndestulător și oportunități de dezvoltare, iar despre România nu știam mai nimic! Totuși, am simțit că este decizia potrivită, pe care nu o regret nicio clipă!
Cred că este ceva tipic călătoriei mele personale. Am luat mai multe decizii care, din exterior, păreau fără vreun sens. De ce ai face așa ceva? Pentru că drumul apare în timp ce mergi deja pe el. Când simți următorul pas ca fiind cel potrivit, iar direcția principală este încotro te ghidează „busola” ta interioară, acționează! Simt că, încă, mă aflu pe drum, explorând și descoperind, cu curiozitate și sunt sigură că mai sunt atât de multe de aflat!
Ce te-a determinat să ajungi unde ești acum?
Inițial, am fost tentată să-ți răspund cu „curiozitatea mea pentru mintea umană”. Sunt fascinată de modul în care gândim, regândim, ne creăm propria percepție asupra lumii, ne construim relațiile, luăm decizii. Dar, cu cât învăț mai multe despre acest subiect, cu atât realizez că nu este vorba doar despre mintea noastră. Ci, noi, ca ființe umane cu minte, corp, emoții. Cum interacționăm cu noi înșine și cu cei din jurul nostru.
Am studiat științe sociale și am obținut un doctorat pe o temă psihologică. Dar, acesta a fost doar începutul. Mai târziu, am urmat diverse programe de dezvoltare personală și coaching (cum ar fi: cursurile mele de solution focused coaching și constelații sistemice) care mi-au influențat viața și munca.
Am doi copii minunați care au crescut și s-au mutat din casa părintească, explorând lumea în ritmul lor propriu. Conversațiile cu ei și prietenii lor mă ajută, adesea, să privesc lucrurile dintr-o perspectivă nouă.
Cum îți hrănești creativitatea?
Natura și oamenii sunt sursele mele! Deseori când încep un proiect nou, simt un blocaj în fața colii albe de hârtie. Discuțiile cu prietenii și colegii mă ajută să schimb idei și să-mi pun creativitatea în mișcare. Interacțiunea și dezbaterea mă sprijină să găsesc idei noi.
Pe de altă parte, am nevoie de timp cu mine, în mijlocul naturii astfel încât noile idei să prindă formă, să se sedimenteze.
De unde îți iei energia?
Iubire și lumină! Când locuiam în Germania, adeseori, pe timp de iarnă nu aveam energie. Trebuia să mă împing de la spate pentru că între noiembrie și februarie, zilele erau scurte, ploioase, foarte puțin însorite; îmi afectau nivelul de energie și starea de bine. Am nevoie de lumină pentru a avea energie. Știind asta, încercam să stau cât mai mult timp pe afară, să mă plimb zilnic, cu sau fără bicicletă. Din fericire, iernile din România sunt lungi, dar luminoase; iubesc ceea ce aici numiți „Soare cu dinți”!
Ceea ce, cu siguranță, îmi oferă energie sunt relațiile calde cu familia, prietenii și colegii mei. Apreciere și recunoaștere pentru ceea ce fac. Să creez împreună cu oamenii dragi ceea ce singură nu aș putea face, este o altă sursă importantă de energie pentru mine.
Care este citatul / recomandarea la care te întorci cel mai des?
„I made the decison to live a happy life before it is better for my health” a lui Voltaire. Sunt de acord că fericirea este o decizie, un fel de a gândi, o abilitate care poate fi învățată. Și, este decizia noastră în ce direcție mergem, și să transformăm în limonadă, lămâile pe care viața ni le oferă.
Ce înseamnă autenticitatea pentru tine? Dar, curajul?
Să fii onest cu tine însuți și cu cei din jur. Să fii conștient care îți sunt valorile personale și să trăiești în acord cu ele. Acest lucru nu este întotdeauna simplu, dar cu siguranță este sănătos!
Consideri important, de folos ca fiecare dintre noi să avem cel puțin un mentor către care să ne îndreptăm, la nevoie?
Cu toții am învățat și învățăm de la ceilalți. Suntem ceea ce suntem și grație oamenilor din jurul nostru; oameni pe care i-am întâlnit, de la care și cu care am învățat. Te invit să privești în jurul tău și sunt sigură că vei identifica multe persoane de la care ai învățat ceva. Nu îi copia, ci lasă-te inspirat și integrează ceea ce consideri potrivit și în acord cu cine ești tu.
De ce Coaching?
Coaching-ul ne oferă timp să cugetăm. Creează conștientizarea pentru cine suntem și cine de dorim să devenim. Ne ajută să ne înțelegem mai bine, să ne ascultăm busola interioară, să ne dăm seama mai bine de resursele proprii pentru a le folosi pentru creșterea noastră continuă.
Care ar fi 2 – 3 mituri despre coaching?
Ceea ce pot spune este că există, încă, o neînțelegere despre ce este abordarea de coaching; fiind adesea amestecată cu mentoring-ul sau feedback-ul.
Prin coaching, oamenii sunt împuterniciți; îi ajută să crească și sunt convinsă că avem o mare nevoie de coaching în cadrul familiilor, afacerilor, sistemului educațional.
Ce este posibil acum pentru tine și nu era la 20 de ani?
Mă bucur mult mai mult de viață întrucât știu cine sunt și nu mai este necesar să (să-mi) demonstrez nimic.
UNguilty pleasures:
Ce muzică te face să te simți acasă?
Am mai multe liste cu melodii memorate în telefon. Queen mă face să dansez, muzica de pian și chitară mă relaxează, iar sunetul tobelor este haios, energizant, dar și meditativ .
Cartea de pe noptieră sau autorul preferat?
Acum citesc „Molecules of emotions – why we feel the way we feel” de Candace Peert. O carte care mi-a plăcut foarte tare și pe care o ofer cadou multor oameni este Cartea Bucuriei cu Dalai Lama și Arhiepiscopul Desmond Tutu. Acești doi oameni în vârstă sunt întrebați: „Care este scopul vieții?”, iar ei răspund la unison: „Scopul vieții este să te bucuri de viață!”
Cu ce fel de oameni te înconjori?
Oameni frumoși. Și îți împărtășesc un lucru hazliu: majoritatea oamenilor devin de treabă când se află lângă mine, iar eu îi înțeleg mai bine.
Destinația preferată de vacanță?
Islanda pentru că acolo simți că Pământul este „viu”!
Gabriela Blaga este Solution Focused coach, antreprenor creativ, “legator de oameni”. Un om care crede că suntem ceea ce dăruim, iar toate experiențele pe care le trăim și persoanele pe care le întâlnim apar atunci când este potrivit pentru evoluția noastră, nici mai devreme, nici mai târziu; depinde doar de noi cum asimilăm lecțiile primite din aceste interacțiuni, evenimente. O femeie care s-a auto-descoperit în urma unei experiențe de viață transformatoare, și care, în august 2016 a avut curajul să demisioneze dintr-o poziție managerială care îi asigura un anumit confort pentru a-și aloca timp pasiunilor și visurilor.
În martie 2019 a fondat INNERPRENEUR, un start-up prin care își propune să sprijine creșterea armonioasă a oamenilor, să îi ajute să-și identifice vocea interioară, să își cultive curajul, încrederea, creativitatea.
Munca in echipa poate aduce foarte multe beneficii companiei, insa in acelasi timp vine cu foarte multe provocari. Daca echipa nu este coordonata corect si motivata, atunci pot sa apara numeroase probleme si astfel compania sa iasa in pierdere. Care sunt regulile de bun simt pentru inchegarea echipei si cum lucram la unison?
Oricat de promitatoare pot sa para rezultatele, daca echipa nu lucreaza la unison, tot ce tine de team work va fi mai putin recomandat. Daca focusul nu este asupra unor obiective comune, daca nu exista comunicare si intalniri mai mult sau mai putin informale, angajatii se pot confrunta cu situatii tensionate, sentimente negative sau chiar neplaceri si nemultumiri.
Echipele care coopereaza foarte bine aduc cele mai bune rezultate in companie, motiv pentru care motivatia este extrem de importanta.
Reguli de bun simt pentru inchegarea echipei – ce este de facut?
Comunicarea este fundatia oricarei companii
Daca angajatii trebuie sa urmareasca acelasi obiectiv, critica adusa unui singur angajat nu este deloc productiva si nici nu aduce beneficii. O companie care se respecta nu va cauta “vinovatul” pentru o parte a problemei, ci va cauta solutii la nivelul intregii echipe. Va analiza proiectele care nu au succes, va analiza sarcinile si, daca va fi cazul, va delega noi sarcini. Se vor cauta elementele care ii impiedica pe angajati sa faca progrese si se va cauta o metoda de imbunatatire a activitatii. Mai mult decat atat, prin comunicare deschisa, angajatii isi pot exprima sentimentele si parerile. Un manager bun va pune accent pe onestitate si isi va incuraja angajatii sa discute despre orice aspect.
Respectarea activitatii pe cont propriu, esentiala
Oricat de importanta este munca in echipa, si activitatea pe cont propriu joaca un rol esential. Astfel, managerii trebuie sa inteleaga rolul pe care il are fiecare angajat in echipa si ce aport are munca pe care o face. Din moment ce exista foarte multe tipuri de personalitate, este mai mult decat crucial ca rolurile si activitatile individuale sa fie foarte bine definite. Fiecare membru al echipei trebuie sa contribuie la dezvoltarea companiei, iar activitatea sa trebuie respectata.
Incurajarea creativitatii este un “to do” in orice companie
Creativitatea trebuie incurajata in orice circumstante. Nu exista idee buna sau proasta, exista doar idei. Cu cat angajatii au mai multe idei, cu atat acestea pot fi discutate in timpul intalnirilor formale sau informale. In plus, conversatiile libere pot sa dea nastere un proiecte ambitioase si de succes, motiv pentru care managerii au toate motivele sa incurajeze creativitatea.
Mixul de oameni este interactiv si constructiv
De regula, se spune ca femeile reusesc sa lege mult mai usor relatii si sa comunice, insa diversitatea este importanta in fiecare companie. Pentru a atinge reusita, managerul trebuie sa aiba in echipa sa atat femei, cat si barbati. Nu exista un numar exact de persoane pentru fiecare grup, femei versus barbati, insa este recomandat ca numarul acestora sa fie apropiat. De ce? Un motiv ar fi acela ca echilibrul este important in orice aspect al vietii.
22 noiembrie este ziua dedicată filmului „MO” în cadrul universitar din Cluj-Napoca. Gazdele celor 2 proiecții de film sunt facultățile din cadrul Universității Babeș-Bolyai: Facultatea de Teatru și Film și Facultatea de Litere.
Pornind de la un caz real, filmul „MO” spune povestea a două prietene care sunt prinse copiind de către cel mai sever profesor de la facultate. După ce îl roagă să repete examenul, profesorul le invită la el acasă. Aici, cele două studente vor fi supuse unui examen neaşteptat.
Filmul poate fi vizionat gratuit de către studenții din Cluj-Napoca în 22 noiembrie 2019:
-> Facultatea de Teatru și Film: ora 12:00
-> Facultatea de Litere: ora 14:00
Sesiune de Q&A cu regizorul Radu Dragomir și actrița Dana Rogoz
După vizionarea gratuită a filmului de către studenți, va avea loc câte o sesiune de Q&A – întrebări și răspunsuri la care vor fi prezenți regizorul Radu Dragomir, actrița în rol principal Dana Rogoz și reprezentanții din cadrul facultăților partenere, de la Facultatea de Teatru și Film și de la Facultatea de Litere, U.B.B.
„Ne bucurăm să ne întoarcem la Cluj cu filmul „MO”, pentru a 3-a oară. Putem spune că e un proiect care a început acolo, dat fiind faptul că povestea filmului este inspirată de o știre apărută în Cluj. Iar după premiera „MO” în cadrul TIFF Cluj, mai mulți din public ne-au sugerat ideea de a duce filmul inclusiv în mediul universitar, lansând astfel o dezbatere între studenți pe tema abuzului de putere și abuzului sexual. Am organizat deja astfel de întâlniri la facultăți din București, iar acum venim special pentru a vorbi cu studenții din Cluj. Cred că doar vorbind deschis despre aceste lucruri putem să le evităm pe viitor”, afirmă Dana Rogoz.
Despre filmul „MO”
„MO” a fost selectat la Festivalul Internațional de Film de la Sarajevo în acest an și a avut premiera în țară în cinematografe la început de octombrie. Avanpremiera filmului de lungmetraj în care joacă Dana Rogoz, Mădălina Craiu, Radu Vasilescu a avut loc și în cadrul TIFF din acest an, la Cluj-Napoca.
„MO” este selectat și la Cairo International Film Festival, în secțiunea International Panorama și la Making Waves: Romanian Cinema, la New York, la secțiunea Best New Releases.
Filmul „MO” este distribuit de Bad Unicorn, iar evenimentul dedicat studenților din Cluj este organizat în parteneriat cu Oameni cu Idei.
Potrivit studiilor, o doza foarte mare de toxicitate (stres) va incuraja angajatii sa-si faca un update al CV-ului, decat sa caute modalitati de imbunatatire a activitatii profesionale sau sa isi faca un update prorpiu-zis al sarcinilor.
Activitatile de relaxare, in special cele mindfulness, sunt recomandate angajatilor care se confrunta cu stres, termene limita, toxicitate sau feedback negativ, nu constructiv. Orice activitate de relaxare ajuta la eliminarea stresului si astfel la cresterea productivitatii.
Cum sa fii mai relaxat
Daca iti doresti sa fii mai relaxat la job, este esential sa identifici cauzele pentru care te confrunti cu stres si sa practici exercitii care te ajuta sa te concentrezi mai bine si sa elimini stresul mult mai usor.
Exercitii mindfulness care ajuta la eliminarea stresului, in functie de cauza acestuia:
Elemente perturbatoare, care iti distrag atentia– practica un exercitiu care te ajuta sa te concentrezi. Focuseaza-te asupra unui obiect sau asupra respiratiei timp de cateva minute. Intoarcerea repetitiva catre un punct de focus te ajuta sa te concentrezi mai bine si sa elimini astfel orice factor perturbator.
Barfe sau conversatii inutile, rautacioase– daca te deranjeaza deseori comentariile pe care le fac ceilalti colegi, in special cele negative sau cele de tip barfa, lasa-i sa vorbeasca mai mult despre ei si asculta-i cu atentie. Astfel iti va fi mai usor sa observi motivele pentru care sunt rautaciosi, iar tie iti va fi mai usor sa ignori comentariile lor.
Epuizare fizica, cauzata de pauzele luate in graba sau de timpul excesiv pe care il petreci in fata calculatorului– daca te confrunti cu epuizare fizica sau tensiune oculara (in special atunci cand petreci foarte multe ore in fata calculatorului), rezerva-ti cateva minute pe zi, la interval de 1-2 ore, in care sa privesti in alta directie sau sa petreci cateva minute in exteriorul firmei. Te vei simti mult mai bine, deoarece astfel de practici sunt precum un refresh pentru organism.
Blocaje– ai numeroase sarcini pe care trebuie sa le duci la indeplinire, insa de multe ori te confrunti cu blocaje? Cele mai multe dintre ele apar din cauza presiunii exercitate asupra ta, in special daca ai termene limita de respectat. Pentru a diminua blocajele, opreste-te din activitate pret de cinci minute si reflecteaza asupra problemei cu care te confrunti. Incearca sa-ti imaginezi ca este pentru prima data cand intampini situatia respectiva. Este un exercitiu care te va ajuta sa privesti cu alti ochi problema cu care te confrunti si astfel sa gasesti mult mai usor solutii.
Frustrari cauzate de lipsa progresului– sunt momente in care, indiferent cat lucrezi,ai senzatia ca nu ai facut niciun progres? Asculta o melodie timp de cateva minute, fara sa mai faci nimic altceva. Aceste cateva momente te vor ajuta sa acorzi atentie ritmului si sa intelegi ca fiecare lucru vine la timpul sau. Cu cat pui mai multa presiune asupra ta, cu atat te vei confrunta cu mai multe frustrari. Invata sa ai rabdare, orice progres se face cu pasi mici. Succesul nu poate fi obtinut peste noapte.
Tot in ceea ce priveste stresul la birou,Harvard Business Review(hbr.org) a publicat un articol in care enumera cateva sfaturi esentiale. Mai mult decat atat, in acelasi articol se precizeaza ca totul pleaca de la mindset. Este vorba de mindestul pe care il are managerul. O doza constanta de toxicitate si negativism, care genereaza emotii negative, determina angajatii sa isi updateze CV-ul.
Iata si ce efecte are un mediu toxic asupra angajatilor
Creierul si stresul
Atunci cand ne confruntam cu stres, creierul secreta hormoni precum adrenalina si cortizol. Acesti hormoni mai sunt numiti si hormoni de stres si joaca un rol esential in procesul de adaptare. In plus, hormonii de stres compun si un sistem complex care poate acea un mare impact asupra stilului de viata. Adrenalina este secretata de glandele suprarenale si este raspunzatoare pentru reactiile noastre in situatiile de stres puternic. Cortizolul nu este eliberat imediat de catre glande, ci necesita cateva minute pana intervine.Cortizolul poate adapta starea de dispozitie, nivelul de motivatie sau de teama al unei persoane. Hormonii de stres ne mobilizeaza sa actionam pe termen scurt, insa pe termen lung au efecte negative asupra sanatatii fizice si psihice. Ei scad nivelul de concentrare, afecteaza memoria si duc la adoptarea unor obiceiuri toxice (care ne afecteaza in mod negativ viata).
Emotiile sunt contagioase
In 2000, Caroline Bartel de la Universitatea din New York si Richard Saavedra de la Universitatea din Michigan au descoperit, in cadrul unui studiu efectuat asupra a 70 de grupuri, ca oamenii se influenteaza unii pe ceilalti in timpul sedintelor. Mai exact, este vorba despre dispozitia pe care o au si despre emotiile pe care le impartasesc. Astfel, ei ajung sa fie veseli, tristi sau nervosi in cadrul aceleiasi sedinte. Asadar,grupurile impartasesc acelasi carusel emotional, de la stari de nervozitate, gelozie, invidie, furie sau chiar stari euforice.
În weekend-ul 22-24 noiembrie, are loc Târgul de Turism Touristica, evenimentul cu tradiție din industria de turism de la nivel național. Peste 15.000 de vizitatori sunt așteptați timp de trei zile cu sfaturi personalizate și cele mai bune oferte pentru destinațiile mult dorite la prețuri pentru toate buzunarele. Organizatorii anunță discounturi la rezervările early bird 2020 de până la 35%, în funcție de operator.
În cadrul evenimentului, desfășurat în incinta Vivo! Cluj-Napoca, vizitatorii vor putea discuta cu numeroși tour operatori, agenții de turism și reprezentanți ai unităților de cazare. Pentru segmentul comercial, târgul înseamnă oportunitatea de a oferi spre vânzare pachetele early-booking pentru anul 2020, iar pentru cei interesați acest lucru atrage de la sine reduceri de până la 35%, în funcție de operator.
Unde mai călătoresc românii?
În 2017, la nivel european, Spania conducea detașat în topul preferințelor, însumând 306 de milioane de nopți petrecute în structuri de cazare turistică, acumulând 20% din totalul UE, conform Eurostat. Acest trend a început energic din 2016 și a continuat până în 2018, când un alt pretendent a intrat pe piață. Londra a devenit atracția principală a acelei veri, adunând sub numele său aproximativ 71 de milioane de nopți de cazare.
Spania, Italia, Regatul Unit și Franța acumulează peste jumătate din turismul european. Acest fapt indică o posibilă preferință pentru destinațiile ce combină armonios atât vremea favorabilă cât și o cultură bogată. Pe pozițiile următoare se regăsesc Grecia și Austria, confirmând și preferința clienților istorie sau pentru zonele mai puțin călduroase.
Prima jumătate a anului 2019 a adus în prim-plan o tendință opusă, aceea de a explora arii mai puțin cunoscute, dar irezistibile, unde aglomerația nu este un factor posibil deranjant. În acest context sunt de numit Muntenegru (40,6% dintre sosiri), Turcia (7,4%), Republica Irlanda (7%), Portugalia (5,7%), Croația (4,7%) și Bulgaria (3,6%).
Observăm astfel cât de mult pot oscila gusturile turiștilor în materie de destinații, iar un târg de turism poate oferi soluții pentru orice dorință exprimată.
Oferte concrete pe care le poți rezerva la prețuri early bird în cadrul târgului
Pentru cei în căutare de o destinație care îmbină relaxarea cu activitățile de familie, Grecia este o variantă accesibilă și extrem de ofertantă. Pentru un pachet cu rezervare early bird care include 7 zile de cazare și masă – în funcție de hotelul ales – turiștii beneficiază de costuri care pornesc de la 36 euro/persoană/noapte.
Pe lângă Europa, destinațiile exotice se regăsesc în multe dintre pachetele turistice ale agențiilor prezente la târg. Egipt, Krabi, Phuket, Bali, Mauritius, Maldive, Panama, Cuba și Punta Cana se numără destinațiile feerice, de o frumusețe deosebită pe care cuplurile le pot rezerva pentru luna de miere. Un pachet all inclusive pentru luna de miere începe de la 775 euro + taxe, cost care include bilet de avion, asigurare medicală, taxe de aeroport, transfer aeroport – hotel – aeroport, 7 nopți cazare hotel de 4*-5* și regim masă all inclusive.
Pentru pasionații de ski, Bansko, Les Deux Alpes, Tirol, Dolomiti Superski sau Bukovel sunt opțiunile pentru această iarnă.Turiștilor li se pregătesc pârtii amenajate pentru ski și snowboarding, deconectare și relaxare pentru întreaga familie. Spre exemplu, un pachet de ski în Bulgaria, stațiunea Bansko care include cazare cu mic dejun, acces piscină, saună, baie de aburi, transfer către stația de teleski, parcare, wi-fi, depozit gratuit pentru echipamente proprii de schi pornește de la 46euro/persoană.
_______
„Touristica” este cel mai mare târgul de turism din regiunea Transilvaniei, aflat sub semnătura Libero Events și facilitează legătura dintre agențiile de turism și pasionații de călătorii din România.
Târgul este deschis spre vizitare cu acces gratuit în incinta VIVO! Cluj-Napoca, de vineri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 22:00.
